Parlamentul României
| | Lege nr. 350/2001
din 06/07/2001 Versiune actualizata la data de 16/11/2009
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul@
| |
___________
@Text actualizat la data de 16.11.2009. Actul include modificările din următoarele acte:
- O.G. nr. 69/2004
- Legea nr. 289/2006
- O.G. nr. 18/2007
- Legea nr. 168/2007
- O.G. nr. 27/2008 publicată în MOF nr. 628 din 29/08/2008
- Legea nr. 242/2009 publicată în MOF nr. 460 din 03/07/2009
- Legea nr. 345/2009 publicată în MOF nr. 778 din 13/11/2009.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Teritoriul României constituie spaţiul necesar procesului de dezvoltare durabilă şi este parte a avuţiei naţionale de care beneficiază toţi cetăţenii ţării.
Art. 2. -
(1) Gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european.
(2) Gestionarea spaţială a teritoriului asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al urbanismului, care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european.@
__________
@Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 289/2006.
Art. 3. - Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi să ţină seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.
Art. 4. - Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:
a) operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor;
c) normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi plantaţii.
Art. 5. - Activitatea de amenajarea a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie.
Art. 6. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
CAPITOLUL II
Domeniul de activitate
SECŢIUNEA 1
Amenajarea teritoriului
Art. 7. - Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.
Art. 8. - Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizării, coeziunii şi integrării spaţiale, la nivel naţional, regional şi judeţean.
Art. 9. - Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale, cu protecţia mediului şi a peisajului cultural;@
d) utilizarea raţională a teritoriului;
e) conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.@
__________
@Litera c) a fost modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 289/2006.
- Litera e) a fost introdusă prin art. I pct. 3 din Legea nr. 289/2006.
SECŢIUNEA a 2-a
Urbanismul
Art. 10. - Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.
Art. 11. - Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea, pe baza ierarhizării şi distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al oraşelor şi comunelor sau zone din acestea.
Art. 12. - Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.
Art. 13. - Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
b) crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite;
d) protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
e) asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale;
f) protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
SECŢIUNEA a 3-a
Strategia de dezvoltare teritorială, activităţi de amenajare a
teritoriului şi de urbanism@
__________
@Titlul secţiunii a 3-a a capitolului II a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 14. -
(1) Activităţile principale de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum şi urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate.
(2) Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial, prevăzute la alin. (1), se fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României.
(3) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.
(4) În procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritorială a României se bazează pe:
a) sistemul de politici publice teritoriale, în conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi cu evoluţiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
b) metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel încât investiţiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritorială a României să fie considerate investiţii publice de interes naţional;
c) sistemul naţional de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritorială, evaluare a impactului teritorial al politicilor şi pe sisteme de fundamentare tehnică a deciziilor în dezvoltarea teritorială;
d) crearea de parteneriate interinstituţionale, intersectoriale şi teritoriale pentru promovarea şi implementarea proiectelor strategice vizând coeziunea teritorială.
(5) Metodologia prevăzută la alin. (4) lit. b) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 2 din Legea nr. 242/2009.
Art. 141. - În elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, trebuie urmărite principiile strategice privind:
a) racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi intercontinentală a polilor de dezvoltare şi a coridoarelor de transport;
b) dezvoltarea reţelei de localităţi şi structurarea zonelor funcţionale urbane;
c) promovarea solidarităţii urban-rural şi dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
d) consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături interregionale;
e) protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 15. - Activităţile conexe de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date şi documente;
c) elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniu;
d) avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
f) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Art. 16. - În vederea asigurării personalului de specialitate necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei cooperează cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu organizaţiile profesionale în domeniu, pentru organizarea şi desfăşurarea unor programe de formare profesională, specializare şi perfecţionare continuă.@
___________
@Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
CAPITOLUL III
Atribuţii ale administraţiei publice
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile administraţiei publice centrale
Art. 17. - Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în raport cu conţinutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare şi politici sectoriale.
Art. 18. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor este autoritatea administraţiei publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, având în această calitate următoarele atribuţii:@
a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;@
b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului naţional;
c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
f) colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local.@
h) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege.
