Grupul de Investigatii Politice

13 documente care probează unul dintre cele mai grave și mai flagrante cazuri de incompatibilitate și conflict de interese din justiția din România

În timp ce judeca un dosar, o judecătoare a primit bani de la o parte din acel dosar și a dat o sentință în favoarea părții de la care a primit banii

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit bani de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA. La două zile după ce a încasat banii, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Documentul 1

Ministerul Agriculturii a numit-o lector pe Camelia Bogdan în timp ce aceasta judeca un proces în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată. Numirea s-a făcut la propunerea unor firme de consultanță.

În 4 iulie 2014, (la 3 zile după primul termen judecat de Camelia Bogdan în dosarul ICA, în care Ministerul Agriculturii era parte), o comisie formată din angajați ai Ministerului Agriculturii a întocmit un „Proces-verbal de evaluare a expresiilor de interes privind selecția unei firme de consultanță pentru realizarea serviciilor de organizare a cursurilor de instruire pentru 260 de persoane din cadrul APIA”.

Documentul, care poartă antetul Ministerului Agriculturii, spune clar că judecătoarea Camelia Bogdan face parte din echipa propusă Ministerului Agriculturii de o asociere între două firme de consultanță.

Documentul 2

În 11 iulie 2014, a avut loc negocierea dintre reprezentanții Ministerului Agriculturii (MADR) și firmele de consultanță care o propuneau pe Camelia Bogdan. În urma acesteia s-a încheiat o „Minută de negociere”. Potrivit documentului, care poartă antetul Ministerului Agriculturii, negocierea „a avut loc la sediul UMP-CESAR, din cadrul MADR”, clientul este „UMP-CESAR-MADR”, iar obiectul discuțiilor este organizarea cursurilor de instruire pentru „persoane din cadrul APIA”. (APIA este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din subordinea Ministerului Agriculturii.)

Documentul 3

În 16 iulie 2014, Ministerul Agriculturii a încheiat contractul cu asocierea dintre firmele de consultanță SC Gama Proconsult SRL și SC FDI Top Consult SRL.

Contractul poartă antetul Ministerului Agriculturii. Titlul contractului este „Contract nr. 1290 din data de 16 iulie 2014 privind furnizarea serviciilor de consultanță pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA privind politica agricolă comună și prevenirea corupției”. Părțile contractului sunt „UMP CESAR din Ministerul Agriculturii” și asocierea dintre firmele de consultanță Gama Proconsult SRL și FDI Top Consult SRL.

Potrivit contractului:

– Plățile urmează să fie făcute în baza unor rapoarte „prealabil aprobate de către reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale” (sublinierea e făcută în documentul original)

– Proiectul CESAR este „implementat de Ministerul Agriculturii”.

– „Obiectul contractului este organizarea sesiunilor de training pentru 260 de persoane, funcționari publici din județe și din centrala APIA, instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

– „MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) va transmite Prestatorului listele cu personalul APIA (cele 260 de persoane)”

În anexele B („Lista personalului consultantului”) și D („Estimarea costurilor”) ale contractului, apare numele Cameliei Bogdan ca „lector” în programul plătit de Ministerul Agriculturii. La acea dată Camelia Bogdan judeca Dosarul ICA în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată.

În contract, Camelia Bogdan nu apare cu funcția ei reală („judecător”), cu funcția de „jurist”.

Documentele 4 și 5

Pe 15 iulie 2014, cu o zi înainte de semnarea contractului dintre Ministerul Agriculturii și firmele de consultanță, Ministerul Agriculturii a emis două documente: o propunere de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament și un angajament bugetar global. Ambele documente poartă ștampila Ministerului Agriculturii și sunt vizate pentru „control financiar preventiv propriu” de „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, UMP – CESAR”

Aceste documente au făcut posibilă finanțarea de către Ministerul Agriculturii a cursurilor pentru care a fost plătită Camelia Bogdan.

Documentul 6

În 16 iulie 2014, imediat după semnarea contractului dintre firmele de consultanță și Ministerul Agriculturii, judecătoarea Camelia Bogdan a primit din partea uneia dintre firme (FDI Top Consult), invitația oficială de a participa, ca lector, la cursurile de instruire. Invitația spune explicit că este vorba despre un proiect al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), destinat angajaților MADR din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). La acea dată, Camelia Bogdan judeca un proces în care MADR era parte.

Documentul 7

În 17 iulie 2014, judecătoarea Camelia Bogdan a semnat Contractul de prestări servicii profesionale Nr. 17.07.3 cu firma FDI Top Consult.

