Atacuri virulente și amenințări ale Cameliei Bogdan la adresa justiției din România după ce a pierdut procesul cu Grivco: „ „E ilegal”, „Trăim într-o țară de mâna a treia”, „Mi s-a pus pumnul în gură!”, „ Nu ai voie să vorbeşti de corupţie în România!”
În 17 ianuarie 2024, fosta judecătoare Camelia Bogdan a pierdut la Curtea de Apel București, procesul cu firma Grivco. Grivco ceruse instanței să constate caracterul ilicit al afirmațiilor pe care fost judecătoare le face despre firmă, în urma excluderii sale din magistratură.
În urma deciziei Curții de Apel, Camelia Bogdan a lansat o nouă serie de atacuri și amenințări la adresa magistraților și a sistemului judiciar din România.
Fosta judecătoare spune că judecătorii care nu i-au dat dreptate au comis o ilegalitate („E ilegal”, „E o deturnare a legii”, „Am fost frapată de încălcarea normelor de drept civil”). Camelia Bogdan își acuză foștii colegi de incompetență („Completul a demonstrat crasa necunoaștere a instituției răspunderii civile delictuale”).
Camelia Bogdan, care în prezent este angajata unui offshore din insulele Cayman, spune că România este „o ţară de mâna a treia”, în care „nu ai voie să vorbești de spălare de bani”.
Ea amenință că va arăta „autorităţilor internaţionale în ce ţară se trăieşte”.
În fine, Camelia Bogdan care a fost exclusă din magistratură după ce a falsificat sistemul Ecris, a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte susține că ar fi fost victima unui complot al sistemului judiciar: „Am fost exclusă din magistratură după ce am arătat cum este deturnată justiţia română în scopul spălării banilor”.
AEP controlează partidul lui Ponta după ce statul a ajuns să plătească peste 1 milion de euro pentru materialele electorale nedeclarate de Pro România
În 15 noiembrie 2023, Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale din cadrul Autorității Electorale Permanente (AEP) a declanșat un control la Partidul Pro România. Controlul AEP urmează să se finalizeze pe 19 ianuarie 2024.
Controlul se referă la o sentință a instanțelor de judecată prin care partidul lui Ponta este obligat să plătească 1 milion de Euro pentru cele 40.000 de geci pe care le-a folosit în campania electorală din 2020. În ianuarie 2022, Tribunalul București a obligat Pro România să plătească unei societăți comerciale peste 1 milion de Euro, reprezentând contravaloarea celor 40.000 de geci. Sentința a rămas definitivă în urma unei decizii a Curții de Apel București din noiembrie 2022.
Gecile nu au fost declarate la AEP, deși legea obliga la acest lucru, iar statul plătește acum cei 1 milion de euro prin subvenția pe care o acordă partidului lui Ponta. Pro România beneficiază de o subvenție de circa 60.000 lunar din bani publici.
În urma controlului, AEP ar putea să decidă confiscarea de la Pro România a unei sume egale cu valoarea contractului. În plus, Autoritatea trebuie să investigheze de ce nu au fost raportate cele 40.000 de geci ca material electorale în 2020 și dacă achiziționarea acestuia a fost trecută în contabilitatea partidului. În urma controlului ar putea fi formulate o sesizare penală.
În afara verificărilor referitoare la gecile de 1 milion de euro, AEP a mai realizat un control la Pro România referitor la respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidului în anul fiscal 2022. Acest control s-a încheiat și se află în procedură de avizare.
Fostul procuror Emilian Eva a pierdut procesul prin care încerca să scape de condamnarea pentru luare de mită. În 13 noiembrie 2023, Înalta Curte a respins ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul Eva Emilian.
Eva formulase recurs în casație împotriva sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție din 31 mai 2023, prin care fusese condamnat la 2 ani si 11 luni de închisoare cu suspendare pentru că a primit mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror. Instanța stabilise că Eva a luat mită în schimbul clasării unui dosar de corupție, că a efectuat operațiuni de comerț clandestine incompatibile cu funcția de magistrat și că a comis fals în declarația de avere. Fiind condamnat penal, Eva a fost exclus din magistratură pe 13 iulie 2023 printr-un decret al Președintelui României.