(2) În vederea asigurării coerenţei măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării teritoriului naţional, Ministerul Dezvoltarii, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor:
a) va desemna un reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
b) va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regională;
c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agenţiile de dezvoltare regională, cel puţin un specialist în amenajarea teritoriului şi urbanism.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 5 din Legea nr. 289/2006.
- Partea dispozitivă şi literele a) şi g) au fost modificate prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 19. -
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei utilizează informaţii de sinteză la nivel naţional din toate domeniile de activitate economică şi socială.
(2) Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, la cerere, informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism.@
___________
@Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
Art. 20. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze sau să modifice o documentaţie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.@
___________
@Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile administraţiei publice judeţene
Art. 21. - Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii.
Art. 22. -
(1) Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În acest scop coordonează activitatea consiliilor locale şi le acordă asistenţă tehnică de specialitate.
(2) Consiliul judeţean asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ, asigură elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean şi le aprobă conform prevederilor legii.
(3) În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, precum şi de alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale.@
___________
@Alin. (3) a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
Art. 23. - Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei.
Art. 24. -
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul judeţean utilizează informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile administraţiei publice locale
Art. 25. -
(1) Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului.
(2) Consiliul local cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Art. 26. - Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.
Art. 27. -
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.
SECŢIUNEA a 4-a
Certificatul de urbanism
Art. 28. - Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.
Art. 29. -
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile în cel puţin 3 parcele. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informaţii privind consecinţele urbanistice ale operaţiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind în acest caz facultativă.@
(3) Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinaţii speciale se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate şi aprobate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, după caz, pe baza avizului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.@
__________
@Alin. (2) a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.G. nr. 27/2008.
- Alin. (6) a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
Art. 30. - Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.
Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau în extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare.@
b) regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, destinaţii admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zonă, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accese pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă.
__________
@Litera a) a fost modificată prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 311. -
(1) Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
(3) În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenţelor de carte funciară.
(4) La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a) existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
b) prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
c) existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
f) evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
(5) Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din circuitul agricol.@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I, pct. 8 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 3 din Legea nr. 242/2009.
Art. 312. - În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia.@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I, pct. 8 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 313. - Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I, pct. 8 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 32. -
(1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă cererea în mod justificat;
b) să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat de primarul localităţii, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, prin care se stabilesc:
1. teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
2. categoria/categoriile funcţională/funcţionale a/ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
3. reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare;
c) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
(2) În lipsa existenţei structurilor de specialitate menţionate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judeţene şi aprobat de preşedintele consiliului judeţean.
(3) După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu, se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
(4) Noua documentaţie de urbanism, cuprinzând intervenţia solicitată, poate fi aprobată numai după o perioadă de cel puţin 12 luni de la data aprobării documentaţiei de urbanism iniţiale.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c), se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări noi numai cu privire la distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei.
(6) Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, a reglementărilor aprobate prin Planul urbanistic general sau prin planuri urbanistice zonale trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban atât ale zonei de studiu, cât şi ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată, în acest caz neaplicându-se prevederile alin. (1) lit. b).
(7) În cazul în care, din raţiuni de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentate, este necesară depăşirea coeficientului de utilizare a terenului prevăzut la alin. (6), numai din iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale competente se va proceda la elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru o suprafaţă prestabilită. Această zonă poate fi delimitată prin avizul de oportunitate, în funcţie de caracterul omogen al zonei, funcţiune, regim de înălţime şi infrastructura existentă. Finanţarea noii documentaţii de urbanism poate fi făcută din fonduri publice, în condiţiile legii, sau de către persoane fizice ori juridice interesate. Responsabilitatea coordonării realizării documentaţiilor de urbanism şi a conţinutului acestora cade integral în sarcina autorităţii publice locale competente.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 4 din Legea nr. 242/2009.
Art. 33. -
(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei publice locale care, potrivit competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei.
Art. 34. - Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 5-a
Structura instituţională
Art. 35. - Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, care exercită şi controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism.@
___________
@Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
Art. 351. -
(1) În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, urbanism şi arhitectură ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei se constituie Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială, organism ştiinţific, consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcţionari publici şi specialişti atestaţi în domeniu.
