> B > Traian Băsescu > Consilierul lui Băsescu a primit fonduri SAPARD
Consilierul lui Băsescu a primit fonduri SAPARD
Bogdan Chiriţoiu, consilierul economic al preşedintelui Băsescu a primit fonduri europene nerambursabile.
De două săptămîni, una dintre preocupările principale ale preşedintelui Traian Băsescu o reprezintă accesul la fondurile europene.
Marţi, 6 februarie 2007, preşedintele Băsescu a atras atenţia procurorilor DNA asupra celor 32 de miliarde de euro nerambursabili pe care România îi va primi din partea Comisiei Europene, întrebîndu-se: “Care va fi rezultatul unor astfel de alocări dacă ele vor fi canalizate prin pîlnia îngustă a relaţiilor dintre băieţii deştepţi şi politicieni?“.
Miercuri, 14 februarie 2007, în discursul ţinut în Parlament, preşedintele Băsescu a afirmat că “o modalitate prin care se manifestă corupţia este transmiterea informaţiilor de interes public în mod preferenţial, respectiv către protejaţii din imediata apropiere a oamenilor politici. În actuala situaţie, aceştia vor fi beneficiarii fondurilor de la Uniunea Europeană.”
Joi, 15 februarie 2007, la conferinţa anuală a Societăţii Academică Română (SAR), Traian Băsescu a reluat atacurile la adresa folosirii fondurilor europene în interesul clientelei politice: “România are o economie care poate fi etichetată ca fiind o economie de privilegiu, în care clientela politică a avut acces la resurse, iar oamenii obişnuiţi nu au avut nici o şansă pentru că nu au cunoscut politicieni“. Preşedintele a exemplificat prin faptul că, “în mediul rural nimeni nu ştie cum se pot accesa banii de la Comisia Europeană”.
Discursurile lui Traian Băsescu referitoare la cheltuirea fondurilor europene sînt pură demagogie menită să ascundă afacerile oneroase ale propriilor consilieri. Preşedintele Băsescu acuză politicienii şi clienţii acestora că îşi însuşesc banii europeni. Preşedintele Băsescu plînge de grija „oamenilor obişnuiţi” care nu au acces la aceşti bani şi a ţăranilor care nu au informaţiile necesare pentru a primi fondurile SAPARD. Acelaşi Traian Băsescu îl ţine însă la Cotroceni pe Bogdan Chiriţoiu consilierul său de stat pe probleme economicecare, în iulie 2005,a primit 100.000 de euro nerambursabili prin programul SAPARD.
Bogdan Chiriţoiu este consilier de stat în cadrul Departamentului politici economice şi sociale al Administraţiei Prezidenţiale. Bogdan Chiriţoiu este unul dintre puţinii demnitari veniţi la Cotroceni odată cu preşedintele Traian Băsescu şi care se mai află încă alături de acesta.
Membru PNL, Chiriţoiu este un apropiat al lui Theodor Stolojan, în subordinea căruia a lucrat în perioada în care actualul lider PLD conducea Departamentul economic de la Preşedinţie. Singurul lucru prin care s-a remarcat Bogdan Chiriţoiu de la numirea sa la Administraţia Prezidenţială în ianuarie 2005 a fost primirea delegaţiilor RAFO la Cotroceni.
Afacerile lui Bogdan Chiriţoiu au mers însă foarte bine din momentul în care a ajuns demnitar la Preşedinţia României. În luna iulie 2005, la cîteva luni după numirea lui Bogdan Chiriţoiu la Cotroceni, firma acestuia, BMC Consultant SRL, a primit o finanţare nerambursabilă de 100.000 de euro prin programul SAPARD. Consilierul lui Traian Băsescu a folosit aceşti bani pentru a-şi construi o pensiune turistică la Bran.
Potrivit declaraţiei sale de interese, Bogdan Chiriţoiu deţine 90% din firma BMC Consultant SRL. Numele firmei (BMC) reproduce, de altfel, iniţialele numelui consilierului de la Cotroceni – Bogdan Marius Chiriţoiu. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, după numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de consilier de stat, tatăl său, Constantin Chiriţoiu, a devenit administratorul firmei.
Mecanismul prin care Bogdan Chiriţoiu a intrat în posesia celor 100.000 de euro nerambursabili a fost următorul:
– BMC Consultant SRL, firma consilierului de stat pe probleme economice al preşedintelui Băsescu, administrată de tatăl consilierului, a prezentat proiectul construirii unei pensiuni în valoare de 200.000 de euro la Bran.
– Proiectul a fost prezentat unei comisii formate din funcţionari români ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Agenţia, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, decide asupra acordării fondurilor SAPARD.