Contractul spune explicit că este vorba despre un proiect al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), destinat angajaților MADR din cadrul APIA. La acea dată, Camelia Bogdan judeca un proces în care Ministerul Agriculturii era parte.

Potrivit contractului, obiectul acestuia este „furnizarea de servicii instruire (formare) pentru organizarea sesiunilor de training pentru 260 persoane din cadrul APIA /…/ așa cum este prevăzut în contractul nr. 1290/16.07.2014 între Beneficiar și Unitatea de Management a Proiectului Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România UMP-CESAR – MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)”

Potrivit contractului, „facturarea serviciilor se va face după finalizarea cu succes a activităților prevăzute în contractul de prestare dintre Beneficiar (FDI Top Consult) și UMP-CESAR-MADR”.

Documentele 8 și 9

În 28 iulie 2014 și în 5 august 2014, asocierea Gama Proconsult – FDI Top Consult a depus Rapoarte de progres referitoare la cursurile organizate în Poiana Brașov. Ambele rapoarte fac referire la Camelia Bogdan și la cursurile ținute de aceasta. Ambele rapoarte au fost adresate către „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – UMP – CESAR”.

Documentul 10

În 2 august 2014, cu două zile înaintea unui termen de judecată din Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a depus Raportul de Activitate necesar pentru a-și primi banii de la Ministerul Agriculturii. Potrivit Raportului de Activitate semnat de Camelia Bogdan, activitatea sa a constat în servicii de instruire „pentru organizarea sesiunilor de training pentru 260 persoane din cadrul APIA”, așa cum fuseseră acestea prevăzute în contractul dintre FDI Top Consult și „UMP – CESAR – MADR”.

Documentul 11

În 6 august 2014, la o zi după ce Camelia Bogdan a rămas în pronunțare în dosarul ICA, Ministerul Agriculturii a aprobat o tranșă de plată către Gama Proconsult și FDI Top Consult pentru „servicii de consultanță referitoare la organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA”. Potrivit Notei de aprobare nr. 1397 din 06.08.2014, plata a fost aprobată pentru că „MADR a acceptat raportul (depus de Gama Proconsult și FDI Top Consult) fără obiecții”.

Documentul 12

În aceeași zi, FDI Top Consult a virat o parte din acești bani către judecătoarea Camelia Bogdan. La două zile după ce a luat banii, pe 8 august 2014, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Documentul 13

Ministerul Agriculturii a acordat participanților la Programul de formare profesională, organizat în perioada 21 iulie – 1 august 2014 la Poiana Brașov, diplome de „participare și absolvire”. Toate aceste diplome sunt semnate de Camelia Bogdan. Pe toate aceste diplome apare mare și clar antetul Ministerului Agriculturii, instituția de la care au provenit banii cu care a fost plătită Camelia Bogdan.

Reamintim că, prin Hotărârea din 11 septembrie 2025, Înalta Curte a stabilit că judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în incompatibilitate, „intimata prestând servicii de formare pentru 260 de angajați din cadrul APIA, structură care funcționa în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a vizat tematica implementării/aplicării viitoarei Politici Agricole Comune și prevenirea fraudei și a corupției, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Acest raport contractual s-a derulat exact în perioada în care a judecat dosarul în care a pronunțat decizia penală nr. 888/A/08.08.2014 (Dosarul ICA, n.n.) și în care Ministerul Agriculturii și Alimentației a avut calitatea de parte civilă în cauză.”

Înalta Curte a stabilit că „judecătoarea Camelia Bogdan s-a plasat în stare de incompatibilitate și conflict de interese, prin legătura contractuală cu una dintre părțile dosarului.” Potrivit Înaltei Curți, faptul că judecătoarea Bogdan avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii, parte în Dosarul ICA pe care îl judeca, „devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis”.

Mugur Ciuvică

Emilian Eva, procurorul corupt din Dosarul ICA, încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

Pe 22 aprilie 2026, Tribunalul București urmează să judece o contestație la executare depusă de fostul procuror Emilian Eva împotriva sentinței prin care a fost condamnat în 2023 pentru luare de mită, operațiuni financiare incompatibile cu funcția și fals în declarații.

În mai 2023, Înalta Curte l-a condamnat definitiv pe Eva la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru că a primit mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror.

Prin aceeași sentință, fostul procuror Eva, devenit celebru în urma instrumentării Dosarului ICA, a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 12.000 lei, la 4 ani termen de supraveghere, la 120 de zile de muncă în folosul comunității și la interzicerea unor drepturi. Instanța a decis de asemenea să-i confiște lui Eva 13 tablouri, precum și sumele de 18.400 euro și 2.700 lei.

