În data de 11 iulie 2014, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și Grupul de Investigații Politice (GIP) au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un Denunț împotriva Monicăi Macovei.
În 2005, Dosarul ICA a fost închis de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române cu decizii de neîncepere a urmăriri penale. După 2 ani, în timpul campaniei pentru Referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu din 2007, dosarul a fost redeschis de DNA-ul condus de Daniel Morar.
GIP publică Rezoluția din 10 iunie 2005, prin care procurorul Claudia Bobe de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus neînceperea urmăririi penale în Dosarul Nr. 646/P/2004 (Dosarul ICA).
În 2004, Corpul de control al Ministerului Agriculturii a realizat un control la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în legătură cu procesul de privatizare al Institutul de Cercetări Alimentare. În urma acestui control s-a constituit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul 646/P/2004.
În urma analizării tuturor probelor strânse la dosar, procurorul Claudia Bobe a constatat că:
– licitaţia pentru privatizarea ICA SA a fost corectă;
– Grivco SA, câştigătorul licitaţiei, îşi achitase la zi toate datoriile la stat;
– preţul plătit pentru ICA SA fusese unul corect, care ţinuse cont de valoarea terenului, a clădirilor şi a acţiunilor deţinute de ICA SA la o altă societate comercială.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică în premieră cele două sesizări care au stat la baza redeschiderii Dosarului ICA de către Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Daniel Morar: o copie a unui articol apărut într-un ziar dubios depusă de „un cetăţean scîrbit” şi o sesizare anonimă prin care se cerea anchetarea lui Dan Voiculescu pentru că îl „combate” pe preşedintele Traian Băsescu, a lui Mircea Badea pentru „agresivitate premeditată” şi a jocurilor de la televizor ale căror prezentatoare sunt înjurate „cât se poate de porno”.
În 10 iunie 2005, Dosarul ICA a fost închis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o decizie de neîncepere a urmăriri penale. În 2007, după declanşarea procedurilor pentru Referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, Daniel Morar a făcut tot posibilul să redeschidă Dosarul ICA în care Dan Voiculescu primise NUP în 2005. Neavând argumente legale, DNA a folosit ca motive pentru redeschiderea dosarului două delaţiuni ridicole.
1. În data de 7 martie 2007, „un cetăţean scîrbit” a depus la DNA o copie xerox a unui articol apărut în Curentul, ziar cunoscut pentru băsismul său deşănţat. Pe această copie xerox, cetăţeanul a scris, cu pixul, că „este cazul să se redeschidă dosarul” că „bate la ochi” şi că „Dura lex, sed lex”.
GIP publică un document intern al DNA care demonstrează că instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi continuă să facă greşeli stupide în Dosarul ICA.
În data de 1 iulie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a extins sechestrul asigurător pe mai multe bunuri ale lui Dan Voiculescu şi ale celorlalte persoane acuzate în dosar. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, reprezentanţii DNA s-au prezentat pentru a pune sechestrul pe un teren care aparține Bazei de Agrement Băneasa, aflată în imediata vecinătate a sediului Grivco. Baza de Agrement Băneasa nu are nicio legătură cu Dosarul ICA. Astfel, potrivit documentului intern al DNA, în 4 iulie 2014, comisarul şef Năulea Ionel Constantin Oliwer şi comisarul şef Nichifor George, amândoi ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul DNA, s-au deplasat pentru a pune sechestru asiguratoriu asupra „imobilului (…) aflat în Bucureşti, Sectorul 1, str. Gârlei nr. 1, respectiv a bazei de agrement Băneasa”.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală într-un dosar în care actualul comisar european Dacian Cioloş este acuzat de abuz în serviciu.
Urmărirea penală a început în urma unei plângeri depuse în 19 martie 2014 de Jean-Cătălin Sandu, unul dintre cei acuzaţi în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS).
Dacian Cioloş este acuzat că în calitate de ministru al Agriculturii a decis în mod ilegal constituirea ca parte civilă a ministerului în acest dosar.
În data de 24 septembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să comunice dacă se constituie ca parte civilă în Dosarul privatizării ICA. În 14 octombrie 2008, Dacian Cioloş răspunde afirmativ DNA şi constituie Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosar.
