Emilian Eva, procurorul corupt care s-a ocupat de Dosarul ICA, a fost exclus definitiv din magistratură. Pe 13 iulie 2023, Președintele României a semnat Decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Emilian Eva, ca urmare a condamnării definitive a acestuia pentru luare de mită.
În februarie 2007, procurorul Emilian Eva a fost adus de la Iaşi la DNA Bucureşti pentru a se ocupa de dosarele lui Dan Voiculescu. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, procurorul Eva a fost retrimis la Iași.
Abuzurile comise de Emilian Eva în Dosarul ICA sunt de notorietate. Între altele, Eva a decis începerea urmăririi penale doar în cazul privatizării ICA, în timp ce în cazul tuturor celorlalte 39 de privatizări făcute după exact aceeași procedură, DNA a decis neînceperea urmăririi penale. În rechizitoriul prin care a trimis Dosarul ICA în judecată, Eva a susținut că a fost încălcată o lege din viitor, a confundat semestrul cu trimestrul, a încurcat datele de apariţie ale unor ediţii din Monitorul Oficial șamd.
În 25 iunie 2015, la 6 luni de la plecarea de la putere a lui Traian Băsescu, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva au fost percheziționate de procurori. Eva a fost reținut și, în septembrie 2015, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite si fals in declarații.
În 31 mai 2023, Înalta Curte l-a condamnat definitiv pe Eva pentru corupție la 2 ani si 11 luni de închisoare cu suspendare. Judecătorii au stabilit că Emilian Eva primea mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror.
Reamintim că și Camelia Bogdan, judecătoarea din Dosarul ICA, a fost exclusă definitiv din magistratură printr-o decizie a Înaltei Curți din 12 aprilie 2022. În februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii decisese că Bogdan s-a aflat în incompatibilitate atunci când judeca Dosarul ICA, judecătoarea primind bani de la o parte din dosar.
GIP publică fragmente din motivarea sentinței Înaltei Curți prin care fostul procuror Eva a fost condamnat pentru corupție. Înalta Curte – Completul de 5 judecători stabilit că procurorul Eva a luat mită în schimbul clasării dosarului de corupție a medicului Nicolae Tesloianu, a efectuat operațiuni de comerț clandestine incompatibile cu funcția de magistrat și a comis fals în declarația de avere.
– „Eva Emilian a pretins și a primit de la martorul Tesloianu Dan Nicolae foloase necuvenite sub forma unor împrumuturi, precum și lucrări de artă plastică”
– Foloasele necuvenite au fost primite „în legătură cu adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată de către inculpat, în exercitarea atribuțiilor de procuror”.
– „Inculpatul Eva Emilian și martorul Tesloianu se cunoșteau înainte de adoptarea ordonanței de netrimitere în judecată între cei doi existând o relație medic – pacient, martorul având o relație profesională strânsă cu fratele inculpatului (Eva Lucian), director la unitatea medicală la care profesa, existând indicii temeinice în sensul că inculpatul a cunoscut existența dosarului penal în lucru încă înainte de a reveni la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.”
– „Inculpatul a urmărit să „rezolve” rapid și favorabil situația în care se afla martorul Tesloianu Nicolae Dan, în decursul primei săptămâni de la revenirea lui Eva Emilian în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.” (Reamintim că, în aprilie 2014, după ce a „rezolvat” Dosarul ICA, Eva a fost trimis de la DNA București înapoi la Parchetul de pe lângă tribunalul Iași, n.n.)
– „Fapta lui Eva Emilian de a pretinde și primi foloase de la martorul denunțător ulterior și în legătură cu îndeplinirea actului de serviciu constituie infracțiunea de luare de mită.
– „Fapta corespunde tiparului obiectiv al infracțiunii de corupție.”
– „Presiunea exercitată de inculpatul Eva Emilian asupra martorului denunțător pentru ca acesta să îi remită tablouri din propria colecție spre a fi valorificate, este confirmată de comunicările telefonice interceptate, al căror conținut atestă caracterul autoritar al inculpatului în raport de martor, autoritate pe care acesta o exprimă în virtutea „binelui făcut”, după cum chiar el s-a exprimat, inculpatul s-a deplasat personal la clinica martorului Tesloianu Dan Nicolae, în luna noiembrie 2014, însoțit de Eva Ioan de unde a luat un număr de aproximativ 50 de tablouri, aflate în colecţia proprie a martorului pentru a fi scoase la vânzare.”
