Vineri, 10 iunie 2022, se judecă la Tribunalul București cererea prin care Mugur Ciuvică solicită revizuirea hotărârii judecătorești din 2005 prin care a fost obligat să-i plătească daune lui Traian Băsescu. Băsescu îl dăduse în judecată pentru că Ciuvică spusese despre el că a colaborat cu Securitatea.
Într-o conferință de presă din 15 februarie 2004, Mugur Ciuvică a prezentat documente care demonstrau că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Băsescu i-a intentat un proces, susținând că nu a avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate și că niciodată nu a fost contactat de un reprezentant al Securității.
În ciuda documentelor prezentate de Ciuvică și a unei adrese transmise instanței de Ministerul Apărării în care se spunea negru pe alb că Băsescu a fost colaborator al Securității, Tribunalul București i-a dat dreptate lui Băsescu. Sentința a fost dată la puțin timp după ce acesta devenise Președintele României.
La baza sentinței a stat o Decizie a CNSAS în care se spunea că „lui Băsescu nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității”. La acea dată, șefa Departamentului Investigații a CNSAS era Germina Nagâț, care a intervenit și public în favoarea lui Băsescu. Nagâț este, în prezent, membră în Colegiul CNSAS, susținută de USR.
În realitate, așa cum a stabilit definitiv Înalta Curte de Justiție și Casație pe 23 martie 2022, Băsescu este fostul informator Petrov, care și-a turnat la Securitate colegii de la Institutul de Marină.
Declarația făcută de Mugur Ciuvică în 2004, în urma căreia a fost dat în judecată de Băsescu, poate fi citită aici
Înalta Curte a decis azi definitiv că Traian Băsescu a fost turnător al Securității. Au trecut mai bine de 18 ani de când Mugur Ciuvică prezenta într-o conferință de presă primul document referitor la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.
15 februarie 2004
Traian Băsescu a fost turnător la Securitate. Traian Băsescu, liderul unei alianţe numite Dreptate şi Adevăr, a trăit, timp de 14 ani, din decembrie 1989 pînă acum, într-o continuă minciună.
Documentul pe care vi-l prezentăm este intitulat: Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate
Înainte de Revoluţie, în seiful fiecărui prim-secretar PCR din fiecare judeţ, se afla un astfel de registru. Documentul pe care vi-l prezentăm astăzi conţine lista colaboratorilor Securităţii membri de partid din judeţul Constanţa.
Pe această listă, la poziţia 19 de la litera B, îl găsim pe Băsescu Traian, născut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judeţul Constanţa, care lucra ca ofiţer II la întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Celelalte rubrici ale tabelului ne arată în ce calitate era folosit Traian Băsescu de Securitate, cînd a fost racolat şi cine era securistul căruia îi raporta. Actualul lider al PD a fost racolat de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, şi era folosit ca sursă în Portul Constanţa.
Acest document dovedeşte faptul că, în 1978, în plină dictatură, într-o perioadă în care românii erau terorizaţi de Ceauşescu şi de Securitate, Traian Băsescu a ales să devină turnător al Securităţii.
Registrul pe care vi-l prezentăm are o rubrică numită în ce calitate este folosit. Există 3 astfel de calităţi: rezident, adică un colaborator cu mare experienţă, de obicei un fost securist, gazdă, adică persoana care îşi punea casa la dispoziţie pentru ca securistul să se întîlnească cu informatorii şi sursă, adică turnătorul simplu.
Traian Băsescu era folosit de Securitate ca sursă. Aceasta înseamnă că Traian Băsescu era un informator ordinar, unul care îşi turna colegii şi prietenii la Securitate primind pentru aceasta o sumă de bani, dar şi sprijin pentru a fi promovat profesional.
Deşi este un lucru ştiut, ţin să subliniez aici că vina informatorilor Securităţii nu stă numai în simplul fapt că au colaborat cu un sistem represiv. Turnătorul nu dădea informaţii despre vreme sau, în cazul lui Traian Băsescu, despre cîte nave sînt în portul Constanţa. Turnătorul dădea informaţii despre persoane, despre oamenii care făceau sau spuneau lucruri care nu erau pe plac regimului. Informaţiile unor turnători ca Traian Băsescu, ajunse pe mîna Securităţii au distrus vieţi, cariere şi au trimis oameni în puşcăriile comuniste.