Judecătorii au stabilit că Emilian Eva a luat mită în schimbul clasării unui dosar de corupție, că a efectuat operațiuni de comerț clandestin incompatibile cu funcția de magistrat și că a comis fals în declarația de avere. Fiind condamnat penal, Emilian Eva a fost exclus din magistratură în iulie 2023.

În 6 noiembrie 2025, Eva a depus la Tribunalul Municipiului București o „contestație la executare”. Eva a susținut că, în urma unei hotărâri prealabile a Înaltei Curți din septembrie 2025, una dintre faptele pentru care a fost condamnat (operațiuni financiare/acte de comerț incompatibile cu funcția) nu ar mai întruni elementele constitutive ale infracțiunii.

Eva a cerut înlăturarea pedepsei pentru acea infracțiune, recalcularea pedepsei rezultante, reindividualizarea termenului de supraveghere, revocarea confiscării speciale și restituirea unor bunuri confiscate, precum și actualizarea evidențelor și a cazierului.

Eva a invocat și o excepție de neconstituționalitate.

În 15 ianuarie 2026, Tribunalul Municipiului București (TMB) a respins contestația la executare ca neîntemeiată și l-a obligat pe Eva la plata a 600 lei cheltuieli judiciare.

TMB a tratat cererea lui Eva ca pe o încercare de a rediscuta fondul condamnării sub pretextul unei contestații la executare. Tribunalul a spus că contestația la executare nu este o cale de atac împotriva hotărârii definitive, ci un mijloc tehnic folosit doar pentru probleme legate de executare. TMB a reținut că Emilian Eva urmărește, de fapt, să dea efect retroactiv hotărârii prealabile a ÎCCJ din 2025. Potrivit TMB, hotărârile prealabile pronunțate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (cum este cea invocată de Eva) au rolul de a clarifica interpretarea legii doar pentru viitor.

Eva a contestat hotărârea TMB la Curtea de Apel București. În 25 martie 2026, CAB a admis contestația pentru un viciu procedural: la judecarea dosarului de la TMB participase un procuror de la DNA, în loc de unul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. CAB a desființat integral sentința și a trimis dosarul înapoi la TMB, pentru rejudecare. Curtea a mai spus expres că Tribunalul va trebui să se pronunțe și asupra excepției de neconstituționalitate ridicate de Emilian Eva.

CAB nu s-a pronunțat pe niciunul dintre argumentele de fond care au stat la baza hotărârii prin care TMB respinsese acțiunea lui Eva.

Emilian Eva a fost condamnat definitiv pentru că a primit mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror. Contestația prin care încearcă să scape de condamnare are termen la Tribunalul București pe 22 aprilie 2026.

Documente:

Mugur Ciuvică

Specialist DNA despre cum a fost aranjat Dosarul ICA: Au evaluat la prețuri din 2008, deși valorile corecte erau cele din 2002

Singurul argument cu care judecătoarea Camelia Bogdan și-a susținut decizia de a da condamnări însumate de 67 de ani de închisoare în Dosarul ICA este prejudiciul enorm stabilit de DNA. Persoana care „calculase” acest prejudiciu este angajata DNA, Aurelia Nicolae.

În 22 iulie 2020, procurorii o audiază pe Aurelia Nicolae, în dosarul constituit în urma publicării înregistrării în care Băsescu îi spune lui Ghiță cum a fost aranjat Dosarul ICA.

Declarațiile specialistei DNA sunt halucinante. Aceasta recunoaște în fața procurorilor că a greșit de mai multe ori atunci când a făcut calculul prejudiciului. Își califică însă falsurile drept „erori făcute în grabă”.

Mărturisirile făcute de Aurelia Nicolae în fața procurorilor nu sunt o surpriză. Încă din august 2014, Dumitru Gheorghiu, fost specialist DNA şi coleg al Aureliei Nicolae, declarase că prejudiciul din Dosarul ICA fusese calculat în grabă și sub presiunea procurorului Emilian Eva: „M-am dus în biroul Aureliei Nicolae și aceasta lucra plângând. Dânsa lucra la un material plângând. Atunci mi-a spus că a venit procurorul la ea și că pune presiune pe ea și că a urlat efectiv la ea ca până mâine dimineața raportul să fie gata, […]. A fost forțată să facă raportul ăla până dimineața. Nu poți lucra sub presiune. Acum înțeleg că a fost mai mult de atât: i-a cerut să umfle prejudiciul, […] Și atunci au fost privirile alea între specialiști, iar eu, în pauză, am discutat cu mai mulți și am spus ce era eronat. Aurelia nu era expert evaluator.”