Grupul de Investigaţii Politice publică o serie de documente care demonstrează că Dosarul ICA este o făcătură. În Rechizitoriul procurorilor DNA probele sunt înlocuite de o serie de greşeli stupide care i-ar fi sărit în ochi şi unui elev de clasa a V-a mai puţin înzestrat. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, procurorii DNA susţin că a fost încălcată o lege din viitor, confundă semestrul cu trimestrul, încurcă datele de apariţie ale unor Monitoare Oficiale, confundă persoane care au acelaşi nume de familie, nu ştiu care este diferenţa dintre un anunţ de privatizare şi o listă cu societăţi privatizabile .
1. DNA susţine că a fost încălcată o lege din viitor.
– Potrivit Rechizitoriului, DNA acuză Guvernul României că, prin adoptarea HG 451/2002 privind transformarea ICA în societate comercială pe acţiuni, a încălcat Legea 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
– În realitate, HG 451/2002 a intrat în vigoare în 23 mai 2002, în timp ce Legea 290/2002 a intrat în vigoare în 29 mai 2002, data la care a fost publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, DNA susţine că o hotărâre de guvern a încălcat o lege care încă nu exista.
În Rechizitoriul DNA în care judecătorul Stan Mustaţă a fost arestat, apar stenograme din care rezultă că Dosarul ICA este unul fabricat, Dan Voiculescu fiind „băgat cu forţa în acest dosar”.
În data de 29 aprilie 2014 judecătorul Stan Mustaţă, care judeca Dosarul ICA la Curtea de Apel București, a fost reținut de DNA. În 26 mai 2014 judecătorul a fost trimis în judecată fiind acuzat că a constituit un grup infracţional împreună cu Ion Boraciu şi Florian Alexandru.
Din Rechizitoriul prin care Stan Mustaţă a fost trimis în judecată reiese că:
1. Dosarul ICA este o făcătură a procurorilor DNA, aceştia neavând nici o probă împotriva lui Dan Voiculescu;
2. Repartizarea dosarului nu a fost aleatorie;
3. Judecătorul Stan Mustaţă ştia că este urmărit de DNA pentru că judecă dosarul lui Dan Voiculescu;
4. Judecătorul Stan Mustaţă a făcut cerere de abţinere în Dosarul ICA pentru a scăpa de presiunea pe care o făcea DNA asupra sa pentru condamnarea lui Dan Voiculescu.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează legătura dintre Laura Codruţa Kovesi şi RCS & RDS SA.
Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului şef DNA, a fost subalternul lui Ioan Bendei, directorul general al RCS & RDS SA.
În 25 septembrie 2006, Laura Codruţa Kovesi a depus o declaraţie de avere în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Potrivit acestei declaraţii, pe care o publicăm, Eduard Kovesi era angajatul RCS & RDS SA.
Relaţia dintre familia Kovesi şi RCS & RDS SA poate explica de ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) condusă de Laura Codruţa Kovesi refuză să ancheteze afacerea prin care RCS & RDS SA l-a plătit pe Dumitru Dragomir cu milioane de euro. Aceeaşi relaţie poate explica de ce DNA susţine RCS & RDS SA în conflictele sale comerciale, colaborând cu Ioan Bendei la punerea în scenă a acuzaţiilor de şantaj la adresa directorului Antena 1.
Declaraţia de avere din 25 septembrie 2006 a Laurei Codruţa Kovesi se găseşte aici.
În perioada 2009 – 2011, SC RCS & RDS SA a primit de la Liga Profesionistă de Fotbal (LPF), condusă de Dumitru Dragomir, dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I. Tot RCS & RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurilor din Liga I şi în sezoanele 2011 – 2014.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care arată că RCS & RDS a plătit nu doar echipele din Liga I, ci şi pe Dumitru Dragomir. Începând cu 2009, una dintre afacerile personale ale lui Dumitru Dragomir a fost finanţată cu 1,7 milioane euro de către RCS & RDS. Este vorba despre Crystal Palace Ballrooms, un complex luxos de săli de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 198A. Complexul se află în proprietatea SC BODU SRL, firmă deţinută în totalitate de Dumitru Dragomir.
În 15 august 2009, SC BODU SRL a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu RCS & RDS. Conform acestui contract, firma lui Dragomir a încasat de la RCS & RDS suma de 1.700.000 de euro în schimbul unor servicii şi drepturi derizorii.