Activitatea lui Traian Băsescu în slujba sistemului represiv a fost pe deplin răsplătită. În 1981, la 3 ani după ce a devenit informator, Traian Băsescu ajungea comandant de navă. Serviciile pe care le-a făcut Securităţii l-au recomandat şi ca persoană de încredere pentru funcţia de şef al agenţiei NAVROM din Anvers în 1987, într-o perioadă în care românilor obişnuiţi le era complet interzis Occidentul.
Cum a devenit turnător Traian Băsescu
Procedura racolării turnătorilor era următoarea: Ofiţerul de Securitate îşi anunţa şeful ierarhic că doreşte să racoleze un nou informator. După ce primea aprobarea şefului, securistul, în cazul nostru locotenentul major Avramidis, îl contacta pe viitorul informator, în cazul nostru Traian Băsescu. Dacă persoana contactată era de acord să devină informator, aşa cum a făcut Traian Băsescu, ofiţerul îşi informa şeful. Pentru informatorii care nu erau membri de partid, procedura se încheia aici. Pentru membrii PCR care erau racolaţi de Securitate, exista o ultimă etapă suplimentară, şi anume obligativitatea unei aprobări din partea prim-secretarului judeţului. Pentru a-şi începe, în septembrie 1978, cariera de turnător, Traian Băsescu a obţinut aşadar acordul prim-secretarului de partid din Judeţul Constanţa de la acea dată.
Trebuie subliniat în acest loc faptul că această procedură complicată se datora poziţiei privilegiate pe care membrii de partid o aveau faţă de Securitate. Calitatea de membru de partid îţi dădea posibilitatea de a refuza să devii turnător. Există persoane care au semnat angajamente cu Securitatea după ani de carceră, de tortură şi de şantaj. Nu este cazul lui Traian Băsescu şi al celorlalţi de teapa lui, care, deşi aveau posibilitatea să refuze, au intrat de bună voie în slujba Securităţii.
Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună
Traian Băsescu a afirmat, în repetate rînduri, că nu a fost turnător. În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.
Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”
Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu
Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse. Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.
Dar, după ce toate condiţiile racolării unui membru de partid erau îndeplinite, numele noului informator al Securităţii era trecut în Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. Registrul era păstrat în original de prim-secretarul PCR din judeţul respectiv, şi în fotocopie de şeful Securităţii. Este posibil ca dosarul informatorului Traian Băsescu să fi fost distrus. Iată însă că, după 14 ani trăiţi în minciună, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea este dovedită de acest Registru, în care numele său a fost trecut alături de ceilalţi membri de partid din Constanţa racolaţi de Securitate.
CNSAS a primit noile documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea pe 8 aprilie 2019, cu o lună și jumătate înaintea datei la care CNSAS a sesizat instanța (29 mai 2019).
Disperat că e pe cale să fie declarat definitiv colaborator al Securității, Traian Băsescu a apelat la vechiul său prieten și susținător Valeriu Stoica. Acesta s-a prezentat, în calitate de avocat al lui Băsescu, la ultimul termen din dosarul de la Înalta Curte.
Negăsind nici el argumente în apărarea lui Băsescu, Stoica a încercat să abată atenția instanței de la fondul problemei, susținând că CNSAS nu ar fi precizat când a preluat noile documente care au stat la baza sesizării instanței cu acțiunea ce are ca obiect constatarea calității de informator a lui Băsescu.
Afirmația avocatului lui Băsescu e complet falsă. CNSAS a scris negru pe alb în actele transmise instanței că a primit noile documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea în data de 8 aprilie 2019. Adică cu o lună și jumătate înainte ca CNSAS să sesizeze instanța în legătură cu stabilirea calității de colaborator al Securității ca poliție politică a lui Băsescu Traian. Acest aspect este confirmat și de prima instanță, aceasta reținând în considerente (fila 1, paragraf 4 din hotărâre) că CNSAS a avut în vedere mai multe înscrisuri, atașate la dosar, predate instituției la 8.04.2019.
De altfel, niciunul dintre motivele de recurs invocate de Băsescu nu este întemeiat, demersul tardiv al avocatului Stoica fiind sortit eșecului.
Din cauza turnătoriei lui Băsescu, Securitatea i-a interzis unuia dintre colegii săi să lucreze pe navele românești care plecau în străinătate. GIP publică un document care dovedește suferințele create de notele informatorului Petrov.