„Eu sunt un om al legii, a mai spus Dumitru Gheorghiu, și sunt un om corect și cu frică de Dumnezeu. Ceea ce vă spun acum pot să jur și în fața judecătorilor cu mâna pe Biblie. Din câte îmi amintesc au făcut evaluarea la prețuri din 2008. Or, aici vorbim de niște valori contabile care erau și trebuiau să fie cele din 2002.”

(Fragment din cartea lui Mugur Ciuvică, „Singur împotriva tuturor”, care a apărut la Editura RAO)

Camelia Bogdan a ajuns judecător la Curtea de Apel, după ce picase două examene de promovare

Camelia Bogdan a ajuns judecător la Curtea de Apel București după ce a fost respinsă de două ori la examenele de promovare. Anterior, promovase la Tribunalul București în urma unui examen la care fusese declarată respinsă cu cea mai mică notă.

În 2009, Camelia Bogdan a ajuns judecător la Tribunalul București, deși fusese respinsă, cu cea mai mică notă, la examenul de promovare. Imediat a încercat să promoveze mai departe, la Curtea de Apel Bucureşti.

Mai întâi, Camelia Bogdan a încercat o manevră similară celei prin care ajunsese la Tribunalul Bucureşti. În mai 2011, s-a înscris la un concurs de promovare organizat de Consiliul Superior al magistraturii (CSM), solicitând promovarea la Curtea de Apel pe posturi care nu sunt vacante, dar, spunea ea, ar urma să se vacanteze în viitor. Camelia Bogdan a făcut cerere de înscriere la concurs pentru un post la Secţia a II‑a Penală a Curţii de Apel, deşi la concursul respectiv nu erau alocate posturi la această Secţie. Cererea de înscriere la concursul de promovare i-a fost respinsă de comisia de organizare, pe motiv că nu poate candida pentru posturi care nu au fost scoase la concurs, iar CSM i-a respins apoi contestaţiile.

Camelia Bogdan a participat ulterior, fără succes, la examenele de promovare din martie 2013 şi noiembrie 2013.

Pe 7 martie 2014 a fost primul termen în Dosarul ICA la Curtea de Apel Bucureşti. Dosarul a fost repartizat aleatoriu completului din care făcea parte judecătorul Stan Mustaţă. Pe 29 aprilie, Stan Mustaţă a fost arestat de DNA.

Şi, brusc, Camelia Bogdan a devenit foarte performantă. În 1 iunie 2014, CSM a organizat un nou concurs de promovare pentru două posturi de judecător vacante la Secţia a II‑a Penală a Curţii de Apel Bucureşti. Este secţia care judeca Dosarul ICA. În urma concursului au promovat doi judecători: Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea.

Rezultatele finale ale concursului au fost anunţate pe 17 iunie 2014, iar pe 18 iunie Plenul CSM a adoptat hotărârea prin care Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au fost promovaţi la Curtea de Apel. Pe 26 iunie 2014, exact judecătorii Bogdan şi Mihalcea au fost numiţi direct, fără respectarea procedurii de desemnare aleatorie, să judece Dosarul ICA. Desemnarea s-a făcut cu câteva zile înainte de data la care cei doi aveau să înceapă propriu‑zis activitatea în cadrul Curţii de Apel, respectiv la 1 iulie 2014.

Reamintim că, în 2009, judecătoarea Bogdan a ajuns să promoveze la Tribunalul București nu în baza rezultatului obținut la concursul de promovare, ci în urma unei „valorificări”. În mai 2009, CSM a scos la concurs 7 locuri de judecător la Tribunalul București, iar Camelia Bogdan fusese declarată respinsă, clasându-se ultima (locul 13 din 13 candidați), cu cea mai mică medie. Cu toate acestea, Camelia Bogdan, cel mai slab candidat la concursul de promovare din mai 2009, a ajuns totuși să promoveze la Tribunalul București în baza acestui concurs. În octombrie 2009, CSM „descoperise” alte 11 posturi vacante, ceea ce permisese promovarea prin „valorificare” și a candidaților care nu promovaseră la concurs, printre care și, ultima pe listă, Camelia Bogdan.

(Fragment din noua carte a lui Mugur Ciuvică, „Singur împotriva tuturor”, care a apărut la Editura RAO și va fi în curând disponibilă în librării.)

Cum să ajungi judecător la Tribunalul București, deși ai fost respinsă, cu cea mai mică notă, la examenul de promovare. Rețeta Cameliei Bogdan

GIP publică documente care arată cum a ajuns Camelia Bogdan judecător la Tribunalul București deși a fost respinsă, cu cea mai mică notă, la examenul de promovare.

