Documentele publicate de noi de-a lungul timpului referitoare la colaborarea lui Băsescu cu poliția politică comunistă pot fi găsite aici.
Documentele publicate de noi de-a lungul timpului referitoare la colaborarea lui Băsescu cu poliția politică comunistă pot fi găsite aici.
GIP a sesizat în aprilie 2017 Agenția Națională de Integritate în legătură cu neregulile din declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin. Deși de la sesizarea noastră au trecut 2 ani, ANI nu a soluționat-o.
Singurul răspuns pe care l-am primit de la ANI a fost în septembrie 2018, când ni s-a spus că „lucrarea nr. 14944/S/II/27.04.2017, având ca obiect evaluarea averii dobândite de către Constantin Daniel, deputat în cadrul Parlamentului României, este în curs de soluționare”. Au trecut 6 luni de la acest răspuns și lucrarea tot „în curs de soluționare” a rămas.
Sesizarea noastră se referea la faptul că, în 17 decembrie 2015, la exact o lună de la încheierea mandatului de ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a cumpărat un apartament extrem de valoros. L-a vândut 6 zile mai târziu, încasând peste 250.000 Euro. Veniturile lui Daniel Constantin, activele sale financiare, donațiile și creditele primite de acesta nu puteau justifica cumpărarea unui imobil atât de scump cum este cel tranzacționat de politician în decembrie 2015.
În cursul anului trecut, GIP a transmis ANI o serie de completări la sesizarea inițială. Am înaintat ANI documente care demonstrează că veniturile declarate de Daniel Constantin în perioada în care era ministru al Agriculturii nu acopereau nici măcar taxele la școala privată a copiilor săi și că în 2 ani (din decembrie 2015 până în decembrie 2017) din declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin au dispărut peste 400.000 Euro.
La fel ca în cazul sesizării inițiale, demersurile noastre au rămas fără răspuns.
Ca urmare, am decis să adresăm ANI o Plângere prealabilă prin care contestăm refuzul instituției de a răspunde la sesizarea noastră înregistrată acum 2 ani. În cazul în care și această plângere rămâne fără răspuns, vom cere instanței să oblige ANI să soluționeze sesizarea referitoare la averea lui Daniel Constantin.
Mai multe despre averea lui Daniel Constantin aici.
Mugur Ciuvică
În aprilie 2011, procurorul general Kovesi a intervenit în favoarea judecătoarei Bogdan în dosarul în care Vîntu era acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa. Intervenția procurorului general a avut loc exact în zilele în care aceeași Kovesi se înțelegea cu Sebastian Ghiță pentru ca acesta să plătească 200.000 euro pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.
În 14 octombrie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Laura Codruța Kovesi, a trimis în judecată trei persoane, printre care și Sorin Ovidiu Vîntu, acuzându-i de favorizarea infractorului, în dosarul privind fuga din țară a fostului director al Gelsor, Nicolae Popa. Procurorii au înaintat dosarul Tribunalului București. Dosarul i-a fost repartizat unei judecătoare care fusese adusă cu mai puțin de un an în urmă la Tribunalul București. Numele acestei judecătoare era Camelia Bogdan.
Știind care este misiunea ei, judecătoarea Camelia Bogdan nu s-a mai obosit cu respectarea procedurii, dând termene de la o săptămână la alta. În 22 martie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de recuzare a judecătoarei Bogdan formulată de avocatul unuia dintre inculpați. Judecătoarea Elena Burlan, cea care a admis recuzarea, şi-a motivat decizia prin faptul că judecătoarea Bogdan „şi-a creat deja părerea vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze dosarul în regim de urgenţă”. Judecătoarea Burlan a constatat „incompatibilitatea doamnei judecator Bogdan Camelia în soluționarea prezentei cauze”. Până la momentul admiterii recuzării, Camelia Bogdan judecase deja 15 termene în acest dosar.
În 4 aprilie 2011, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a reclamat-o pe judecătoarea Elena Burlan la CSM pentru „gravă neglijenţă”. Acuzaţia lui Kovesi se referea explicit la faptul că judecătoarea Burlan „a admis cererea de recuzare formulată faţă de judecătorul Camelia Bogdan”.
Aşadar, admiterea recuzării nu a fost reclamată la CSM de către judecătoarea Camelia Bogdan, presupusa victimă a judecătoarei Elena Burlan, ci de Laura Codruța Kovesi care, în calitate de procuror general, era parte în procesul judecat de Camelia Bogdan.
Intervenția procurorului general a avut loc exact în zilele în care Kovesi se înțelegea cu Sebastian Ghiță pentru ca acesta să plătească 200.000 euro pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa. Popa a fost adus în țară pe 22 aprilie 2011.
Reclamația lui Kovesi a fost respinsă de CSM, dar intervenția procurorului general în favoarea judecătoarei Bogdan din 2011 confirmă încă o dată implicarea lui Kovesi în afacerea aducerii în țară a lui Nicolae Popa, precum și rolul de magistrat-executant al sistemului pe care l-a jucat încă de atunci Camelia Bogdan.