(2) Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuţii principale:
a) analizează şi propune spre avizare documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, potrivit legii;
b) susţine elaborarea de programe de pregătire a specialiştilor, precum şi de planuri de învăţământ şi specializare în domeniile conexe.
(3) Componenţa Comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei.
(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi componenţa Comisiei Naţionale de Dezvoltare Teritorială se stabilesc prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei.@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I, pct. 10 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 5 din Legea nr. 242/2009.
Art. 36. -
(1) În cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean, municipal sau orăşenesc şi în cel al Consiliului General al Municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri specializate în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, conduse de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului sau al oraşului, respectiv de arhitectul-şef al municipiului Bucureşti.
(2) Funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având formaţia profesională după cum urmează:
a) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului şi sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, precum şi de urbanist şi inginer în domeniul construcţiilor, licenţiat al învăţământului superior, la nivelul municipiilor;
c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, de urbanist şi inginer în domeniul construcţiilor, licenţiat al învăţământului superior, precum şi de conductor arhitect, la nivelul oraşelor şi comunelor.
(3) În comune atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu atribuţii în domeniu şi pregătit în acest sens.
(4) Atribuţiile, răspunderile şi drepturile arhitectului-şef, precum şi organizarea şi funcţionarea structurilor de specialitate din subordine se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi de Registrul Urbaniştilor din România, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, şi aprobat de Guvern.
Art. 37. -
(1) În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de avizare, expertizare tehnică şi consultanţă.@
(2) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism este formată din specialişti din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef.@
(3) Componenţa nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism şi regulamentul de funcţionare se aprobă de consiliul judeţean, consiliul local municipal, orăşenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza recomandărilor asociaţiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, instituţiilor de învăţământ superior şi ale arhitectului-şef.@
(4) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale, desemnată să emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, precum şi pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competenţelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism.@
(5) Avizele date de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism se supun deliberării şi aprobării consiliului judeţean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
(6) La şedinţele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaţiilor - proiectelor, supuse avizării.
__________
@Alin. (1), (2) şi (3) au fost modificate prin art. I. pct. 7 din Legea nr. 289/2006.
- Alin. (4) a fost modificat prin art. I, pct. 101 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost introdus prin art. I, pct. 6 din Legea nr. 242/2009.
Art. 38. -
(1) Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului se semnează de profesionişti calificaţi în domeniu prin licenţă sau studii postuniversitare de specialitate acreditate conform legii, precum şi de alţi profesionişti cu drept de semnătură.
(2) Dreptul de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se stabileşte pe bază de regulament elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în colaborare cu Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România, precum şi cu alte organizaţii profesionale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului.@
(21) Registrul Urbaniştilor din România se înfiinţează ca instituţie publică, autonomă, cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, care se constituie din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de înscriere în Registrul urbaniştilor şi de exercitare a dreptului de semnătură, precum şi din alte surse legale.@
(3) Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură, precum şi Regulamentul referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România se aprobă prin hotărâre a organului de conducere al Registrului Urbaniştilor din România, cu avizul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, şi se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.@
(4) Specialiştii calificaţi în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, care dobândesc dreptul de semnătură, se înscriu în Registrul urbaniştilor.
__________
@Alineatul (21) a fost introdus prin art. I din O.G. nr. 69/2004.
- Alineatele (21) şi (3) au fost modificate prin art. I pct. 8 din Legea nr. 289/2006.
- Alin. (2) şi (3) au fost modificate prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
CAPITOLUL IV
Documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism
SECŢIUNEA 1
Definiţii şi scop
Art. 39. -
(1) În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementări operaţionale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.
SECŢIUNEA a 2-a
Documentaţii de amenajare a teritoriului
Art. 40. - Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judeţean.
Art. 41. -
(1) Planul de amenajare a teritoriului naţional are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării.
(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional este compus din secţiuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
(4) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.
Art. 42. -
(1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socioeconomică a judeţului. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.
(3) Fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului.
Art. 43. -
(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe;
b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe judeţe.
(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, localităţile cu statut de municipiu sau de oraş au obligaţia să deţină Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentaţie de fundamentare a întocmirii Planului urbanistic general. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc în Planul de amenajare a teritoriului judeţean.@
__________
@Alineatul (2) a fost introdus prin art. I pct. 11 din O.G. nr. 27/2008.