În 31 mai 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un „concurs de promovare în funcții de execuție efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor”. Pentru promovarea la Tribunalul București au fost scoase la concurs 7 posturi de judecător.

La concurs s-au înscris 14 magistrați, dar unul nu a îndeplinit condițiile de participare, așa că pe cele 7 locuri au rămas 13 candidați.

Unul dintre cei 13 candidați rămași era o judecătoare de la Judecătoria Constanța. Numele ei: Camelia Bogdan.

Camelia Bogdan, care și-a ales ca disciplină de concurs Dreptul penal, s-a clasat pe ultimul loc, locul 13, obținând cea mai mică medie generală dintre toți candidații, 8.05.

Concursul a constat în susținerea a două probe scrise tip grilă, una pentru verificarea cunoștințelor teoretice și alta pentru verificarea cunoștințelor practice. La proba de cunoștințe practice, Camelia Bogdan a primit nota 7.

Rezultatele finale obținute de candidați, după soluționarea contestațiilor, au fost publicate pe 16 iunie 2009. Promovarea la Tribunalul București s-a făcut în ordinea mediilor obținute și în limita numărului de posturi aprobate.

Prin Hotărârea Plenului nr. 1206 din 9 iulie 2009, CSM a validat rezultatele obținute de candidați și a decis promovarea la Tribunalul București a celor 7 candidați care obținuseră cele mai mari medii.

Clasându-se ultima, Camelia Bogdan nu a promovat la Tribunalul București.

Cu toate acestea, Camelia Bogdan, cel mai slab candidat la concursul de promovare din mai 2009, a ajuns totuși să promoveze la Tribunalul București în baza acestui concurs.

Cum a fost posibil?

În octombrie 2009, CSM a descoperit, „din evidențele direcției de resort”, că la Tribunalul București erau vacante alte 11 posturi.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la acel moment, promovarea judecătorilor se făcea numai prin concurs, în limita locurilor vacante existente. Posturile vacante pentru care se organiza concurs erau comunicate tuturor judecătorilor, prin curțile de apel și, de asemenea, publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Institutului Național al Magistraturii, ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în trei cotidiane centrale, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

În Regulamentul CSM privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor exista însă o portiță care permitea ca judecătorii care au participat fără succes la un concurs să obțină totuși promovarea dacă apăreau alte posturi vacante. Aceștia puteau să solicite „valorificarea” rezultatelor obținute la concursul la care au participat, cu condiția să fi obținut cel puțin media generală 7 și nu mai puțin de 5 la fiecare dintre probe.

Mai era o condiție: posturile trebuiau să se vacanteze în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului. Dacă termenul de 6 luni expira, atunci trebuia organizat un nou concurs.

Așa că, în 29 octombrie 2009, prin Hotărârea nr. 1896A, CSM s-a grăbit să constate, că, de fapt, numărul posturilor vacante de la Tribunalul București era mult mai mare. De la data comunicării rezultatelor finale ale concursului la care Camelia Bogdan se clasase pe ultimul loc (16 iunie 2009) trecuseră 4 luni și jumătate. Cele 11 posturi vacante nou descoperite n-au mai fost „comunicate tuturor judecătorilor”, ci au fost ocupate de candidații care nu promovaseră, printre care și, ultima pe listă, Camelia Bogdan.

Cum se face că, în interval de câteva luni, au apărut posturile vacante la Tribunalul București? Cum se face că nu a fost vorba de 1-2 posturi vacante, ci de un număr foarte mare (pentru a o putea promova pe Camelia Bogdan, clasată ultima, era nevoie de promovarea tuturor celorlalți participanți la concurs)? Cum se face că, în loc să se organizeze un nou concurs, s-a „valorificat” concursul la care Camelia Bogdan luase cea mai mică notă?

Cert este că judecătoarea Bogdan a ajuns să promoveze la Tribunalul București nu în baza rezultatului obținut la concursul de promovare, ci în urma unei „valorificări”.

(Fragment din noua carte a lui Mugur Ciuvică, „Singur împotriva tuturor”, care urmează să apară în curând la Editura RAO.)

Documente:

– Hotărârea CSM 1206 din 9 iulie 2009

– Hotărârea CSM 1986A din 29 octombrie 2009

Pe ce criterii sunt numiți șefii serviciilor secrete: Cum a ajuns Florian Coldea – un angajat SRI servil, mediocru și plin de ambiție – pilonul principal al regimului Băsescu

În 27 iulie 2005, Traian Băsescu îl numește pe Florian Coldea în funcția de prim adjunct al directorului Serviciului Român de Informații. Coldea, care corespunde perfect profilului de executant pe care îl caută Băsescu – servil, mediocru și plin de ambiție – avea să fie folosit ca pilon principal al subordonării justiției.