– BMC Consultant SRL a anunţat că poate contribui la realizarea acestui proiect cu jumătate din sumă (100.000 de euro) şi a solicitat încă 100.000 de euro prin SAPARD.
– La o lună de la depunerea cererii, funcţionarii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au aprobat-o şi au decis să acorde cei 100.000 de euro nerambursabili firmei consilierului preşedintelui Băsescu, reprezentată de tatăl consilierului preşedintelui Băsescu.
– Din aceşti 100.000 de euro nerambursabili primiţi de la SAPARD, 75.000 de euro sînt bani de la Uniunea Europeană şi 25.000 de euro sînt bani de la bugetul de stat.
Traian Băsescu a ajuns la putere atacînd vehement practica politicienilor pesedişti de a-şi însuşi fonduri europene. Cel mai cunoscut caz de demnitar PSD care a folosit în interes propriu fonduri europene este cel al lui Hildegard Puwak. Firmele soţului şi ale fiului lui Hildegard Puwak au primit 150.000 de euro din bani europeni în perioada în care aceasta era ministrul Integrării.
Afacerile cu fonduri europene ale miniştrilor şi baronilor PSD au reprezentat una dintre principalele teme de atac folosite de Alianţa DA. În 2003, cînd presa a dezvăluit afacerile familiei Puwak, opoziţia s-a întrecut în acuze la adresa sistemului ticăloşit patronat de guvernarea PSD. În 3 septembrie 2003, Traian Băsescu declara că “scandalul Puwak confirmă declaraţiile oficialilor europeni care spun că în România există corupţie, iar Puwak dovedeşte că există corupţie la nivel guvernamental”. La rîndul său, Theodor Stolojan, la acea vreme preşedinte al PNL şi candidatul Alianţei DA la Preşedinţie, cerea în 11 octombrie 2003 demisia guvernului Năstase pe motiv că acesta nu o demite pe Hildegard Puwak. Stolojan declara că “nu mai putem accepta această stare de lucruri din România, această degradare continuă a valorilor morale şi spirituale ale românilor”.
După alegerile din 2004, chiar Traian Băsescu şi Theodor Stolojan au fost cei care l-au propulsat pe Bogdan Chiriţoiu într-o funcţie de demnitate publică, numindu-l consilier de stat pe probleme economice la Palatul Cotroceni.
Din nefericire, Bogdan Chiriţoiu nu este doar demnitar al statului român şi om politic. El este şi un important reprezentant al societăţii civile. Bogdan Chiriţoiu este membru al Societăţii Academice Române (SAR). SAR a fost unul dintre iniţiatorii Coaliţiei pentru un Parlament Curat, un grup de organizaţii neguvernamentale care a publicat înaintea alegerilor locale şi parlamentare din 2004 biografii ale candidaţilor asupra cărora planau suspiciuni de corupţie.
Prin declaraţii, comunicate şi conferinţe de presă şi prin fluturaşi răspîndiţi în întreaga ţară, Coaliţia pentru un Parlament Curat a cerut explicit alegătorilor să nu voteze oamenii politici care au profitat de bani europeni. Alături de celelalte ONG-uri din Coaliţie, Societatea Academică Română i-a acuzat, pe bună dreptate, pe Dumitru Sechelariu, pe Dan Iosif, pe Victor Ponta, pe Miron Mitrea şi pe mulţi alţii de folosirea fondurilor europene în interes propriu.
Odată ajuns la putere, Bogdan Chiriţoiu, reprezentantul Societăţii Academice Române, a avut nevoie doar de cîteva luni pentru a face exact ceea ce condamna pe vremea cînd nu era demnitar.
După Stana Anghelescu, Elena Udrea şi Theodor Stolojan, încă un consilier din echipa preşedintelui Băsescu este implicat într-o afacere scandaloasă.
Grupul de Investigaţii Politice solicită preşedintelui României să-l demită imediat pe Bogdan Chiriţoiu, consilierul său de stat pe probleme economice şi sociale.
Dacă şi-ar lua cît de puţin în serios propriile afirmaţii, preşedintele Băsescu ar trebui să sesizeze DNA că, “prin pîlnia îngustă a relaţiilor dintre băieţii deştepţi şi politicieni”, fondurile europene nerambursabile au ajuns la Preşedinţie. În plus, Traian Băsescu ar trebui să îşi ceară public scuze pentru faptul că a adus la Cotroceni un reprezentant al “economiei de privilegiu”, care a folosit “informaţiile de interes public în mod preferenţial”, devenind un “beneficiar al fondurilor de la Uniunea Europeană”.