– „Martorul Tesloianu Dan Nicolae nu a remis bunurile din proprie inițiativă, ci a satisfăcut pretențiile inculpatului Eva.”
– „O parte dintre tablourile regăsite la perchezițiile domiciliare au fost pretinse și primite cu titlu de mită de către inculpatul Eva Emilian.”
– „Mituitorul a fost constrâns de o manieră insidioasă să răspundă pozitiv pretențiilor inculpatului Eva în considerarea recunoștinței datorate.”
– „Inculpatul a desfășurat acte de comerț în scopul obținerii unui profit, respectiv cumpărarea în scop de revânzare, vânzarea și intermedierea de opere de artă.”
– „Activitatea inculpatului reprezintă o activitate economică clandestină.”
– „Operațiunile financiare efectuate de inculpatul Eva Emilian ca acte de comerț au constat în
oferirea spre vânzare a unui număr considerabil de astfel de bunuri, proprietatea sa sau a unor terți colecționari, direct sau prin interpușii pe care îi coordona. Sub acest aspect, afirmația martorului /…/, restaurator la /…/ este mai mult decât elocventă „nu am cunoscut vreo altă persoană care să aducă atât de multe tablouri la galeria la care lucrez…nu îl pot cataloga pe Eva Emilian ca fiind colecţionar de artă, dat fiind că datorită numărului mare de tablouri aduse la restaurare ar fi avut nevoie de un bloc cu 10 etaje pentru a le expune corespunzător”.
– „Inculpatul Eva a avut un veritabil rol de samsar.”
– „Inculpatul a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, aflat în stare de incompatibilitate legală atrasă de funcţia de procuror pe care o deţinea în acea perioadă de timp.”
– „Fapta inculpatului Eva Emilian, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi care, în declaraţia de avere datată 15.06.2015, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii, a omis să declare un număr de 85 picturi achiziţionate în intervalul iunie 2014-iunie 2015, precum şi un împrumut de 20.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii”.
⦁ Începând din martie 2023, Camelia Bogdan lucrează la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd. (CIMAC) ⦁ CIMAC este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. ⦁ Fiind înregistrat într-o zonă liberă din Insulele Cayman, offshore-ul la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește nici un fel de taxe. ⦁ Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. În 2022, UE a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor. ⦁ Insulele Cayman aduc anual un prejudiciu de peste 83 miliarde de dolari statelor în care companiile înregistrate în Insulele Cayman ar fi trebuit să plătească taxe. ⦁ După excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a dus o campanie publică furibundă pentru „neutralizarea offshore-urilor” și „recuperarea banilor sifonați prin offshore-uri”. ⦁ Patronul Cameliei Bogdan se mândrește cu „peste 30 de ani de experiență în industria offshore, în principal în Insulele Cayman, dar și în Insulele Virgine Britanice, Isle of Man, Gibraltar și Guernsey”.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd
În martie 2023, Camelia Bogdan s-a angajat ca arbitru, „cu normă întreagă”, la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC) este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. Firma a fost înființată în iulie 2018, dar a început să funcționeze în ianuarie 2023. Firma se ocupă cu soluționarea disputelor comerciale dintre companii.
Există o competiție între principalele paradisuri fiscale din Caraibe (Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman), pentru a se impune pe piața serviciilor de arbitraj.
Firmele de arbitraj din paradisuri fiscale oferă părților interesate de astfel de servicii posibilitatea de a ocoli instanțele naționale (în cazul firmelor de arbitraj înregistrate în Caraibe e vorba, în principal, de ocolirea instanțelor din Statele Unite), garantează secretul procedurilor de arbitraj, oferă facilități fiscale. Comisioanele firmelor care oferă servicii de arbitraj sunt foarte mari. Fiind înregistrată în Cayman, firma la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește taxe pentru aceste comisioane.
Sursa documentului: Cayman Islands Government
Sediul social al Cayman International Mediation and Arbitration Centre este P.O. Box 1075, 3rd Floor, 90 Church Street, George Town,Grand Cayman, KY1-9006, Cayman Islands.