SECŢIUNEA a 3-a
Documentaţii de urbanism
Art. 44. -
(1) Documentaţiile de urbanism se referă la localităţile urbane şi rurale şi reglementează utilizarea terenurilor şi condiţiile de ocupare a acestora cu construcţii.
(2) Documentaţiile de urbanism transpun la nivelul localităţilor urbane şi rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
(3) Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
Art. 45. - Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Art. 46. -
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director, cât şi de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.@
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;@
f1) zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare;@
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate;
i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.@
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.@
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectivă a localităţii;
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean;
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.@
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;@
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;@
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.@
(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.@
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.@
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.@
(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.@
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.@
__________
@Lit. f) a alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 9 din Legea nr. 289/2006.
- Lit. i) a alin. (2) a fost introdusă prin art. I pct. 10 din Legea nr. 289/2006.
- Lit. d) a alin. (3) a fost introdusă prin art. I pct. 11 din Legea nr. 289/2006.
- Alin. (1) a fost modificat prin art. I pct. 12 din O.G. nr. 27/2008.
- Lit. f1) a alin. (2) a fost introdusă prin art. I pct. 13 din O.G. nr. 27/2008.
- Lit. j) a alin. (2) a fost introdusă prin art. I pct. 14 din O.G. nr. 27/2008.
- Lit. e), f) şi g) ale alin. (3) au fost introduse prin art. I pct. 15 din O.G. nr. 27/2008.
- Alin. (4), (5), (6), (7) şi (8) au fost introduse prin art. I, pct. 16 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 7 din Legea nr. 242/2009.
Art. 47. -
(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.@
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a) organizarea reţelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a) zonelor centrale ale localităţilor;
b) zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihnă şi agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor;
c) altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regulă în Planul urbanistic general.
(5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate decât în integralitatea lor, cu excepţia modificărilor făcute în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (5) lit. b) şi alin. (6) şi care nu alterează caracterul general al zonei.@
__________
@Alin. (1) a fost modificat prin art. I pct. 17 din O.G. nr. 27/2008.
- Alin. (5) a fost introdus prin art. I, pct. 18 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 8 din Legea nr. 242/2009.
Art. 48. -
(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, în corelare cu vecinătăţile imediate.@
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:
a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;
b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările;
c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;
d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi plantaţiilor;
e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condiţiilor de construire.
(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.@
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.@
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele sau parcelele cu coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.@
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.@
__________
@Alineatele (4) - (8) au fost introduse prin art. I pct. 16 din O.G. nr. 27/2008.
- Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 19 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 49. -
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile Planului urbanistic general şi ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor.
(3) După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferenţiază în funcţie de încadrarea în unităţi teritoriale de referinţă, zone şi subzone şi pot fi aplicate numai în condiţiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile şi geometria parcelelor.@
__________
@Alineatul (4) a fost introdus prin art. I pct. 20 din O.G. nr. 27/2008.
SECŢIUNEA a 4-a
Iniţierea şi finanţarea activităţilor
Art. 50. - Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aparţine colectivităţilor locale, prin autorităţile deliberative şi executive, Guvernului, precum şi persoanelor fizice sau juridice interesate în amenajarea teritoriului şi în dezvoltarea localităţilor.
Art. 51. -
(1) Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prevăzute în prezenta lege, se finanţează din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetul de stat şi din venituri proprii constituite la Ministerul Dezvoltarii, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în baza art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, precum şi, după caz, de persoane juridice şi fizice interesate în dezvoltarea unei localităţi sau a unei zone din cadrul acesteia.
(11) Activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional şi regional, care se finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, sunt:
a) elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
b) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului naţional;
c) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
f) elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărţi de hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
g) programe de susţinere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de documentaţii în domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar şi al proiectelor de dezvoltare urbană integrată.@
(12) Activităţile prevăzute la alin. (11) lit. g), precum şi metodologiile de finanţare a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.@
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărţilor de risc natural, precum şi a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
(3) Metodologia finanţării de la bugetul de stat a hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren se elaborează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 289/2006.
- Alineatul (3) a fost modificat prin art. I din O.G. nr. 18/2007, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 168/2007.
