În urmă cu cîteva zile Guvernul României a anunţat că va plăti 54,5 milioane de dolari pentru cumpărarea de licenţe Microsoft destinate administraţiei publice centrale.
Prin Hotărîrea de Guvern nr. 470 din 1 aprilie 2004, semnată de Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi tehnologiei Informaţiei, Eugen Bejinariu, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi Mihai Nicolae Tanăsescu, ministrul Finanţelor Publice, Secretariatul General al Guvernului a primit aprobarea să semneze un contract pentru achiziţionarea de produse Microsoft. Suma pentru achiziţonarea licenţelor Microsoft este uriaşă. Cele 54,5 milioane de dolari (adică 1.800 de miliarde de lei) pe care Guvernul s-a angajat să-i cheltuiască din bani publici sînt meniţi să acopere achiziţionarea de licenţe pentru 50.000 de calculatoare, adică pentru mai multe calculatoare decît numărul celor existente în administraţia publică centrală.
În plus, de la începutul guvernării Iliescu-Năstase instituţiile administraţiei publice au achiziţionat mii şi mii de computere noi. Vă oferim cîteva exemple: în ianuarie 2002, Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale a cumpărat 759 de computere; în noiembrie 2002, Direcţia Generală a Vămilor a cumpărat 602 computere; în noiembrie şi decembrie 2003, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a achiziţionat 1.494 de calculatoare, Inspecţia Muncii a achiziţionat 782 de calculatoare. Chiar Secretariatul General al Guvernului a cumpărat în urmă cu cîteva luni 83 de computere noi.
Există două variante: fie aceste computere au fost achiziţionate fără licenţele necesare, ceea ce înseamnă că cei care au făcut achiziţiile sînt iresponsabili şi au încălcat legea, fie au fost cumpărate cu licenţe, şi atunci contractul pentru 50.000 de licenţe este inutil şi dovedeşte dispreţul actualei puteri faţă de banul public.
La semnarea acestui contract, ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Eugen Bejinariu, declara că “încheierea acestui contract reprezintă un semnal clar de intrare în normalitate şi legalitate pentru toate instituţiile româneşti”. De aici rezultă cît se poate de clar că pînă în 15 aprilie 2004 instituţiile administraţiei publice centrale se aflau în plină ilegalitate. Este absolut incredibilă nonşalanţa cu care Eugen Bejenariu declară că vreme de trei ani administraţia centrală a încălcat legea.
Nelămuririle noastre sporesc însă cînd încercăm să înţelegem de ce s-a plătit o sumă atît de mare pentru aceste licenţe. Contractul încheiat între Guvern şi firma austriacă Fujitsu Siemens Computers GmbH, cuprinde platforma de bază – adică sistemul de operare, pachetul Office, licenţa Client Access, care dă dreptul unei staţii să acceseze serviciile serverelor din reţea – pentru 50.000 PC-uri precum şi pentru 1.500 de servere. De asemenea, contractul prevede că versiunile îmbunătăţite ale respectivelor programe vor fi livrate gratuit.
Să le luăm pe rînd. Un Windows XP Professional împreună cu pachetul MS Office complet costă, luînd în considerare reducerea obişnuită pentru achiziţionarea mai multor licenţe, aproximativ 500 de dolari. O licenţă Client Access costă nu mai mult de 50 de dolari. Pentru 50.000 de computere, suma totală este de aproximativ 27,5 milioane dolari. Costul licenţelor pentru cele 1.500 de servere este în medie 1.200 de dolari pentru fiecare, adică aproximativ 1,8 milioane dolari. Aşadar, pentru achizitionarea licenţelor, Guvernul ar fi trebuit să plăteasca cel mult 29,3 milioane dolari.
Nu am luat în considerare, în calculul sumei, existenţa parteneriatului strategic între Guvern şi Microsoft, prin care sînt oferite “condiţii speciale”, ceea ce pentru orice om cu bun simţ înseamnă o reducere substanţială.
În concluzie, pentru un contract de cel mult 29,3 milioane dolari, Guvernul României s-a angajat să plătească din bani publici 54,3 milioane dolari. Diferenţa de 25 de milioane de dolari (825 de miliarde de lei) nu poate fi explicată economic.