Din cauza unei note date de Petrov, Securitatea a dat aviz negativ pentru desemnarea lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele românești ce plecau în străinătate.
Trei luni mai târziu, în 19 august 1975, locotenent colonelul de Securitate Gheorghe Tudor (ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină), a redactat o Notă prin care propunea avizarea negativă a unei eventuale desemnări a lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate. Motivul invocat de Securitate a fost tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul PETROV, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo”. „Având în vedere aspectele raportate mai sus, a concluzionat ofițerul de Securitate, propunem a se aviza negativ”.
De altfel, CNSAS deține documente care demonstrează că toate notele date de Petrov au fost folosite informativ de Securitate.
Într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg, Daraban Constantin, pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, ducând la o serie de măsuri împotriva lui Daraban. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea i-a urmărit corespondența lui Daraban; Daraban a fost obligat să dea explicații la Securitate „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez”; Securitatea a propus avizarea negativă a lui Daraban pentru „efectuarea practicii pe navele de pescuit oceanic”.
Într-o notă dată la Securitate în 5 mai 1975, Băsescu și-a turnat un alt coleg, Bîrgău Ion, spunând că acesta „a avut relații cu femei de cetățenie cehă” și a venit la Institutul de Marină pentru că vroia „să fie departe de familie”. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea l-a anchetat pe Bîrgău Ion referitor la relațiile cu cetățenii străini și pe tatăl acestuia (care era ofițer de armată) referitor la neînțelegerile din familie.
Băsescu era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Toate documentele Securității contrazic scuza lui Băsescu că informațiile i-au fost „smulse” de ofițerii de Securitate.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Traian Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În Recursul pe care l-a făcut la Înalta Curte, Băsescu susține că și-a turnat colegii la Securitate pentru că era supus unei „veritabile anchete”, informațiile fiindu-i „smulse” de ofițerii de Securitate.
În realitate:
– În documentele fostei Securități aflate în arhiva CNSAS, există numeroase dovezi ale faptului că Băsescu dădea notele nu pentru că ar fi fost anchetat, ci pentru că era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Astfel, într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Potrivit documentelor Securității, Băsescu a dat nota „ca urmare a sarcinii primite de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.” În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C. despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”. (Documentul poate fi citit aici)
– Băsescu a dat informații despre colegii săi nu doar direct ofițerilor de Securitate, ci și prin intermediul unui rezident. Rezidentul era acel colaborator al Securității care menținea legătura dintre un ofițer și informatorii din rețeaua sa. Astfel, o Notă prin care Băsescu își turna colegii că joacă poker, scrisă și a semnată de Băsescu (cu numele Petrov) a fost transmisă de acesta ofițerului de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae, prin intermediul unui rezident al Securității. La rândul său ofițerul de Securitate i-a transmis rezidentului o serie de instrucțiuni pentru colaboratorul Petrov: „A stabili unde joacă aceste elemente poker, în ideea prinderii lor în flagrant, de conducerea Institutului. De asemenea, să stabilească și celelalte elemente care joacă poker. Să stabilească comportarea acestor elemente la orele de curs și în practică.” (Documentul poate fi citit aici)
În plus, legea prevede clar care sunt situațiile în care o persoană poate fi exonerată pentru notele date la Securitate: persoana respectivă să nu fi împlinit 16 ani sau să fi fost supusă unui interogatoriu în cadrul unei anchete sau unui proces motivate politic. Informatorul Petrov nu s-a aflat în niciuna dintre aceste situații.
De altfel, Băsescu nu a prezentat nici cea mai mica dovadă că ar fi fost forțat de Securitate să își toarne colegii.
În realitate, CNSAS a constatat că majoritatea covârșitoare a colegilor lui Băsescu de la Institutul de Marină nu au fost colaboratori ai Securității.
Doar 10 elevi ai Institutului de Marină, inclusiv Băsescu, au fost înregistrați odată cu acesta în Registrul cu rețeaua informativă, în care erau trecuți toți colaboratorii Securității dintr-o localitate. Numai în anul lui Băsescu de la Institutul de Marină mai erau, în afară de el, 161 de elevi.
Încercând să scape de verdictul de colaborator al Securității, Băsescu a mers până acolo încât a afirmat în fața instanței că a fost constrâns să întocmească notele informative de Regulamentul disciplinei militare. Băsescu a susținut în fața Curții de Apel că „în calitate de elev sergent în relația cu Lt. Col. Tudor (ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină, n.n.) comportamentul meu nu putea fi decât cel stabilit prin jurământul militar”.
