GIP publică documente care demonstrează că dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu este o execuție publică. În mai puțin de 48 de ore de la momentul în care rechizitoriul de peste 450 de pagini a fost finalizat de DNA Brașov, inculpații din dosar primiseră deja citația cu termenul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
TVR nu are bani pentru Campionatul European sau pentru Eurovision. Dă însă milioane de lei din bani publici prietenilor Codruței de la RCS & RDS.
În 8 iulie 2016, Societatea Română de Televiziune a încheiat un contract de 2.244.735 RON fără TVA cu RCS & RDS SA. Contractul are ca obiect furnizarea de energie electrică.
RCS & RDS SA este proprietara mai multor posturi de televiziuni concurente ale TVR. Directorul de marketing și PR al firmei este iubitul procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
Contractul integral poate fi citit aici.
În mai 2014, o bătrână a fost brutalizată la Nana de bătăușii aduși de Elena Udrea. Udrea, la acea vreme candidată la Președinția României, venise în campanie electorală la Nana, unde ea și Băsescu au moșii.
Șeful bătăușilor aduși de Udrea este Dragoș Coman, la acea vreme președintele PMP Călărași. Acum, același Dragoș Coman este liberal, candidat PNL pentru Consiliul Local Călărași și nominalizat ca viceprimar în cazul în care PNL câștigă alegerile.
În imaginile filmate de Antena 3, Dragoș Coman este individul cu geacă maro și pantaloni mov care rânjește satisfăcut pe tot parcursul incidentului.
Deputatul PNL Florin Secară ascunde off-shore-ul din Cipru prin care a făcut afaceri și în România.
Apropiat al Elenei Udrea și al lui Traian Băsescu, deputatul Florin Secară, s-a remarcat până acum doar prin traseism. În ultimii 3 ani, Secară a fost membru în 4 partide (PDL, PMP, UNPR și PNL). În pezent, Florin Secară este „de dreapta” și candidează din partea PNL la Primăria Voluntari.
Dar Florin Secară este și un prosper om de afaceri. Cât de prosper nu se poate spune exact pentru că din declarațiile sale de avere și de interese lipsește firma off-shore din Cipru prin care a făcut afaceri și în România.
Off-shore-ul se numește Namlusia Holdings Ltd și a fost înființat în 31 august 2011 în Cipru cu numărul de înregistrare HE292944. Namlusia Holdings are ca sediu social o căsuță poștală din Limassol.
În 31 martie 2016, Autoritatea Electorală Permanentă a acordat firmei Net Brinel din Cluj un contract în valoare de 6.655.559 lei pentru softul de numărare a voturilor de la alegerile locale din 2016.
Contractul a fost acordat fără licitație, iar motivul este unul incredibil: „situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Adică Autoritatea Electorală Permanentă nu a putut prevedea că vor fi alegeri locale în 2016.
Beneficiarul contractul, Net Brinel, este o firmă abonată de ani de zile la contractele Primăriei Cluj Napoca. Un singur exemplu: toate calculatoarele achiziționate de Primăria condusă de Boc provin de la firma Net Brinel.
Mircea Badea și Mugur Ciuvică publică o serie de informații și documente care demonstrează că, în campania de învinovățire a medicilor din România pentru tragedia de la Colectiv, domnul Cătălin Tolontan manipulează opinia publică.
De luni de zile, Cătălin Tolontan susține că toate victimele incendiului de la Colectiv care nu au murit in club au fost omorâte de medicii români, în frunte cu Raed Arafat. Mult timp am considerat că această campanie se poate explica prin ignoranta autorului. Ne-am înșelat. Simpla ignoranță nu explică de ce autorul nu compară datele din cazul Colectiv cu informații despre alte cazuri de mari arși din lume, inclusiv cu schemele de tratament care se aplică la nivel International.
Între 2011 și 2016, România a avut în Finlanda un ambasador cu grave probleme la mansardă. Înainte de a fi numit consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și, ulterior, ambasador, Cătălin Avramescu s-a remarcat nu doar prin faptul că era un lingău de cea mai joasă speță al lui Băsescu, ci și prin numeroase ieșiri necontrolate.