Nu, cazul Cameliei Bogdan nu e judecat „cu proritate de CEDO”, așa cum fals a anunțat ziare.com. Plângerea Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM, confirmată de Înalta Curte, prin care s-a constat că s-a aflat în incompatibilitate atunci când a participat în calitate de lector la cursurile finanțate de Ministerul Agriculturii și organizate de o firmă privată, urmează procedura obișnuită.
Nu, Camelia Bogdan nu se bucură de un regim preferențial la CEDO. De curând, din rațiuni bugetare, CEDO a modificat procedura. Pentru fiecare caz, Curtea cere statului care este parte să spună dacă face înțelegere amiabila (statul are termen 4 săptămâni să dea un răspuns). Dacă România nu va dori o înțelegere amiabilă cu Camelia Bogdan, statul român are termen alte 6 săptămâni sa răspundă la întrebările referitoare la dosar. După aceste proceduri va începe judecarea propriu-zisă a plângerii făcute de Camelia Bogdan la CEDO.
În 25 martie 2014, DNA (condusă de Laura Codruța Kovesi) a anunțat, chipurile „la solicitarea reprezentanților mass media”, că a început urmărirea penală împotriva Mariei Pop și a lui Ionel Cătălin Stoica. Imediat, întreaga propaganda avea să titreze „Soacra ministrului Constantin anchetată de DNA”.
Pentru că, deși nu se specifica în comunicatul DNA, Maria Pop e soacra lui Daniel Constantin, cel care era la acea dată ministru al Agriculturii. Și DNA avea mare nevoie de Daniel Constantin. Cu două săptămâni înainte, pe 7 martie 2014, avusese loc primul termen din dosarul ICA la Curtea de Apel București. Persoanele acuzate în acest dosar solicitaseră oficial ministrului Constantin să explice dacă menține decizia ilegală luată de predecesorul său Dacian Cioloș de a constitui ministerul ca parte civilă în dosar.
Așa că DNA a trecut la practicile sale obișnuite: l-a șantajat pe Constantin cu dosarul soacrei. Dosarul în sine era complet ridicol: Maria Pop, funcționar la Administrația Județețeană a Finanțelor Publice Argeș, și un coleg de-al ei erau acuzați că au primit împreună 500 lei (câte 250 lei fiecare) de la deținătorul unui PFA pentru a nu-l sancționa în urma unui control. În plus, spunea DNA, colegul Mariei Pop mai săvârșise și teribila infracțiune de a deconta cheltuielile cu benzina consumată de la sediul Finanțelor (din Pitești) la PFA-ul (din Pitești) și înapoi.
A fost însă suficient pentru a-l transforma pe Daniel Constantin într-o unelată a sistemului. Ministrul Agriculturii a refuzat să îndrepte ilegalitatea comisă de Cioloș, Daniel Constantin contribuind decisiv la condamnarea a 13 oameni la un total de 50 de ani de închisoare.
În ciuda ridicolului acuzațiilor, DNA a „lucrat” la dosarul soacrei lui Daniel Constantin mai bine de 4 ani. După ce Daniel Constantin a părăsit ALDE și s-a alăturat lui Victor Ponta în Pro România, unul dintre partidele puse explicit în slujba sistemului represiv, DNA s-a lămurit că soacra acestuia nu era de fapt penală. În iunie 2018, procurorii au clasat dosarul Mariei Pop.
(În 13 septembrie 2018, DNA a publicat o „Actualizare” la comunicatul din martie 2014. Nu a fost vorba de vreo urmă de bună credință din partea procurorilor. Cu 3 zile înainte, pe 10 septembrie, DNA primise din partea GIP o solicitare referitoare la stadiul dosarului soacrei lui Daniel Constantin. „Actualizarea” e doar o încercare de a ascunde un jalnic, dar eficient, șantaj.)
Mugur Ciuvică
Documente:
În decembrie 2018, Kovesi s-a plâns aiurea la CEDO că i s-ar fi încălcat drepturile când a fost revocată din funcția de șefă a DNA. Fiind o plângere aberantă, propagandiștii de duzină ai lui Kovesi încearcă să o acopere cu fake news-uri. Cum ar fi că plângerea lui Kovesi ar fi ca și rezolvată în favoarea ei. În realitate, o simplă căutare în cele 3 baze de date oficiale ale CEDO care privesc situația cauzelor nu dă niciun rezultat, deci cauza nu a fost nici măcar comunicată României. Cel mult, plângerea lui Kovesi a fost pusă pe rol, adică a fost înregistrată, ceea ce nu înseamnă că a fost și admisă.