Florian Coldea s-a născut în 21 septembrie 1971 în localitatea Târnova din județul Arad. După absolvirea Liceului Industrial nr. 11 din Arad, la seral, prima sa tentativă de a obține o diplomă universitară este la Institutul Politehnic din Timișoara. Rămâne repetent încă din primul an de facultate, iar apoi renunță cu totul la inginerie.

Florian Coldea ajunge, ulterior, în SRI datorită unei rude influente: fostul ofițer al Securității comuniste Dan Gheorghe. Dan Gheorghe a absolvit şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne în 1969, fiind imediat încadrat în Securitate, în UM 0800 Bucureşti. În decembrie 1989, maiorul Dan Gheorghe era locţiitor cu probleme informative al şefului USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă). După înfiinţarea SRI, în martie 1990, Virgil Măgureanu l-a recuperat pe Gheorghe, numindu-l şef al Brigăzii antiteroriste din cadrul SRI.

În 1992, Dan Gheorghe a trecut pe o funcție de conducere la SIE, iar în 1993, a fost numit şeful UM 0215, serviciul secret al Ministerului de Interne, funcţie pe care a deţinut-o până în martie 1997. În perioada în care a fost condusă de Dan Gheorghe, UM 0215 a fost implicată în mari scandaluri de corupţie (afacerea Jimbolia, decapitalizarea Bancorex etc.). De altfel, Dan Gheorghe a fost unul dintre beneficiarii creditelor preferenţiale care au dus la în cele din urmă la falimentarea Bancorex.

Scos din serviciile secrete și trecut în rezervă de Președintele Emil Constantinescu în 1997, Dan Gheorghe a fost reactivat în martie 2001, la puțin timp de la revenirea lui Ion Iliescu în funcția de Președinte. La sfârşitul anului 2001, Dan Gheorghe a fost numit în fruntea Departamentului de Securitate al Aeroportului Otopeni, iar în 2003, a fost promovat director adjunct al serviciului secret al Ministerului Justiţiei – Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA). A fost schimbat în martie 2005, devenind director general al SC NIRO ’95 Impex SA, firma unui asociat al Elenei Udrea, Nicolae Dumitru, zis Niro.

Florian Coldea absolvă în 1996 Facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, pepiniera Serviciului Român de Informații. În 2005, la momentul numirii în funcţia de prim adjunct, Coldea este locotenent-colonel în cadrul Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului din Serviciul Român de Informaţii (Brigada antitero a SRI). La conducerea brigăzii se află în acel moment generalul Ion Ștefănuț, un apropiat al lui Dan Gheorghe.

Băsescu avea să-i asigure lui Coldea o promovare spectaculoasă. Florian Coldea a fost avansat la gradul de colonel în 2006 și a fost făcut general de brigadă în 2008. Băsescu îl avansează apoi la gradul de general-maior, în 2012, și la cel de general-locotenent în 2014.

Deși nu a fost niciodată director plin al serviciului, Florian Coldea este cel care a condus de facto SRI în timpul mandatelor lui Traian Băsescu.

(Fragment din noua carte a lui Mugur Ciuvică, „Singur împotriva tuturor”, care urmează să apară în curând.)

Cum și-a desființat angajata DNA Aurelia Nicolae propria expertiză din Dosarul ICA

Angajata DNA Aurelia Nicolae a recunoscut în fața procurorilor că a greșit de mai multe ori atunci când a făcut calculul prejudiciului în Dosarul ICA. Și-a calificat falsurile drept „erori făcute în grabă”.

Persoana care „a calculat” acest prejudiciu a fost Aurelia Nicolae, angajată a DNA pe poziția de „specialist”.

În 22 iulie 2020, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General o audiază pe Aurelia Nicolae în dosarul constituit în urma publicării înregistrării în care Băsescu îi spune lui Ghiță cum a fost aranjat Dosarul ICA.

Potrivit legislației în vigoare în 2003, în momentul privatizării ICA, evaluarea valorii acțiunilor unei societăți comerciale, în cazul în care activul net contabil al societății era sub o treime din activul net total (categorie în care intră și ICA), se făcea printr-un raport de evaluare simplificat.

În raportul de constatare realizat în Dosarul ICA, Aurelia Nicolae susține însă cu totul altceva: că, pentru evaluarea ICA ar fi trebuit să fie făcut un altfel de raport și că tot patrimoniul societății ar fi trebuit obligatoriu reevaluat.