- Alineatele (11) şi (12) au fost introduse prin art. I pct. 21 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 52. - Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane juridice sau fizice din ţară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.
Art. 53. - Autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intră în competenţele de aprobare, precum şi la urmărirea realizării acestora, potrivit legii.
Art. 54. -
(1) Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum şi pentru zone protejate se finanţează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, în afară de cele precizate la alin. (1), se finanţează de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, după caz, al autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 55. -
(1) Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone şi localităţi care necesită cercetări şi studii complexe, se face şi din fonduri destinate cercetării, dezvoltării regionale şi altele, în condiţiile stabilite de ministere şi de alţi factori implicaţi.
(2) În cazul documentaţiilor de urbanism aprobate, entitatea achizitoare poate organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii pentru ilustrare urbanistică, deschis specialiştilor din domeniul arhitecturii şi urbanismului, finanţat din aceleaşi fonduri prevăzute la alin. (1).@
(3) Indiferent de iniţiativa sau de sursa de finanţare, autorităţile administraţiei publice locale în competenţa cărora se află elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism sunt responsabile pentru întregul conţinut al reglementărilor adoptate, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 13 din Legea nr. 289/2006.
- Alin. (3) a fost introdus prin art. I, pct. 22 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 10 din Legea nr. 242/2009.
SECŢIUNEA a 5-a
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare
a teritoriului şi de urbanism
Art. 56. -
(1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Precizarea conţinutului documentaţiilor care se supun avizării, precum şi a emitenţilor de avize pentru fiecare categorie de documentaţii se va stabili prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
(3) Avizarea documentaţiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum şi din domeniul urbanismului (cu excepţia Planului urbanistic de detaliu) - se face fără perceperea unor taxe.
(4) Perioada de valabilitate a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale abilitată să aprobe documentaţia, în conformitate cu gradul de complexitate şi cu prevederile acesteia.@
(5) Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora.@
__________
@Alineatele (4) şi (5) au fost introduse prin art. I pct. 23 din O.G. nr. 27/2008.
SECŢIUNEA a 6-a@
Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului
şi de urbanism
__________
@Secţiunea a 6-a, cuprinzând articolele (57)-(61) au fost modificată prin art. I pct. 24 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 57. -
(1) Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
(2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislaţia de mediu.
Art. 58. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării, desfăşurării şi finanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Art. 59. - Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei publice fac publice:
a) obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor;
b) conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor aprobate, potrivit legii;
c) rezultatele consultării publicului;
d) deciziile adoptate;
e) modul de implementare a deciziilor.
Art. 60. - Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.
Art. 61. - Informarea şi consultarea publicului se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
SECŢIUNEA a 7-a
Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului
şi de urbanism aprobate
Art. 62. -
(1) Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, după caz, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(11) În situaţia neactualizării documentaţiilor de urbanism până la expirarea termenelor de valabilitate prevăzute prin hotărârile de aprobare a acestora, se suspendă eliberarea autorizaţiilor de construire/desfiinţare, conform legii.@
(2) Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor de dezvoltare cu prevederile documentaţiilor aprobate.
__________
@Alineatul (11) a fost introdus prin art. I pct. 16 din Legea nr. 289/2006.
CAPITOLUL V
Sancţiuni
Art. 63. -
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională, disciplinară, administrativă sau penală, după caz, potrivit legii.
(2) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) refuzul instituţiilor publice de a furniza informaţii care, prin natura lor, sunt publice, pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentaţii de urbanism incomplete ori care conţine date eronate;
c) avizarea şi aprobarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism semnate de alte persoane decât cele stabilite prin lege;
d) neîndeplinirea atribuţiilor privind exercitarea controlului asupra modului de respectare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e) neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
f) aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la Planul urbanistic general neprevăzute la art. 32 alin. (4);@
g) semnarea, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1), de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism care conţin date eronate, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 289/2006.
- Lit. f) şi g) ale alin. (2) au fost introduse prin art. I, pct. 25 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost completat prin art. I, pct. 11 din Legea nr. 242/2009.
Art. 631. - Contravenţiile prevăzute la art. 63 alin. (2) se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a) de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a) şi b);
b) de la 1.000 lei la 9.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. c) şi g);
c) de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. d) şi e);
d) de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. f).@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I pct. 18 din Legea nr. 289/2006.