90 Church Street este adresa uneia dintre așa numitele „zone libere” din Insulele Cayman. Nenumărate firme offshore își au sediul social în această clădire cunoscută sub numele de Strathvale House. Companiile încorporate în zonele libere din Cayman nu plătesc taxe pe profit, taxe pe câștiguri de capital, taxe pe venituri individuale, taxe vamale șamd.
Insulele Cayman sunt un teritoriu al Marii Britanii aflat în Caraibe.
Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. Numărul offshore-urilor înregistrate aici (peste 100.000) este mai mare decât numărul locuitorilor.
Potrivit Tax Justice Network, Insulele Cayman sunt una dintre principalele destinații pentru ascunderea și spălarea banilor.
Începând in 13 martie 2022, Uniunea Europeană a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor, constatând că are deficiențe majore în privința regimului de sancționare a spălării banilor. Lista conține state și teritorii considerate de Uniune Europeană cu mare risc în privința spălării banilor. Între altele, Insulele Cayman nu au un regim de declarare a beneficiarilor reali ai companiilor înregistrate în această jurisdicție și nu anchetează și nici nu sancționează cazuri de spălare a banilor. Pe aceeași listă se mai află state ca Yemen, Panama, Uganda sau Coreea de Nord.
Una dintre obsesiile Cameliei Bogdan, după excluderea sa din magistratură, a fost lupta împotriva firmelor offshore.
În august 2017, la câteva luni de la decizia CSM de a o exclude din magistratură pentru că în timp ce judeca Dosarul ICA primise bani de la o parte din dosar, Camelia Bogdan anunța că vrea să înființeze „o asociație de investigatori care să se ocupe de „aducerea la bugetul de stat a banilor sifonați prin offshore-uri”.
În aceeași lună, Camelia Bogdan acuza într-un interviu SRI și SIE că refuză să aducă „la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri” și afirma că „structurile controlează firme offshore”.
În noiembrie 2017, Camelia Bogdan semna o inițiativă cetățenească, lansată în Franța, pentru „neutralizarea firmelor offshore”.
În aprilie 2018, Camelia Bogdan se declara „un judecător periculos pentru mafie” pentru că a „considerat necesar ca toţi judecătorii care pronunţă ordonanţe de plată şi permit transferul produsului infracţiunii în offshore prin această procedură să ia la cunoştinţă despre pericolul săvârşirii unor eventuale fapte de spălare de bani.”
Pe 12 decembrie 2022, Înalta Curte va relua judecarea procesului în care procurorul Emilian Eva a fost condamnat pentru corupție. În 2017, Înalta Curte l-a condamnat pe Eva, în primă instanță, la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Atât DNA, cât și Eva au făcut apel împotriva sentinței.
Procesul a fost suspendat în octombrie 2018, fiind sesizată, la cererea lui Eva, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Sesizarea se referea la posibilitatea judecătorilor de a lăsa neaplicate deciziile CCR privind compunerea completurilor de 3 și 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. (Deciziile CCR i-ar fi fost favorabile lui Eva)
În 7 noiembrie 2022, CJUE a răspuns sesizării lui Eva reluând practic deciziile anterioare în care a stabilit că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, în cazurile de corupție. În urma deciziei CJUE, Înalta Curte a decis repunerea pe rol și reluarea judecării apelului în dosarul de corupție al lui Eva.
Reamintim că în 25 iunie 2015, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva, au fost percheziționate de DNA. Procurorul Eva devenise celebru după ce fusese adus în structura centrală a DNA în mai 2007 special pentru a se ocupa de dosarul ICA. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, Eva a fost trimis înapoi la Iaşi. În urma perchezițiilor făcute la Emilian Eva în 2015, poliția judiciară i-a confiscat sute de tablouri (multe dintre ele false).
DNA l-a reținut pe Emilian Eva în iunie 2015 și l-a trimis în judecată în septembrie 2015 pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite si fals in declarații. În același dosar au fost trimiși în judecată pentru mărturie mincinoasă Bianca Mădălina Eva si Ioan Eva, fiica și respectiv nepotul lui Emilian Eva.