Angajata DNA invocă în acest sens prevederile unei hotărâri de guvern (HG nr. 403/2000). Numai că hotărârea de guvern prevede clar că se poate face reevaluare doar dacă rata inflației cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depășește 100%. În cei „3 ani consecutivi” anteriori anului privatizării ICA (2000, 2001 și 2002) inflația fusese, potrivit Institutului Național de Statistică, prea mică pentru a se încadra în prevederile HG 403/2000. Așa că, Aurelia Nicolae adaugă de la ea încă un an în care inflația fusese foarte mare, 1999. Rezultatul: o inflație de 125,8%, când în realitate în cei 3 ani dinaintea privatizării ICA, inflația fusese 88,8%.

În 2020, întrebată despre acest aspect de procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Aurelia Nicolae își desființează propria expertiză, proba-cheie în Dosarul ICA: „Este consemnat, într-adevăr, în raportul de constatare o rată a inflației, pe perioada 1998-2001, de 125,8%, însă acest aspect este reținut în mod eronat /…/ Această eroare o explic în condițiile în care am întocmit raportul de constatare în grabă” /…/ Nu-mi amintesc cum am gândit atunci când am consemnat în raportul respectiv. Nu știu de ce am reținut și anul 1999. Este eronată modalitatea de calculare a indicelui de 125,8%. Așa cum am declarat mai sus, arăt că această perioadă a fost luată în calcul în mod eronat și calculul este de asemenea greșit.”

(Fragment din noua carte a lui Mugur Ciuvică, „Singur împotriva tuturor”, care urmează să apară în curând.)

Un traseist cu avere nedeclarată, Daniel Constantin, propus de PNL la șefia Agenției care numește atașații comerciali

Fostul deputat PNL Daniel Constantin, un politician cu vilă și mașini de lux care nu se regăsesc în declarația de avere, un traseist care a trecut prin 4 partide, trădând pe toată lumea, a fost propus de PNL pentru funcția de președinte al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE). ARICE este instituția care numește consilierii economici și atașații comerciali ai României în ambasadele din străinătate.

ARICE se află în subordinea Guvernului și în coordonarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan. Care a promis că guvernul său va funcționa „în spiritul principiilor transparenței și integrității”. Cu toate acestea, PNL, partid pe care Ilie Bolojan îl conduce, îl propune la șefia ARICE pe Daniel Constantin.

Potrivit declarațiilor sale de avere, fostul deputat PNL Daniel Constantin și membrii familiei sale nu dețin în proprietate niciun imobil și niciun autoturism și nu au conturi bancare. În realitate, familia Constantin deține o vilă într-unul dintre cele mai luxoase complexe rezidențiale din România, în zona Pipera și mai multe autoturisme de lux. Toate aceste bunuri au fost achiziționate pe firmele deținute de Daniel Constantin și familia sa, dar sunt folosite în interes personal.

Daniel Constantin și-a pierdut mandatul de deputat, ratând intrarea în Parlament la alegerile din 2024. Filiala PNL Teleorman pe care acesta a condus-o a avut rezultate atât de slabe încât nu a trimis niciun reprezentant în Parlamentul României.

Dar, în ciuda scandalului legat de averea sa și de veniturile sale nedeclarate, în ciuda eșecului electoral, în ciuda faptului că, în întreg mandatul 2020-2024, a vorbit în Parlament timp de 25 de secunde (la depunerea jurământului), în ciuda faptului că se află la al patrulea partid politic, în ciuda faptului că i-a trădat pe toți cei cu care a lucrat, Daniel Constantin este acum propus de partidul premierului Bolojan pentru o funcție cheie în Guvernul României.

Mai multe despre averea nedeclarată a lui Daniel Constantin:

Înalta Curte a confirmat dezvăluirile GIP. Camelia Bogdan s-a aflat în incompatibilitate și în conflict de interese când a judecat Dosarul ICA: judecătoarea „avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar”.

Printr-o Hotărâre definitivă din 11 septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, încă o dată, dezvăluirile făcute Grupul de Investigații Politice (GIP) în urmă cu 9 ani și jumătate.

La începutul anului 2016, GIP a publicat o serie de investigații care demonstrau că, în anul 2014, chiar în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit bani lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

GIP a publicat documente care arătau că:

– Ministerul Agriculturii fusese instituția care o selectase pe Camelia Bogdan pentru a preda cursuri angajaților ministerului.

– Suma încasată de Camelia Bogdan fusese una consistentă. Ea primise pentru 6 zile lucrate pentru Ministerul Agriculturii o sumă mult mai mare decât salariul ei de judecător pe o lună întreagă.