CNSAS a constatat însă că „doar o foarte mică parte a celor 161 de colegi de an ai dlui Băsescu Traian, absolvenți ai Institutului în promoția 1976, au fost la rândul lor colaboratori ai organelor de contrainformații militare, majoritatea covârșitoare a acestora neavând această calitate”.
CNSAS a transmis instanței „Registrul jurnal cu rețeaua informativă a UM02150 Mangalia”, din consultarea căruia rezultă că odată cu Băsescu Traian au mai fost înregistrați în calitate de informatori ai ofițerului de contrainformații militare al Institutului de Marină (lt. col Tudor Gheorghe) doar 9 „elevi ai școlii militare”.
De altfel, stabilind calitatea lui Traian Băsescu de fost colaborator al Securității ca poliție politică, Curtea de Apel a constatat că lucrurile stau exact pe dos decât le-a prezentat Băsescu. Tocmai obligația militarilor de a acționa cu onoare și demnitate ar fi trebuit să îl împiedice pe Băsescu să dea note informative privind viața familială sau privată a altor militari.
Nu colaboratorul Băsescu a fost cel care a acționat cu „onoare și demnitate”, ci colegii lui care nu au fost informatori ai Securității.
Încă o Notă dată la Securitate de informatorul Petrov: Băsescu și-a turnat un coleg că „elogiază modul de viață din apus” și că „apreciază negativ drepturile și libertățile tineretului nostru”.
GIP publică un nou document al CNSAS care arată că Traian Băsescu și-a turnat un coleg de la Institutul de Marină, Constantin Simionescu, pe motiv că acesta îi spunea că în Occident tinerii au mai multe drepturi și sunt mai liberi decât în România comunistă, unde sunt controlați și supravegheați.
Nota, semnată cu numele conspirativ Petrov, a fost dată în 15.05.1976, fiind primită de locotenentul colonel de Securitate Tudor Gheorghe. Nota a fost descoperită de CNSAS în dosarul de urmărit al lui Constantin Simionescu.
Turnătorul Petrov discuta cu colegul său Simionescu „pe diverse teme”, după care îl turna la Securitate: „În cadrul discuțiilor sale elogiază modul de viață din apus și, în special referitor la tineret, apreciază <<libertinajul> din apus, unde după spusele lui fiecare face ce vrea, fără a fi controlat și supravegheat.” „De asemenea – mai spunea informatorul Petrov – Simionescu a apreciat negativ drepturile și libertățile tineretului nostru”.
Băsescu și-a turnat de asemenea colegul că joacă jocuri de noroc, lipsește de la cursuri, se sustrage de la program. Petrov a informat Securitatea și că Simionescu a avut relații intime cu o fată începând din anul I, dar nu s-a căsătorit cu ea decât în anul III.
Nota dată de Petrov a fost folosită de Securitate împotriva lui Constantin Simionescu. Potrivit CNSAS, într-un raport privind pe elevul Simionescu Constantin, din cadrul Institutului de Marină din30.07.1976, semnat de locotenentul colonel de Securitate Bucur Gheorghe (șeful Serviciului Contrainformații Marină) se arată: „Colaboratorul <Petrov> relatează că elevul Simionescu C. are o comportare și concepție necorespunzătoare /…/, face comparații nejuste referitor la condițiile de viață ale tineretului din țara noastră, față de condițiile de viață ale tineretului din Occident”.
În urma turnătoriei lui Băsescu, doi dintre colegii săi au primit de la Securitate aviz negativ pentru navigarea în apele internaționale pe motiv că „s-au ocupat cu jocurile de noroc”.
Băsescu aflase despre partidele de poker chiar de la colegii săi, care îi povestiseră neștiind că e informator al Securității. Băsescu a informat Securitatea că „din discuțiile purtate în diverse ocazii și în special cu ocazia colaborării la pregătirea emisiunii «Albatros», a rezultat că studenții Popa Dan, Oprea Florin, Purcărea Dan, Popovici (de la mecanici) joacă poker.” În timpul regimului comunist, jocurile de noroc erau ilegale, cu excepția loteriei și a pronosportului care erau organizate de stat.
