Potrivit judecătorilor, Camelia Bogdan s-a subordonat, contra unei remunerații, unei firme private și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat. Înalta Curte a hotărât că judecătoarea Bogdan este vinovată de incompatibilitate.
GIP publică motivarea Hotărârii Înaltei Curți din 13 decembrie 2017 prin care judecătoarea Bogdan a fost sancționată cu mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Târgu Mureș. Sancțiunea stabilită de Înalta Curte vine ca urmare a dezvăluirilor GIP referitoare la participarea Cameliei Bogdan la un seminar finanțat de Ministrul Agriculturii în timp ce judeca dosarul ICA.
Înalta Curte a hotărât că:
– „Secția pentru judecători în materie disciplinară a stabilit cu temei existența abaterii disciplinare în sarcina judecătorului Camelia Bogdan”. (pag. 38)
– Participarea Cameliei Bogdan în calitate de lector la cursurile finanțate de Ministerul Agriculturii și organizate de o firmă privată „a fost de natură a atrage starea de incompatibilitate”. (pag. 38)
– „Selectarea judecătorului pentru prestarea respectivei activități nu s-a realizat în mod transparent și potrivit uzanțelor”. (pag. 38)
– Camelia Bogdan „s-a subordonat, contra unei remunerații, unor obligații contractuale asumate față de o societatea comercială cu scop lucrativ”. (pag. 39)
– „Programul nu era unul destinat justiției, ci viza Politica Agricolă Comună, destinatarii și beneficiarii acelor cursuri erau funcționari publici din cadrul APIA. Dintre cei 248 de participanți la cursul de formare profesională, numai 6 erau consilieri juridici, profesioniști ai dreptului.” (pag. 40)
– „Intuind existența unei posibile stări de incompatibilitate”, judecătoarea Bogdan nu s-a adresat CSM, ci „a ales o manieră informală de a se adresa conducerii de la acea vreme a Agenție Naționale de Integritate”. (pag. 43)
– „Consecința imediată și directă a acestei conduite, pe care Camelia Bogdan încearcă să o ignore, constă în deteriorarea încrederii și a respectului față de funcția de magistrat, prin subminarea independenței acesteia, cu consecința afectării imaginii și prestigiului justiției, ca sistem și serviciu public.” (pag. 44)
Înalta Curte a decis totuși ca judecătoarea Bogdan să nu primească cea mai dură sancțiune posibilă, excluderea din magistratură, așa cum stabilise CSM în 8 februarie 2017. Judecătorii Înaltei Curți au decis să o sancționeze pe Camelia Bogdan cu mutarea disciplinară pentru a „atrage atenția asupra gravității faptei comise și a consecințelor acesteia, luând în considerare și aspectele judicios reținute de instanța disciplinară cu privire la conduita neconformă cu statutul judecătorului și la modul în care partea s-a raportat la faptă și la consecințele ei”. (pag. 46)
Documente:
Mugur Ciuvică,
președintele GIP
La o zi după ce prim ministrul și membrii Guvernului au anunțat că renunță la SPP, instituția condusă de eternul Lucian Pahonțu a anunțat că a plătit 4.132.800 de lei (aproape 1 milion de euro) fără TVA pentru 3 autoturisme. Este vorba despre un contract încheiat la sfârșitul anului trecut pentru cumpărarea de autoturisme blindate destinate transportului demnitarilor. Mașinile au fost cumpărate de SPP de la Țiriac Auto. Firma lui Țiriac a fost singurul participant la licitație și a câștigat-o oferind „prețul cel mai scăzut”.
Anunțul de atribuire poate fi găsit aici.
Un guvern străin, cel olandez, și George Soros au finanțat generos campaniile Rise Project îndreptate împotriva guvernului României, alimentând protestele rezist din februarie 2017. Tot prin intermediul Rise Project a fost plătit și Florin Bădiță, unul dintre liderii manifestațiilor, fan Kovesi și deținătorul paginii de Facebook Corupția Ucide.
Grupul de Investigații Politice publică lista finanțărilor primite de Asociația Rise Project în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017. Potrivit acestei liste, care face parte din Raportul ANAF privind verificările efectuate la Rise Project, principalii finanțatori ai Rise Project au fost Ministerul Afacerilor Externe din Olanda, Open Society Institute (Fundația Soros) și o fundație deținută de firma Google. De asemenea, Rise a mai primit bani de la guvernul elvețian și de la un ONG din Suedia.
Banii au ajuns în conturile colaboratorilor Rise Project prin intermediul unor contracte de drepturi de autor. 6 astfel de contracte, în valoare totală de 33.300 de euro și 9.100 de franci elvețieni, au fost încheiate într-o singură zi, 1 februarie 2017. Câteva zile mai târziu a avut loc cel mai mare miting anti guvernamental din 2017, mitingul la care au fost aprinse lanternele telefoanelor.
Olguța Vasilescu, Ludovic Orban sau Constantin Niță sunt doar trei dintre victimele unor dosare în care lipsa probelor a fost înlocuită cu turnătoriile lui Urdăreanu.
În mai 2017, fostul ministru pesedist Constantin Niță a fost condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență. Singura dovadă reținută împotriva lui Niță a fost delațiunea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Acesta a susținut că în 2013 i-ar fi dat lui Niță un plic în care se aflau 30.000 de euro pentru ca acesta să intervină în favoarea firmei sale, UTI Grup, la o licitație. DNA nu a putut găsi nimic care să susțină afirmațiile lui Urdăreanu. Nu există la dosar nicio înregistrare audio sau video și nicio altă declarație de martor care să confirme spusele lui Urdăreanu, iar Niță a negat că a primit vreun ban de la Urdăreanu.
