Coldea crede despre el că e Isus și că e înconjurat de mulți Iuda care l-au trădat. Până să-i aresteze Kovesi pe trădători, poate vine totuși doctorul și îi face o injecție lui Coldea.
Mugur Ciuvică
DNA a venit în 27 martie 2018 la ușa noastră, solicitând documente despre o societate comercială parteneră a GIP, care își desfășoară activitatea în același sediu cu noi. Documentele solicitate se refereau la un contract derulat în perioada 2007-2008. DNA nu a menționat temeiul juridic al acestei solicitări. Deși documentele solicitate se refereau la un contract încheiat acum 11 ani, DNA a cerut documentele „de urgență”, în 48 de ore.
Într-o manieră tipic securistă, Kovesi ne cere să demonstrăm noi corectitudinea contractelor pe care le-am derulat. Scopul presiunilor exercitate de Kovesi este blocarea activității GIP și accesul DNA la arhivele și la bazele noastre de date.
Au mai încercat securiștii să ne sperie și n-au reușit. Nu i-a mers nici lui Kovesi.
Mugur Ciuvică
Supărată pe faptul că a fost sancționată disciplinar, Camelia Bogdan face în ultima perioadă nenumărate plângeri și sesizări împotriva judecătorilor de la Înalta Curte, a membrilor CSM, a șefului Inspecției Judiciare. Una dintre țintele ei e Mihaela Tăbârcă, judecătoare care a făcut parte din completul Înaltei Curți care a decis sancționarea disciplinară a Cameliei Bogdan.
În 5 martie 2018, Camelia Bogdan a transmis Agenției Naționale de Integritate (ANI) o „Sesizare privind verificarea averii doamnei judecător Mihaela Tăbârcă”. Camelia Bogdan susține că a descoperit în declarațiile de avere ale judecătoarei Tăbârcă un lucru care i se pare extrem de dubios: Mihaela Tăbârcă a primit prea mulți bani pentru lucrările de drept al căror autor este.
Judecătoarea Tăbârcă a scris numeroase lucrări de drept civil. Studenții facultăților de drept din România învață folosind cărțile Mihaelei Tăbârcă. Cu toate acestea, Camelia Bogdan acuză o înțelegere ocultă între judecătoarea Tăbârcă și Editura Universul Juridic, cea care îi publică lucrările de drept. Camelia Bogdan însăși înșiră în sesizarea adresată ANI nu mai puțin de 15 volume publicate în ultimii ani de Mihaela Tăbârcă la Editura Universul Juridic. Aceasta nu o impiedică însă ca, în baza câtorva comparații aiuritoare și a unor calcule care nu fac decât să ridice noi semne de întrebare referitoare la buna credință, la integritatea profesională și la luciditatea Cameliei Bogdan, să ceară ANI verificarea banilor primiți de judecătoarea Tăbârcă pentru lucrările de drept pe care le-a publicat.
Mugur Ciuvică
Șantajul DNA a funcționat încă o dată. După ce procurorii DNA au cerut judecătorilor dosarul procesului intentat de șefa lor, Laura Codruța Kovesi, jurnaliștilor și analiștilor Antena 3, judecătoarele Marilena Panait și Valentina Gheorghe de la Curtea de Apel Ploiești au înțeles mesajul. Criticii lui Kovesi au fost condamnați la plata unei sume de 300.000 lei, cea mai mare amendă primită vreodată de presa din România.
Reamintim că Kovesi a intentat acest proces enervată de dezvăluirile Antenei 3 cu privire la faptul că a mușamalizat dosarul în care era implicat fratele președintelui Băsescu.
Mugur Ciuvică
„Am adus la cunoștința organelor de urmărire penală prezente la întrunirea GDS din 22.11.2017 că se impun a fi verificate suspiciunile de spălare a banilor (…) și săvârșirea de către soț a unor activități infracționale”. Acesta este un citat din contestația în anulare depusă de Camelia Bogdan la decizia Înaltei Curți de a o sancționa cu mutarea disciplinară la Târgu Mureș.
În noiembrie 2017, Camelia Bogdan s-a dus la Grupul de Dialog Social (GDS) să ceară „organelor” să o ancheteze pe judecătoarea Gabriela Bogasiu. Aceasta era șefa completului de la Înalta Curte care urma să judece recursul Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură.
Camelia Bogdan s-a prezentat la o consfătuire a GDS, la care participa și organul de urmărire penală Laura Codruța Kovesi. După cum mărturisește chiar judecătoarea Bogdan, prezența ei la lucrările GDS a avut drept scop informarea organelor cu privire la judecătoarea Gabriela Bogasiu.
GDS a preluat rolul pe care înainte de 1989 îl aveau gazdele Securității, respectiv locul în care „se aduce la cunoștința organelor”.