Băsescu a scris și a semnat (cu numele Petrov) Nota către Securitate pe care i-a transmis-o ofițerului de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae prin intermediul unui rezident al Securității (identificat în documentele Securității cu numele conspirativ Laurențiu). Rezidentul era acel colaborator al Securității care menținea legătura dintre un ofițer și informatorii din rețeaua sa.
Ofițerul de Securitate i-a transmis rezidentului o serie de instrucțiuni pentru colaboratorul Petrov: „A stabili unde joacă aceste elemente poker, în ideea prinderii lor în flagrant, de conducerea Institutului. De asemenea, să stabilească și celelalte elemente care joacă poker”.
Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, poliția politică comunistă luând o serie de măsuri împotriva a doi dintre colegii turnați de Băsescu, Popovici Florin-Dan și Oprea Florin, în dosarele de urmăriți ale cărora a și fost descoperită nota turnătorului Petrov. Potrivit CNSAS, Popovici și Oprea au fost avertizați de organele de contrainformații militare (Direcția a IV-a a Securității, al cărei informator era Băsescu). De asemenea, Securitatea a propus pentru cei doi avizarea negativă pentru navigarea în apele internaționale, pentru o serie de comportări necorespunzătoare, între care și faptul că „s-au ocupat cu jocurile de noroc, care sunt interzise de legile noastre”.
CNSAS menționează că în dosarele de urmăriți ale lui Popovici și Oprea există semnalări și ale altor colegi (sub nume real sau conspirativ) referitoare la comportamentul celor doi. Dar, subliniază CNSAS, toate aceste semnalări sunt ulterioare Notei date de turnătorul Petrov.
O nouă Notă dată la Securitate de informatorul Petrov: Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin.
Pe baza Notei date de Petrov, colegul său a avut corespondența interceptată de Securitate, a fost pus să dea explicații ofițerului de Securitate și a primit aviz negativ pentru a pleca în străinătate.
Nota, semnată cu numele conspirativ „Petrov” a fost dată de turnătorul Băsescu în 7 decembrie 1972, fiind primită de ofițerul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae. Nota se găsește în copie dactilo la dosarul de urmărit al lui Constantin Daraban.
Potrivit Notei date de Petrov: „Studentul Daraban Constantin a adus în cămin un ceas și 2 perechi de butoni străini. Butonii i-a vândut cu 60 lei perechea la doi colegi, unul dintre aceștia fiind Filimon.”. Turnătorul Petrov și-a tras de limbă colegul în legătură cu proveniența obiectelor. A aflat și a turnat la Securitate că „obiectele de mai sus au fost aduse de prietenul studentului Daraban Constantin, și care ar fi (din cele povestite de Daraban), reprezentant oficial în Europa al unei firme pakistaneze.” Petrov i-a mai spus securistului care îl coordona că are suspiciuni că Daraban „ori vrea să vândă ceasul pe care l-a adus, ori obiectele mai sus menționate sunt de altă proveniență.”
Căpitanul de Securitate Despinoiu a întocmit, la rândul lui, o notă, în care explica faptul că Petrov a dat informațiile „ca urmare a sarcinii primate de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.”
Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, ducând la o serie de măsuri împotriva lui Daraban. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea i-a urmărit corespondența lui Daraban (începând din martie 1973); Daraban a fost obligat să dea explicații la Securitate „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez” (în mai 1974); Securitatea a propus avizarea negativă a lui Daraban pentru efectuarea practicii pe navele de pescuit oceanic” (în decembrie 1975).
În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate Despinoiu să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C. despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”.
Despinoiu a propus ca „numitul Daraban Constantin să fie chemat la serviciul personal din cadrul institutului și să i se ceară o notă privind relațiile sale cu Abdulah Mutaza (cetățeanul pakistanez). Despinoiu a consemnat de asemenea că „aspectul cu contrabanda va fi semnalat organului de miliție”.
Norocul lui Daraban și motivul pentru care acesta a primit în cele din urmă în 1977 avizare pozitivă pentru repartizarea la Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea a fost că turnătoria lui Petrov fusese mincinoasă. În 26 octombrie 1977, Inspectoratul Județean de Securitate Tulcea a comunicat că „s-au aprofundat verificările privind pe cel în cauză, rezultând că nu sora sa, ci o chiriașă a avut legături cu un cetățean arab, sus-numitul (Constantin Daraban) necunoscându-l decât din relatările părinților săi”.