Tot Urdăreanu l-a turnat și pe penelistul Ludovic Orban. Urdăreanu a susținut că Orban i-ar fi cerut 50.000 de euro pe care să îi folosească pentru a se promova la B1 și la Realitatea TV. În cazul lui Orban, minciunile lui Urdăreanu și ale procurorilor DNA au fost demontate de instanță, ceea ce, totuși, nu l-a împiedicat pe actualul președinte PNL să înceapă, preventiv, să îi pupe în fund pe călăii lui.
DNA s-a folosit de delațiunile lui Urdăreanu și în cazul Liei Olguța Vasilescu. Acesta le-a declarat procurorilor DNA că Olguța Vasilescu i-a solicitat bani pentru a putea beneficia de un contract de lucrări în Craiova. Rechizitoriul confecționat pe baza delațiunilor lui Urdăreanu s-a dovedit a fi doar o altă făcătură a cuplului Kovesi – Urdăreanu.
Băgat până-n gât în tot felul de afaceri dubioase, Tiberiu Urdăreanu a găsit soluția care și înainte de 1989 garanta impunitatea: s-a făcut turnător. Pentru că și acum, la fel ca înainte de 1989, important nu este ca denunțul să fie adevărat, important este să denunți pe cine trebuie.
Mugur Ciuvică
președintele Grupului de Investigații Politice
– „A avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei și probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției (…), a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale”;
– „a folosit față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil in raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat (…) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte și expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv ‘lași’, ‘bârfitori’, ‘infractori’”;
– „a încălcat cu știința (…) Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție” referitoare la repartizarea cauzelor (…) prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădita stare de incompatibilitate”.
Fostul ministru fesenist susține că a plecat din Guvern în decembrie 1990 supărat că Regele Mihai nu a fost lăsat să intre în țară. Minte. A rămas bine-mersi ministru până în octombrie 1991, când întregul Guvern Roman a căzut.
În timp ce CFR Marfă e anchetată de Comisia Europeană pentru că a primit ajutoare de stat, CFR Călători pune în pericol viața pasagerilor. Potrivit unui document intrat în posesia GIP, trenurile Săgeata Albastră vor fi cârpite cu piese vechi sau de proveniență dubioasă, ca urmare a unui contract suspect.
În urma unei licitații organizate în august 2017, CFR Călători a încheiat un contract cadru cu firma Remarul 16 Februarie SA pentru revizia capitală a automotoarelor Desiro (Săgeata Albastră). Nu este vorba așadar despre simple reparații, ci despre reparații care presupun riscuri majore pentru viața călătorilor (clasa de risc 1A): reparații la sistemul de frânare, înlocuirea geamurilor, înlocuirea stingătoarelor de incendii, înlocuirea articulațiilor dintre vagoane, reparații la rezervoarele de combustibil etc. Oferta cu care Remarul a câștigat acest contract este una fără legătură cu realitatea.
Înalta Curte a decis definitiv că, în timp ce judeca dosarul ICA, Camelia Bogdan a comis o abatere disciplinră gravă.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor cele 5 sancțiuni care se pot aplica magistraților atunci când se constată că au comis abateri sunt:
– avertismentul (cea mai blândă sancțiune)
– diminuarea indemnizației;
– mutarea discipliară (sancțiunea primită de Camelia Bogdan);
– suspendarea din funcție;
– excluderea din magistratură.
Decizia a fost luată cu o majoritate de 3 la 2. Doi judecători, respectiv, Rodica Susanu și Cristian Daniel Oana (introdus special în acest compltet), au încercat să o scape pe Camelia Bogdan de orice fel de sancțiune, susținând, așa cum cerea Câmpul Tactic, că aceasta nu a comis niciun fel de abatere disciplinară.
Pentru vremurile în care trăim, soluția dată de ceilalți trei judecători, care au decis să o sancționeze pe Camelia Bogdan pentru abateri grave, merită apreciată.
Argumentele avocatului GIP, Costel Gîlcă, în fața judecătorilor Înaltei Curți:
– Fapta Cameliei Bogdan este atât de gravă încât face imposibilă menținerea ei în magistratură.
– Camelia Bogdan și-a folosit cunoștințele pentru evitarea sistemului de incompatibilități, în vederea obținerii unor foloase materiale pentru sine, punând astfel în pericol imparțialitatea justiției.
– Camelia Bogdan a participat ca lector la cursuri de formare profesională organizate și plătite de către o parte civilă aflată într-un dosar penal pe care îl judeca.
– Camelia Bogdan a fost plătită direct de Ministerul Agriculturii, prin intermediul unui vehicul de plată, respectiv firma de consultanță FDI TOP Consult SRL.
– FDI Top Consult SRL doar a propus candidatura Cameliei Bogdan, Ministerul Agriculturii a fost cel care a selectat-o.
– Curtea de Conturi a României a stabilit că banii primiţi de Camelia Bogdan de la Ministerul Agriculturii sunt nejustificați, iar selectarea ei ca lector a fost dubioasă.
– Camelia Bogdan nu îndeplinea condiția de a avea minim 3 ani experiență dovedită în consultanță privind aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune, astfel încât nu era eligibilă pentru funcția de lector consilier juridic.
– Camelia Bogdan a încercat să inducă în eroare judecătorii, susținând că era expert al Comisiei Europene în 2014, atunci când a luat banii de la Ministerul Agriculturii. În realitate, ea a devenit expert european abia în 4 iulie 2017, la 3 ani de la data la care luase banii și la 5 luni de la excluderea sa din magistratură.
– Camelia Bogdan cunoștea faptul că inițiatorul și beneficiarul cursurilor la care preda era Ministerul Agriculturii. Ea a semnat sute de diplome oferite de Ministerul Agriculturii participanților la cursurile respective. Toate diplomele semnate de Camelia Bogdan poartă antetul Ministerului Agriculturii.