- Articolul a fost modificat prin art. I pct. 26 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 12 din Legea nr. 242/2009.
Art. 632. - Contravenţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.@
__________
@Articolul a fost introdus prin art. I pct. 18 din Legea nr. 289/2006.
Art. 64. -
(1) Faptele de încălcare a prezentei legi se constată de organele de control al activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism ale consiliilor judeţene şi locale, de reprezentanţi ai instituţiilor publice de specialitate ale autorităţilor centrale implicate în avizare, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate fără avizele prevăzute de reglementările în vigoare sunt nule.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 19 din Legea nr. 289/2006.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 65. -
(1) În absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.@
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea şi aprobarea acestora sunt nule.
__________
@Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 27 din O.G. nr. 27/2008.
Art. 66. - Unităţile administrativ-teritoriale de bază, care la data intrării în vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligaţia ca în termen de 12 luni să le finalizeze şi să le aprobe ca documentaţii de urbanism definitive.
Art. 67. - Dispoziţiile referitoare la categoriile de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, competenţele de avizare şi de aprobare a acestora, cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare prezentei legi se abrogă.
Art. 68. - Anexa nr. 1 cuprinzând categoriile de documentaţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, competenţele de avizare şi de aprobare a acestora, precum şi anexa nr. 2 cuprinzând termenii de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 6 iulie 2001.
Nr. 350.
ANEXA Nr. 1*)@
__________
@Anexa a fost modificată prin art. I pct. 20 din Legea nr. 289/2006.
CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE URBANISM
COMPETENŢE DE AVIZARE ŞI DE APROBARE A ACESTORA
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Categorii de documentaţii Avizează Aprobă
crt.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. Amenajarea teritoriului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
• Plan de amenajare a teritoriului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 Naţional Guvernul Parlamentul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2 Zonal • Ministerul Dezvoltării, • Consiliile judeţene
• Regional sau interjudeţean Lucrărilor Publice şi • Consiliile locale
Locuinţelor
• Interorăşenesc sau intercomunal • Organisme centrale şi • Consiliul General
• Frontalier teritoriale interesate al Municipiului
• Metropolitan, periurban al Bucureşti
principalelor municipii şi oraşe
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
21@ Zonal pentru localităţi care • Ministerul Dezvoltării, • Guvernul
cuprind monumente istorice Lucrărilor Publice şi
înscrise în Lista patrimoniului Locuinţelor
mondial • Ministerul Culturii,
Cultelor şi
Patrimoniului Naţional
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
22@ Zonal pentru localităţi care • Ministerul Dezvoltării • Consiliile judeţene
cuprind monumente, Regionale şi Locuinţei • Consiliile locale
ansambluri sau situri înscrise • Ministerul Culturii, • Consiliul General
în Lista monumentelor istorice Cultelor şi Patrimoniului al Municipiului
Naţional Bucureşti
• organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3 Judeţean • Ministerul Dezvoltării, • Consiliul judeţean
Lucrărilor Publice şi • Consiliul General
Locuinţelor al Municipiului
• Organisme centrale şi Bucureşti
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Urbanism
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
• Plan urbanistic general şi regulament local aferent acestuia
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4 Municipiul Bucureşti • Ministerul Dezvoltării, • Consiliul General
Lucrărilor Publice şi al Municipiului
Locuinţelor Bucureşti
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5 Municipiu • Ministerul Dezvoltării, • Consiliul local al
Lucrărilor Publice şi municipiului
Locuinţelor
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6 Oraş • Consiliul judeţean • Consiliul local
• Organisme centrale şi al oraşului
locale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7 Comună • Consiliul judeţean • Consiliul local al
• Organisme centrale şi comunei
locale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8 Municipii, oraşe şi comune ce • Ministerul Dezvoltării, • onsiliul local al
includ staţiuni balneare/turistice Lucrarilor Publice şi municipiului/
declarate Locuinţelor oraşului/comunei,
• Consiliul judeţean după caz
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
81@ Localităţi care cuprind monumente • Ministerul Dezvoltării, • Guvernul
istorice înscrise în Lista Lucrărilor Publice şi