Potrivit Regulamentului Universității București, Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată acum 2 luni de la doctorat.
Camelia Bogdan este doctorand al Școlii Doctorale a Facultății de drept a Universității din București din 1 octombrie 2013.
Potrivit Regulamentului studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București, Camelia Bogdan ar fi trebuit să susțină teza de doctorat după 3 ani, în 2016. Camelia Bogdan a beneficiat de o serie de extinderi ale perioadei programului de doctorat:
– o întrerupere de studii pe motive medicale, în perioada 1 octombrie 2016 – 1 octombrie 2017;
– o prelungire de 12 luni, în perioada 1 octombrie 2017 – 1 octombrie 2018
– o perioadă de grație de 2 ani între 1 octombrie 2018 și 1 octombrie 2020.
La finalul perioadei de grație, Camelia Bogdan ar mai fi putut beneficia de o perioadă de amânare de maxim 2 ani. Această perioadă s-a încheiat pe 1 octombrie 2022, dată la care Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată.
GIP a solicitat rectorului Universității București să comunice public dacă a exmatriculat-o pe Camelia Bogdan. Am solicitat, de asemenea, ca, în cazul în care Camelia Bogdan nu a fost încă exmatriculată să fim informați cu privire la motivul pentru care rectorul Universității București nu a luat încă această decizie.
Decizia de exmatriculare a Cameliei Bogdan este cu atât mai relevantă, cu cât fosta judecătoare a primit bani pentru finalizarea studiilor de doctorat . Spre exemplu, în declarația de avere pe care a depus-o în 2017, Camelia Bogdan a spus că a primit din partea The Rațiu Charitable Foundation suma de 2.000 de lire sterline, cu titlu de „bursă/ grant pentru Doctorat”.
Banii primiți din acest tip de donații cu sarcină trebuie restituiți de fosta judecătoare în cazul exmatriculării sale.
Deputatul Daniel Constantin a cumpărat o vilă cu 415.000 Euro, într-unul dintre cele mai luxoase complexe rezidențiale din România, în zona Pipera. Deși Daniel Constantin are domiciliul în vila din Pipera, aceasta nu apare în declarația de avere a deputatului, vila fiind cumpărată de firma Cameea Business Solutions deținută în totalitate de Daniel Constantin. Constantin a folosit pentru achiziționarea vilei și creditul de 1,8 milioane lei primit de firma sa de la CEC.
Potrivit declarației sale de avere, deputatul Daniel Constantin nu deține nicio clădire și niciun teren. GIP publică contractul de vânzare-cumpărare nr. din 12 mai 2021 prin care SC Cameea Business Solutions SRL a cumpărat o vilă din complexul rezidențial Oxford Garden. SC Cameea Business Solutions SRL este deținută în proporție de 100% de Daniel Constantin. Contractul este semnat de Mihail Scurtu, șofer al familiei Constantin și administrator al Cameea Business Solutions SRL.
Proprietatea cumpărată de firma lui Daniel Constantin e compusă din vilă cu o suprafață utilă de 223,5 mp și teren intravilan de 262 mp. Vila are 2 nivele și pod, grădină și terasă.
Complexul rezidențial Oxford Garden este unul dintre cele mai luxoase cartiere rezidențiale din România. Complexul se află în zona Pipera, în imediata vecinătate a Pădurii Băneasa și a Școlii Americane.
Prețul plătit de firma lui Daniel Constantin a fost de 415.100 Euro.
Modalitatea de plată a fost următoarea:
– 43.180 Euro au fost achitați de cumpărător din surse proprii la data autentificării Antecontractului (În 19 decembrie 2020, firma lui Daniel Constantin, care la acea vreme se numea SC Cameea Fine Catering SRL, a încheiat un antecontract de cumpărare a vilei)
– 19.085 Euro au fost achitați de cumpărător din surse proprii la data autentificării Contractului de vânzare-cumpărare
– 352.835 Euro au fost plătiți din creditul luat de Cameea Business Solutions de la CEC Bank.
Faptul că vila a fost achiziționată pe firmă, i-a permis lui Daniel Constantin să nu menționeze nici locuința de lux, nici terenul achiziționat odată cu aceasta în declarațiile sale de avere. Aceasta deși, din ianuarie 2021, Daniel Constantin și-a stabilit domiciliul în vila de 415.000 Euro.
