În 3 ianuarie 2008, în timp ce în București era cod roșu de ninsoare, primarul Adriean Videanu își făcea concediul în străinătate. Mințea însă la televizor, declarând la telefon că merge cu mașina prin București. A fost prins cu minciuna de ziariști.
Imaginându-și că toți judecătorii din Cluj sunt ca prietenul ei Dănileț, Camelia Bogdan a ales instanțele din acest oraș pentru a da în judecată pe toată lumea, de la Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă până la Academia de Poliție și Marea Lojă Masonică. Nu a uitat nici de Grupul de Investigații Politice. Împotriva noastră a depus plângerea chiar la instanța la care lucrează Dănileț, Tribunalul Cluj.
Începând de anul trecut, Camelia Bogdan a intentat nu mai puțin de 16 procese la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj împotriva a 26 de persoane și instituții. Lista „pârâților” spune totul despre cât discernământ are judecătoarea exclusă de două ori de CSM din magistratură.
Pentru că nu există nicio logică în acțiunile intentate de Camelia Bogdan am pus persoanele și instituțiile în ordine alfabetică:
CITEȘTE MAI MULT
George Maior e nașul de cununie al lui Victor Ponta. Și, ca orice naș de treabă, își ajută finul. După ani de zile de șprițuri și chermeze secrete pe la SRI (pe vremea când Maior era șeful lui Coldea, iar noi credeam că Ponta luptă cu sistemul securist), Maior a ajuns ambasador în SUA, iar Ponta a îmbrățișat deschis cauza Securității.
Ajuns la periferia politicii românești, Ponta și-a făcut un partid. Și, pentru că partidul e foarte mic, are din nou nevoie de ajutorul nașului. Și nașul îl ajută și el cum poate: cu relațiile pe care le mai are prin SRI și cu contactele pe care și le-a făcut, în calitate de ambasador, în Statele Unite.
Ambasadorul Maior ar trebui să-și folosească contactele de la Washington în folosul statului român. În loc de asta, face aranjamente pentru Ponta. Maior i-a aranjat finului său participarea, în februarie 2019, la Micul Dejun de Rugăciune de la Washington și câteva întâlniri cu oficialii americani la care are acces.
Așa a ajuns Ponta să se pozeze cu congresmenul republican Mike Turner, președintele Grupului de Prietenie pentru România. (Al treilea personaj din fotografie e un europarlamentar român de care nu a auzit nimeni. Îl cheamă Rebega, e un prieten de-al lui Daniel Constantin).
Mugur Ciuvică
În aprilie 2011, procurorul general Kovesi a intervenit în favoarea judecătoarei Bogdan în dosarul în care Vîntu era acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa. Intervenția procurorului general a avut loc exact în zilele în care aceeași Kovesi se înțelegea cu Sebastian Ghiță pentru ca acesta să plătească 200.000 euro pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.
În 14 octombrie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Laura Codruța Kovesi, a trimis în judecată trei persoane, printre care și Sorin Ovidiu Vîntu, acuzându-i de favorizarea infractorului, în dosarul privind fuga din țară a fostului director al Gelsor, Nicolae Popa. Procurorii au înaintat dosarul Tribunalului București. Dosarul i-a fost repartizat unei judecătoare care fusese adusă cu mai puțin de un an în urmă la Tribunalul București. Numele acestei judecătoare era Camelia Bogdan.
Știind care este misiunea ei, judecătoarea Camelia Bogdan nu s-a mai obosit cu respectarea procedurii, dând termene de la o săptămână la alta. În 22 martie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de recuzare a judecătoarei Bogdan formulată de avocatul unuia dintre inculpați. Judecătoarea Elena Burlan, cea care a admis recuzarea, şi-a motivat decizia prin faptul că judecătoarea Bogdan „şi-a creat deja părerea vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze dosarul în regim de urgenţă”. Judecătoarea Burlan a constatat „incompatibilitatea doamnei judecator Bogdan Camelia în soluționarea prezentei cauze”. Până la momentul admiterii recuzării, Camelia Bogdan judecase deja 15 termene în acest dosar.
În 4 aprilie 2011, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a reclamat-o pe judecătoarea Elena Burlan la CSM pentru „gravă neglijenţă”. Acuzaţia lui Kovesi se referea explicit la faptul că judecătoarea Burlan „a admis cererea de recuzare formulată faţă de judecătorul Camelia Bogdan”.
Aşadar, admiterea recuzării nu a fost reclamată la CSM de către judecătoarea Camelia Bogdan, presupusa victimă a judecătoarei Elena Burlan, ci de Laura Codruța Kovesi care, în calitate de procuror general, era parte în procesul judecat de Camelia Bogdan.
Intervenția procurorului general a avut loc exact în zilele în care Kovesi se înțelegea cu Sebastian Ghiță pentru ca acesta să plătească 200.000 euro pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa. Popa a fost adus în țară pe 22 aprilie 2011.
Reclamația lui Kovesi a fost respinsă de CSM, dar intervenția procurorului general în favoarea judecătoarei Bogdan din 2011 confirmă încă o dată implicarea lui Kovesi în afacerea aducerii în țară a lui Nicolae Popa, precum și rolul de magistrat-executant al sistemului pe care l-a jucat încă de atunci Camelia Bogdan.