patrimoniului mondial Locuinţelor
• Ministerul Culturii şi
Cultelor
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
82@ Municipii, oraşe şi comune ce • Ministerul Dezvoltării • Consiliile locale
cuprind monumente, Regionale şi Locuinţei • Consiliul General
ansambluri sau situri înscrise • Ministerul Culturii, al Municipiului
în Lista monumentelor istorice Cultelor şi Patrimoniului Bucureşti
şi zonele lor de protecţie Naţional
• organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
• Plan urbanistic zonal şi regulament local aferent acestuia
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9 Zona centrală a municipiului • Ministerul Dezvoltării, • Consiliul General
Bucureşti, precum şi alte zone Lucrărilor Publice şi al Municipiului
funcţionale de interes Locuinţelor Bucureşti
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10 Zona centrală a municipiului şi • Ministerul Dezvoltării, • Consiliile locale
alte zone funcţionale de interes Lucrărilor Publice şi municipale
Locuinţelor
• Consiliul judeţean
11 Zona centrală a oraşului, satului, • Organisme centrale şi • Consiliile locale
precum şi alte zone funcţionale de teritoriale interesate orăşeneşti sau
interes • Consiliul judeţean comunale
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12 • Zone protejate sau asupra cărora • Ministerul Dezvoltării, • Consiliile locale
s-a instituit un tip de Lucrărilor Publice şi • Consiliul General
restricţie, precum şi cele care Locuinţelor al Municipiului
depăşesc limita unei unităţi • Consiliul judeţean Bucureşti
administrativ-teritoriale • Organisme centrale şi
• Zone protejate ori asupra cărora teritoriale interesate
s-a instituit un tip de
restricţie, precum şi cele care
depăşesc limita unei unităţi
administrativ-teritoriale,
pentru municipiul Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
121@ Zone protejate care cuprind • Ministerul Dezvoltării, • Guvernul
monumente istorice înscrise în Lucrărilor Publice şi
Lista patrimoniului mondial şi Locuinţelor
zonele lor de protecţie • Ministerul Culturii şi
Cultelor
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
122@ Zone construite protejate ori • Ministerul Dezvoltării • Consiliile locale
zone care cuprind Regionale şi Locuinţei • Consiliul General
monumente, ansambluri sau • Ministerul Culturii, al Municipiului
situri înscrise în Lista Cultelor şi Patrimoniului Bucureşti
monumentelor istorice şi Naţional
zonele lor de protecţie • organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
• Plan urbanistic de detaliu
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13 • Imobile clasate în lista • Consiliul judeţean • Consiliile locale
monumentelor istorice şi cele • Ministerul Culturii şi • Consiliul General
care se amplasează în zone Cultelor al Municipiului
protejate Bucureşti
• Imobile clasate în lista • Organisme centrale şi
monumentelor istorice şi cele teritoriale interesate
care se amplasează în zone
protejate, pentru municipiul
Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14 Alte imobile • Organisme teritoriale • Consiliile locale
interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Regulament de urbanism
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15 Regulament general de urbanism • Ministerul Dezvoltării, • Guvernul
Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor
• Organisme centrale şi
teritoriale interesate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
__________
@Nr. crt. 21 a fost introdus prin art. I pct. 28 din O.G. nr. 27/2008.
- Nr. crt. 81 a fost introdus prin art. I pct. 29 din O.G. nr. 27/2008.
- Nr. crt. 121 a fost introdus prin art. I pct. 30 din O.G. nr. 27/2008.
- Nr. crt. 22 a fost introdus prin art. I pct. 281 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost introdus prin art. I, pct. 13 din Legea nr. 242/2009.
- Nr. crt. 82 a fost introdus prin art. I pct. 291 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost introdus prin art. I, pct. 14 din Legea nr. 242/2009.
- Nr. crt. 122 a fost introdus prin art. I pct. 301 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost introdus prin art. I, pct. 15 din Legea nr. 242/2009.
- Nr. crt. 21 a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 1 din Legea nr. 242/2009.
ANEXA Nr. 2
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN LEGE
(în ordine alfabetică)
• Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
• Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.
• Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.
• Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism.
• Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.
• Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări.
• Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.
• Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi internaţionale interesate.
• Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor pe o perioadă determinată.