Avocata Cameliei Bogdan în procesul pierdut la CEDO a fost judecătoarea Lucia Zaharia de la Curtea de Apel București. Un birou al Curții de Apel a fost folosit drept adresă de corespondență pentru avocata Cameliei Bogdan. GIP a sesizat CSM.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii pot să-și reprezinte colegii, dar exclusiv în fața instanțelor disciplinare naționale. Judecăoarea Lucia Zaharia nu avea dreptul să fie avocata Cameliei Bogdan la CEDO.
În 20 octombrie 2022, Camelia Bogdan a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul intentat în urma celei de a doua excluderi din magistratură.
Potrivit deciziei CEDO, Camelia Bogdan a fost reprezentată în acest proces de „dna A. L. Zaharia, avocat din București”. În realitate „avocata” A. L Zaharia este una și aceeași persoană cu Anamaria Lucia Zaharia, judecătoare la Curtea de Apel București.
Potrivit documentelor CEDO, făcute publice chiar de Camelia Bogdan, adresa de corespondență a avocatei sale a fost „Curtea de Apel București, Secția a VI-a, Splaiul Independenței nr. 5, biroul E 86, București, Sector 4, Romania”.
Judecătoarea Lucia Zaharia este co-președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, asociație care a intervenit în favoarea Cameliei Bogdan în toate procesele disciplinare ale acesteia. Camelia Bogdan este și ea membră a Asociației Forumul Judecătorilor. În 2022, judecătoaea Zaharia a candidat, fără succes, pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii.
GIP a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu săvârșirea unei abateri disciplinare de către judecătoarea Anamaria Lucia Zaharia.
Pe 20 octombrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea cu nr. 32916/20 depusă de Camelia Bogdan în urma celei de a doua excluderi din magistratură. Completul CEDO a luat decizia în unanimitate. Plângerea Cameliei Bogdan a fost declarată inadmisibilă pe motiv că aceasta a depus, într-un proces pe care l-a intentat Grupului de Investigații Politice, documente confidențiale din dosarul său de la CEDO. Faptul că a încălcat obligația de confidențialitate a atras respingerea acțiunii sale ca fiind abuzivă.
Potrivit Comunicatului CEDO, Curtea a constatat că „deși fusese informată despre cerințele legate de confidențialitate”, Camelia Bogdan s-a folosit de documente din procesul intentat GIP, „încălcând principiul confidențialității impus de art. 39§2 din Convenția CEDO și art. 62§2 din Regulamentul Curții”. „Astfel, au stabilit judecătorii de la Strasbourg, conduita Cameliei Bogdan reprezintă un abuz de drept în înțelesul art. 35§3 (a) din Convenţie și, ca urmare, Curtea a declarat plângerea ca inadmisibilă.”
În decembrie 2021, GIP a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informa că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în procesul pe care l-a intentat organizației noastre de documente confidențiale ale CEDO.
în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească drept daune morale suma despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la a doua sa excludere din magistratură. În documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, cu excepția celor referitoare la reglementarea pe cale amiabilă”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj.
GIP a solicitat Agentului României să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă.
În 20 octombrie 2022, CEDO a luat act de abuzul comis de Camelia Bogdan și i-a declarat plângerea ca inadmisibilă.
Mai grav însă decât conduita abuzivă și lipsită de logică a Cameliei Bogdan în această speță este că această persoană a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
Unul dintre aceștia, Gheorghe Mencinicopschi, a murit cu o zi înainte de decizia CEDO. Stătuse 2 ani în închisoare în urma condamnării date de judecătoarea Camelia Bogdan.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, Camelia Bogdan a primit 310.000 de dolari cu titlu de „ajutor financiar” de la Fundația Rațiu, în 2021. Președintele Fundației Rațiu este Nicolae Rațiu, un om de afaceri cu mari interese în România, iar la momentul în care a primit banii Camelia Bogdan nu își pierduse încă definitiv funcția de judecător, fiind doar suspendată din magistratură.
În 23 mai 2022, după excluderea definitivă din magistratură, Camelia Bogdan a depus o declarație de avere, la încetarea funcției de judecător.