Judecătoarea Bogdan cunoștea faptul că inițiatorul și beneficiarul cursurilor la care preda era Ministerul Agriculturii. Camelia Bogdan fusese lector într-un program intitulat „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune”, destinat instruirii „personalului APIA” (APIA este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din subordinea Ministerului Agriculturii). În plus, Camelia Bogdan semnase sute de diplome oferite de Ministerul Agriculturii participanților la cursurile de la Poiana Brașov. Toate aceste diplome purtau antetul Ministerului Agriculturii.

– Curtea de Conturi descoperise grave încălcări ale legii la proiectul derulat de Ministerul Agriculturii prin care fusese plătită Camelia Bogdan. Neregulile se referau chiar la sumele de bani primite de consultanţii individuali din acest program şi la modul în care au fost selectați și evaluați aceștia de Ministerul Agriculturii.

Toate aceste dezvăluiri au fost confirmate de Înalta Curte.

Prin Hotărârea din 11 septembrie 2025, Înalta Curte a stabilit că judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în incompatibilitate, „intimata prestând servicii de formare pentru 260 de angajați din cadrul APIA, structură care funcționa în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a vizat tematica implementării/aplicării viitoarei Politici Agricole Comune și prevenirea fraudei și a corupției, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Acest raport contractual s-a derulat exact în perioada în care a judecat dosarul în care a pronunțat decizia penală nr. 888/A/08.08.2014 (Dosarul ICA, n.n.) și în care Ministerul Agriculturii și Alimentației a avut calitatea de parte civilă în cauză.”

Înalta curte a stabilit că „judecătoarea Camelia Bogdan s-a plasat în stare de incompatibilitate și conflict de interese, prin legătura contractuală cu una dintre părțile dosarului.” Potrivit Înaltei Curți, faptul că judecătoarea Bogdan avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii, parte în Dosarul ICA pe care îl judeca, „devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis”.

Mugur Ciuvică

Încă un proces intentat de Camelia Bogdan: de data aceasta împotriva Universității București

După Academia de Poliția „Alexandru Ioan Cuza”, SRI sau Marea Lojă Masonică, a venit acum rândul Universității București să fie dată în judecată de Camelia Bogdan.

Fosta judecătoare Camelia Bogdan a dat în judecată Universitatea București, cerând anularea deciziei prin care a fost exclusă de la doctorat, plata de daune morale de 30.000 lei și restituirea taxelor de școlarizare de 24.600 lei. Acțiunea Cameliei Bogdan a fost respinsă ca neîntemeiată de Tribunalul București în iunie 2024, dar fosta judecătoare a făcut recurs, acesta fiind pe rolul Curții de Apel București.

În ultimii ani, Camelia Bogdan a sufocat instanțele din România cu procese, încercând să anuleze sancțiunile disciplinare pe care le-a primit și să revină în magistratură. Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură în două rânduri. Mai întâi în 2017 , pentru că s-a aflat în incompatibilitate când judeca Dosarul ICA (Bogdan a primit bani pentru un program derulat de Ministerul Agriculturii, care era parte în dosarul pe care îl judeca). A doua oară, pentru că, într-un alt dosar, a falsificat sistemul ECRIS (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte.

În urma acestor excluderi, Camelia Bogdan a dat în judecată pe toată lumea: instituții ale sistemului judiciar (Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, DIICOT), instituții guvernamentale (Președintele României, Primul Ministru, Ministerul Justiției, ANAF), jurnaliști, ONG-uri.

Camelia Bogdan a dat în judecată pe toată lumea: instituții ale sistemului judiciar (Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, DIICOT), instituții guvernamentale (Președintele României, Primul Ministru, Ministerul Justiției, ANAF), jurnaliști, ONG-uri.

82 de acțiuni au fost formulate de Camelia Bogdan doar la Înalta Curte: recursuri, excepții de neconstituționalitate, contestații, cereri de recuzare, cereri de anulare, cereri de reexaminare.

În paralel, fosta judecătoare a făcut nenumărate denunțuri și sesizări la adresa judecătorilor din România, acuzându-și foștii colegi de orice i-a trecut prin cap, de la presupuse legături cu Securitatea, serviciile secrete sau lumea interlopă, până la spălare de bani, fals și conflict de interese.

A venit acum rândul Universității București pe care Camelia Bogdan e supărată pentru că a exclus-o de la un doctorat pe care nu a fost în stare să îl susțină timp de un deceniu. În 9 februarie 2023, Camelia Bogdan a fost exmatriculată de la doctorat de Universitatea București pentru nefinalizarea şi lipsa susţinerii tezei de doctorat în termenul prevăzut de lege.

Mugur Ciuvică