• Parcelare - acţiunea urbană prin care o suprafaţă de teren este divizată în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor locuinţe individuale, de mică înălţime.
• Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul realizării unei strategii.
• Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.
• Protecţia mediului - ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în localităţi şi în teritoriul înconjurător.
• Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.
• Regiune frontalieră - regiune care include arii situate la frontieră, delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi de alta a frontierelor şi al realizării unor programe, proiecte şi acţiuni de cooperare.
• Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă funcţională) ale căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale.
• Sistem urban - sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică, socială şi culturală, de amenjare a teritoriului şi protecţie a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-şi autonomia administrativă.
• Structură urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora se constituie organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă configuraţia lor spaţială.
• Servitute de utilitate publică - sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continuă în documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţă o limitare administrativă a dreptului de proprietate).
• Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană.
• Structură urbană - modul de alcătuire, de grupare sau de organizare a unei localităţi ori a unei zone din aceasta, constituită istoric, funcţional şi fizic.
• Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună).
• Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).
• Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de bază (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan.
• Teritoriu metropolitan - suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al intrastructurii edilitare. De regulă limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita administrativă a localităţii şi poate depăşi limita judeţului din care face parte.
• Teritoriu periurban - suprafaţa din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii de independenţă în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.
• Zonă defavorizată - arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) au structuri productive monoindustriale care în activitatea zonei mobilizează mai mult de 50% din populaţia salariată;
b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării programelor de restructurare;
c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici apar concedieri colective care afectează mai mult de 25% din numărul angajaţilor care au domiciliul stabil în zona respectivă;
d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata şomajului la nivel naţional;
e) sunt lipsite de mijloace de comunicaţie şi infrastructura este slab dezvoltată.
• Zonă funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.
• Zonă de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).
• Zonă de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.@
• Zonă protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.
• Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării şi al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc şi se calculează după cum urmează:
- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie;
- procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.
Excepţii de calcul al indicatorilor urbanistici POT şi CUT:
- dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;
- dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.
• Interdicţie de construire (non aedificandi) - regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din raţiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizaţii de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcţiunea propusă.
• Planificarea teritorială - ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura organizarea raţională a teritoriului, la diferite scări (regională, naţională, transnaţională), protecţia mediului şi atingerea obiectivelor economice şi sociale, prin coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului. Planificarea teritorială cuprinde strategii, politici şi programe sectoriale, precum şi documentaţii specifice integrate, în scopul dezvoltării echilibrate şi durabile, şi prevede obiective, etape de realizare şi resurse financiare necesare.
• Unitate teritorială de referinţă (UTR) - subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale de bază, constituită pe criterii urbanistice similare sau omogene, având drept scop păstrarea, refacerea ori dezvoltarea teritoriului în concordanţă cu tradiţiile, valorile sau aspiraţiile comunităţii la un moment dat şi necesară pentru: agregarea pe suprafeţe mici a indicatorilor de populaţie şi de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistică omogenă. UTR, având de regulă suprafaţa de 1-20 ha şi în mod excepţional până la 100 ha, se delimitează pe limitele de proprietate, în funcţie de unele dintre următoarele caracteristici, după caz:
- relief şi peisaj cu caracteristici similare;
- evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă;
- populaţie cu structură omogenă;
- sistem parcelar şi mod de construire omogene;
- folosinţe de aceeaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor;
- regim juridic al imobilelor similar; reglementări urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicatorii urbanistici.
În anumite cazuri în care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe suprafeţe întinse, mai multe UTR alăturate pot forma o macrounitate teritorială de referinţă (MUTR).
• Zonă funcţională de interes - zonă funcţională cu rol important din punct de vedere urbanistic în evoluţia localităţii. Zona funcţională de interes se stabileşte de structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef şi se aprobă de consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
• Zonă protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie, în scopul ocrotirii sănătăţii publice, a mediului şi patrimoniului natural şi construit.@
__________
@Termenul "Zonă de risc natural" din Anexă, a fost introdus prin art. I pct. 20 din Legea nr. 289/2006.
- Anexa nr. 2 a fost completată prin art. I pct. 31 din O.G. nr. 27/2008, astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 16 din Legea nr. 242/2009.