Câteva exemple:
În aprilie 2007, Cătălin Avramescu cerea românilor să pună mâna pe arme împotriva guvernului Tăriceanu. În aceeași lună, Avramescu spunea că România nu are nevoie de Constituție. În noiembrie 2007, Cătălin Avramescu cerea desființarea partidelor politice. În decembrie 2007 promova ideea eliminării oricărei opoziții parlamentare.
Marți, 5 aprilie 2016, președintele Klaus Iohannis (sau Johannis) l-a rechemat pe Cătălin Avramescu din funcția de ambasador, încheind astfel 5 ani rușinoși pentru diplomația românească.
Mai jos, câteva dintre elucubrațiile lui Cătălin Avramescu.
După ce sora sa a ajuns șefa procurorilor din România, Sergiu Lascu a fost angajat la o mare companie de stat, Transgaz Mediaș. Lascu a avansat rapid de la funcția de „șef serviciu telecom” la cea de „director infrastructură tehnologia informației”. Fratele Laurei Codruța Kovesi a ajuns astfel să fie unul dintre cei mai bine plătiți angajați din România. În 2014, Sergiu Lascu a încasat un salariu de 11.600 RON (peste 2.500 euro) pe lună de la compania de stat.
În calitate de director infrastructură TI, Sergiu Lascu a semnat caietul de sarcini în baza căruia Transgaz a cumpărat, în 10 februarie 2016, 839 de telefoane mobile plătind 490.245 (110.000 euro) lei fără TVA .
Potrivit caietului de sarcini semnat de fratele șefei DNA, pentru zeci de telefoane dintre cele cumpărate de compania de stat, unul dintre criterii este calitatea selfie-urilor. Astfel, Transgaz solicită ca „Front-facing camera” telefoanelor respective să aibă o rezoluție de minim 8 megapixeli.
Și alte cerințe din caietul de sarcini arată clar că Sergiu Lascu a aprobat cheltuirea banilor companiei de stat pentru cumpărarea de telefoane pentru uzul personal al colegilor săi din Transgaz. De exemplu: Music Player-ul să filtreze muzica după Album, Artist, Playlist; sistemul audio să fie „Surround”; rezoluția video să fie UHD 4K (3840 x 2160); sistemul de operare să fie „iOS 8” (ceea ce înseamnă că sunt telefoane Apple).
Procurorul șef al DNA a anunțat recent că instituția pe care o conduce se va dota cu aparatură de interceptare în valoare de 10,4 milioane de euro pentru a putea asculta mai bine telefoanele. Astfel, va putea să urmărească ce selfie-uri își fac, ce muzică ascultă și la ce filme se uită fratele ei și colegii acestuia din conducerea Transgaz.
Astăzi, la 10 zile de la dezvăluirile GIP referitoare la faptul că în timp ce judeca Dosarul ICA a primit bani de la Ministerul Agriculturii, Camelia Bogdan și șeful ei, generalul SRI Florian Coldea, au dat un răspuns de toată jena.
1. Judecătoarea Camelia Bogdan se apără de acuzația de incompatibilitate invocând o hârtie emisă special pentru ea de un alt subordonat al generalului Coldea, fostul șef al ANI, Horia Georgescu, aflat în prezent în arest la domiciliu pentru fapte de corupție.
2. Judecătoarea Camelia Bogdan minte când susține: „nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA”. În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, parte implicată în dosar și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov pe banii aceluiași minister.
În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.
Pe 26 iunie 2014, conducerea Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA. Cei doi nu mai judecaseră nici un dosar la Curtea de Apel Bucureşti, fiind proaspăt avansaţi la această instanţă.
Primul termen judecat de Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea în Dosarul ICA a fost în 1 iulie 2014. În 7 iulie, la cel de-al doilea termen, judecătorii au anunțat că intră în concediu până pe 4 august, când a fost fixat un nou termen în dosar.
GIP publică documente care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan și-a petrecut jumătate din acest concediu la Poiana Brașov într-un program finanțat de una dintre părțile din Dosarul ICA. Mai mult, judecătoarea Bogdan a și primit 10.000 lei de la respectiva parte.