Contestația în anulare depusă de Camelia Bogdan poate fi citită aici https://grupul.ro/wp-content/uploads/2018/02/Camelia_Bogdan_contestatie_anulare.pdf. Despre GDS vorbește la pagina 25.
Intervenția brutală a DNA în procesul civil dintre Kovesi și jurnaliști e un act de terorism judiciar. În ianuarie 2018, procurorii DNA au cerut judecătorilor întregul dosar al procesului intentat de șefa lor, Laura Codruța Kovesi, jurnaliștilor și analiștilor Antenei 3. Procurorii au susținut că au nevoie de documentele procesului pentru soluționarea unui dosar penal. Deocamdată nimeni nu știe ce conține acest dosar penal, dar el nu se poate referi decât la judecătorii sau la părțile din dosar.
Pe scurt, o persoană, Laura Codruța Kovesi, enervată de dezvăluirile referitoare la încercarea ei de a îngropa dosarul lui Mircea Băsescu, dă în judecată niște jurnaliști și le cere o sumă foarte mare de bani. Dar persoana e și șefa DNA, o instituție care demult a depășit orice limită legală, instaurând un climat de teroare. Așa că procurorii din subordinea lui Kovesi intervin ilegal în proces încercând să impună o sentință favorabilă șefei lor.
În mai 2017, fostul ministru pesedist Constantin Niță a fost condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență. Singura dovadă reținută împotriva lui Niță a fost delațiunea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Acesta a susținut că în 2013 i-ar fi dat lui Niță un plic în care se aflau 30.000 de euro pentru ca acesta să intervină în favoarea firmei sale, UTI Grup, la o licitație.
DNA nu a putut găsi nimic care să susțină afirmațiile lui Urdăreanu. Judecătorii de la Înalta Curte au aplicat însă prezumpția de vinovăție. Ei au susținut în motivarea sentinței că nu procurorii trebuie să dovedească vinovăția celor pe care îi acuză, ci, pe dos, acuzații trebuie să-și dovedească nevinovăția: „În ceea ce privește acuzația că ar fi primit suma de 30.000 de euro [Niță] nu a adus vreo probă care să infirme veridicitatea ei.” (pag. 34 din motivarea sentinței)
Nu există nicio probă că Niță ar fi primit vreun ban de la Urdăreanu. Dar DNA spune că nici nu e nevoie. Urdăreanu e unul dintre denunțătorii favoriți ai DNA, cuvântul lui e suficient pentru a băga un om la pușcărie. (Asta desigur, dacă cel acuzat nu aplică strategia lui Ludovic Orban, respectiv dacă nu începe brusc și hotărât să-i pupe în fund pe procurorii DNA). Procurorii susțin că „nu au existat dubii cu privire la credibilitatea martorului, nu au fost motive de a aprecia că denunțul formulat este doar în parte real, iar remiterea sumei de bani în numerar a fost apreciată ca fiind susținută de probe indirecte” (pag. 3)
Nu există la dosar nicio înregistrare audio sau video și nicio altă declarație de martor care să confirme spusele lui Urdăreanu. Dar DNA și judecătorii îl învinovățesc pe Niță Niță că nu există probe împotriva lui: „Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă inexistența ei, explicându-se prin aceea că infracțiunile de corupție săvârșite de persoane cu funcții importante în stat (în speță inculpatul era deputat, dar și ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezența mai multor persoane, ci în condiții de maximă clandestinitate. Fapt ce exclude de plano existența unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracțiunii de corupție.” (pag. 33)
Niță a negat că a primit vreun ban de la Urdăreanu. Acesta este însă, pentru judecători, doar un motiv pentru a-i da fostului ministru o pedeapsă mai mare: „Atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești Niță a avut o atitudine de negare a faptelor săvârșite, susținând o stare de fapt nereală (…) refuzând să-și asume răspunderea pentru activitatea infracțională.” (pag. 44)
Mugur Ciuvică,
președintele GIP
– „desăvârșită onestitate”;
– „profesionalism înalt”;
– „formidabilă bună credință”;
– „un mare privilegiu pentru țară”;
– „personaj extrem de puternic care stă în fruntea instituției care a făcut cel mai mare bine României în ultimii ani”;
– „o abstracție de slujire”;
– „slujirea”;
– „slujirea pură”;
– „cel mai bun președinte”.
În dosarul RDS–Antena, procurorii i-au cerut directorului RDS Ioan Bendei să folosească un astfel de telefon, care nu era interceptat, prin care îl dirijau în înscenarea făcută directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu. În rechizitoriul DNA nu există nicio mențiune referitoare la acest telefon secret, iar înregistrările pe care le publicăm, în care Bendei deconspiră fără să vrea existența telefonului, au fost ascunse de procurori.