E ca și cum ai spune că ești deja doctor în drept doar pentru că te-ai înscris la examenul de admitere la facultate
Mugur Ciuvică
„Colegi de-ai noştri care împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi principii, oameni anonimi, dar care vor să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic”, anunța degajat Dacian Cioloș momentul apariției partidului său PLUS, Partidul Libertății, Unității și Solidarității. Nume generos. Cerererea de înfiinţare a formațiunii politice a fost înregistrată pe 28 septembrie 2018 la Tribunalul Bucureşti. Fiind invitat pe atunci la o emisiune a prietenului meu, Tavi Hoandră, la Realitatea TV, nu m-am putut abține de la un comentariu. Anume că anonim înseamnă ”acoperit”. Adică securist sub acoperire. Nu aveam de unde să știu atunci nu numai cîtă dreptate aveam, dar și că pentru mine ”eminența cenușie” din spatele partidului condus de Dacian Cioloș este de fapt o mai veche cunoștință: anchetatorul meu de la Securitate, fostul maior de la Direcția de cercetări penale, Alexandru Iordache. Probabil acesta a ținut ca Dacian Cioloș să nu divulge numele fondatorilor partidului. Cum scria Iordache acum un an și jumătate în revista SRI-ului, ”Intelligence în serviciul tău” despre istoria serviciilor secrete de informații din România, ”discreția și precauția caracterizau întreg sistemul”, iar ”secretul puterii serviciului și liderilor săi a rezidat în discreție”. Care, iată, n-a mai putut fi păstrată și anonimii lui Dacian Cioloș nu au rămas, deci, multă vreme așa.
CONTINUARE
În total, din decembrie 2015 până în decembrie 2017, soții Constantin au realizat venituri, au primit donații și au luat împrumuturi de 597.000 Euro. În aceeași perioadă, ei au cumpărat bunuri mobile, au investit și au restituit în total circa 182.000 Euro. Diferența de circa 415.000 Euro a dispărut pur și simplu din declarațiile de avere ale liderului Pro România. De altfel, deși în decembrie 2015 a vândut un apartament de 256.000 euro, iar în 2017 a vândut o casă de 235.000, familia Constantin nu a declarat niciodată că ar avea în conturi mai mult de 5.000 Euro.
Potrivit declarației de avere din iunie 2016, Daniel Constantin și soția sa au vândut în 23 decembrie 2015 un apartament pentru 1.136.770 lei, adică 256.000 Euro (în cadrul unei tranzacții dubioase despre care am mai vorbit). Cu toate acestea, soții Constantin au declarat că nu au conturi sau depozite bancare care, însumate, să depășească 5.000 Euro
Potrivit declarației de avere din iunie 2017, Daniel Constantin și soția sa au încasat în total 78.364 Euro în 2016 și au restituit credite (contractate în 2015) în valoare totală de 31.777 euro. Din nou au declarat că nu au conturi sau depozite bancare care, însumate, să depășească 5.000 Euro.
Potrivit declarației de avere din iunie 2018, Daniel Constantin și soția sa au încasat în total 262.586 Euro în 2017. Au cumpărat bunuri mobile (un autoturism Mercedes din 2012), au investit (într-o majorare de capital la o firmă a soției lui Daniel Constantin), au împrumutat (o firmă a lui Daniel Constantin) și au restituit un credit în valoare totală de circa 150.000 Euro. Diferența de circa 112.500 Euro a dispărut, soții Constantin declarând, din nou, că nu au conturi sau depozite bancare care, însumate, să depășească 5.000 Euro.
După ce ani de zile, Daniel Constantin a declarat venituri care nu acopereau nici măcar taxele la școala privată a copiilor săi, începând din 2015 actualul prim-vicepreședinte al partidului Pro România, a început să declare venituri foarte mari. Acestea s-au evaporat însă, neregăsindu-se nici în conturile, nici în investițiile și nici în bunurile familiei Constantin.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Documente:
În 2012, ministrul Daniel Constantin a avut, împreună cu soția sa, venituri totale de 12.000 euro. Doar taxele de școlarizare pentru cei doi copii ai săi au fost în acel an de 13.150 euro.
Daniel Constantin și-a dat copiii la o școală privată – Școala Europeană București (SEB). Nimic rău în asta. Problema e că au fost ani în care veniturile totale ale familiei sale (așa cum apar în declarațiile de avere) au fost mai mici decât taxele de școlarizare pe care le-a plătit pentru cei doi copii.
În anul școlar 2012-2013, de exemplu, familia Constantin a plătit pentru cei doi copii taxe de școlarizare de 13.150 euro (7.700 euro/copil minus 15% – reducere pentru familiile cu mai mulţi copii înscrişi la SEB). Potrivit declarației de avere depusă în calitate de Ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a avut, împreună cu soția sa, venituri totale de 53.363 lei (12.000 euro) în 2012.
În afara taxei de școlarizare, părinții care au copiii înscriși la Școala Europeană plătesc numeroase alte costuri suplimentare. În 2012, Daniel Constantin a mai plătit taxa de înscriere de 500 euro/copil, manualele, uniforma, spectacolele șamd. Nu se știe de unde a avut ministrul bani pentru aceste cheltuieli, veniturile declarate ale familiei sale fiind deja depășite de taxele de școlarizare.
E evident că familia Constantin a avut venituri mult mai mari decât cele declarate în 2012. Problema nu e nici școala privată a copiilor, nici taxele și celelalte costuri ale școlarizării. Problema e că ministrul Daniel Constantin a declarat o sumă infimă față de veniturile sale reale din 2012.
Mugur Ciuvică, președintele GIP