Potrivit acestei declarații, Bogdan a primit în ultimul an suma de 310.000 dolari de la Fundația Rațiu (Londra), cu titlul de „ajutor financiar” pentru „finalizarea unui masterat în Business și Finance Law în mai 2022, George Washington University Law School”.
Suma apare la rubrica „Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit” din declarația de avere.
Pe lângă „ajutorul financiar” primit de la Rațiu, Camelia Bogdan a mai beneficiat în 2021 de peste 75.000 dolari burse din Statele Unite, de 40.000 lei restituiri salariale și de alte sume de bani. Cu toate acestea, Camelia Bogdan declară că nu are nici un fel de active financiare (conturi, depozite, plasamente ș.a.m.d.) mai mari de 5.000 euro.
Potrivit declarațiilor de avere anterioare ale Cameliei Bogdan, aceasta a mai primit de la Fundația Rațiu 25.000 USD în 2019, 40.667 dolari în 2020. În total, între 2019 și 2021, Camelia Bogdan a primit de la fundația lui Nicolae Rațiu 375.500 de dolari.
Camelia Bogdan a depus ultima declarație de avere în urmă cu 4 luni, dar „instituțiile statului” par să nu fi observat suma uriașă primită de aceasta de la Fundația Rațiu.
Ce s-ar fi întâmplat dacă un alt judecător suspendat, un fost parlamentar, sau un fost ministru ar fi declarat că a primit, într-un singur an, un „ajutor financiar” de 310.000 dolari de la fundația unui om de afaceri cu 19 firme în România?
Ce ar fi făcut DNA, Parchetul General sau ANI într-un astfel de caz?
Unde ar fi fost acum acel judecător suspendat, fost parlamentar sau fost ministru?
În mai 2021, Cameea Business Solutions, firma deputatului PNL Daniel Constantin, a primit un credit de 1.803.400 LEI (aproape 400.000 Euro) de la banca statului, CEC. La data primirii creditului, firma avea un singur angajat și un capital social de 200 lei. Creditul obținut a fost de aproape 8,5 ori mai mare decât întreaga cifră de afaceri a firmei.
Daniel Constantin este asociat unic al Cameea Business Solutions SRL. Firma a fost înființată în 2016 cu denumirea Cameea Fine Catering, având ca obiect principal de activitate Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente. Denumire firmei a fost schimbată în februarie 2021.
În 19 mai 2021, la o săptămână după primirea creditului de la CEC, Daniel Constantin a modificat și obiectul principal de activitate al firmei în Activitati de consultanta pentru afaceri si management. În 3 iunie 2021, Daniel Constantin a majorat și capitalul social al Cameea Business Solutions de la 200 lei la 150.000 lei.
CEC este banca statului, iar Cameea Business Solutions este firma unui deputat al coaliției de la putere. Dar aceasta e cea mai mică problemă a împrumutului substanțial primit de firma lui Daniel Constantin. CEC a acordat un credit de 1,8 milioane lei unei firme care, potrivit bilanțului pe 2020, avea un singur angajat și un capital social de 200 lei.
Mai mult, în 2020, cifra de afaceri a Cameea Business Solutions fusese de 213.000 lei. Așadar, Daniel Constantin a reușit să obțină de la CEC un credit de 8,5 ori mai mare decât întreaga cifră de afaceri a firmei sale.
CEC este una dintre băncile care acordă credite prin intermediul schemei de ajutor de stat IMM Invest. Am solicitat Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) să ne informeze dacă firma deputatului Daniel Constantin a beneficiat de facilități de garantare acordate de către stat. Deși ajutorul de stat se acordă din bani publici, deci informațiile sunt de interes public, ni s-a răspuns că aceste informații țin de secretul bancar.
La fel de posibil e ca firma lui Daniel Constantin să fi primit creditul în afara schemei de ajutor de stat, CEC găsind, în plină criză COVID, o posibilitate de a finanța firma cu un singur angajat a deputatului Constantin.
CEC Bank și Daniel Constantin trebuie să facă publice criteriile pe baza cărora banca statului a acordat firmei unui deputat aflat la putere un credit de 1,8 milioane lei, precum și dobânzile și costurile aferente acestui împrumut.