Reamintim că Emilian Eva a devenit celebru în 2007, când a fost adus de la Iaşi la DNA Bucureşti special pentru a se ocupa de dosarul ICA. Eva este cel care a trimis dosarul în judecată, stabilind, împreună cu specialista DNA Aurelia Nicolae, un prejudiciu fantasmagoric. Acest prejudiciu a fost singurul argument cu care judecătoarea Camelia Bogdan și-a susținut decizia de a da condamnări însumate de 50 de ani de închisoare în dosarul ICA.
Judecătoarea Bogdan a fost și ea exclusă din magistratură în aprilie 2012 pentru fapte incompatibile cu calitatea de magistrat.
ANRE plătește o chirie de 520.000 Euro pe an unei firme controlate de fostul ministru Dan Ioan Popescu. Imobilul închiriat de ANRE este vechi (a fost construit în perioada 1945-1948) și se află într-o stare avansată de degradare.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are un sediu în Sectorul 2 din București, pe Bulevardul Carol I, nr. 29. Sediul ANRE este închiriat de la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice – ISPH S.A., o firmă controlată de Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriei și Resurselor și al Economiei și Comerțului.
ANRE ocupă o suprafață de 2.554,57 mp în clădirea din Bulevardul Carol. Aceasta înseamnă că instituția publică plătește firmei lui Dan Ioan Popescu o chirie de aproximativ 17 euro pe metru pătrat. În București chirii de 17 Euro pe metru pătrat se plătesc pentru spații de birouri clasa A (clădiri noi și foarte moderne cu parcare subterană, finisaje de cea mai bună calitate, lifturi rapide șamd.)
Imobilul de pe Bulevardul Carol I, nr. 29 are aproape 80 de ani și este recondiționat sumar. Acesta se încadrează mai degrabă la clasa C de spații de birouri pentru care chiria este în București de circa 5 Euro / metru pătrat. Prin urmare ANRE plătește o chirie de circa 3 ori mai mare decât prețul pieței.
Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (I.S.P.H.) este o fostă unitate a Regiei Autonome de Electricitate “Renel”. Printr-o hotărâre a Guvernului Văcăroiu din mai 1996, ISPH a fost desprins din Renel și înființat ca o societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat. Câteva luni mai târziu, ISPH a fost privatizat prin metoda PAS, acțiunile fiind preluate de salariați, în principal de directori. Clădirea de pe Bulevardul Carol, aflată în patrimoniul ISPH, a devenit astfel proprietate privată.
Beneficiarii reali ai ISPH SA sunt în prezent fostul ministru Dan Ioan Popescu și soția acestuia, Elena Popescu. Acționarul majoritar al ISPH, cu 65% din acțiuni, este firma Eldapo SRL . Eldapo SRL este deținută în totalitate de Dan Ioan Popescu și Elena Popescu.
Camelia Bogdan a pierdut definitiv procesul pe care îl intentase GIP și Antenei 3. Înalta Curte a obligat-o să plătească 10.000 lei lui Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea, Antenei 3 şi Grupului de Investigaţii Politice.
Prin Decizia nr. 1413 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte a respins definitiv o acțiune lipsită de orice fundament logic și juridic a Cameliei Bogdan. Supărată pe dezvăluirile referitoare la conflictul de interese în care s-a aflat când a judecat dosarul ICA, fosta judecătoare a dat în judecată ANAF, mai mulți jurnaliști (Mihai Gâdea, Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Liviu Alexa), o serie de organizații neguvernamentale (Grupul de Investigații Politice, Fundația FACIAS, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, ANAF-ul, Antena 3 SA, dar și pe Dan Voiculescu și pe notarul Jean Andrei.
Camelia Bogdan a cerut, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA și, ulterior, daune morale de 100 milioane de euro.
Procesul a început în 2019 și toate instanțele, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și, acum, Înalta Curte de Casație și Justiție, au respins toate cererile Cameliei Bogdan.
Tribunalul Cluj, prima instanță care a respins ca nefondată acțiunea Cameliei Bogdan a stabilit că reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată. Judecătorii au constatat că nu este admisibilă restrângerea dreptului la liberă exprimare, în scopul de a se trece sub tăcere încălcări ale legii ori ale deontologiei în funcţionarea justiţiei.
Minuta Deciziei din 28 septembrie 2023 a Înaltei Curți poate fi citită aici Motivarea Deciziei Tribunalului Cluj poate fi citită aici
436.317 lei (echivalentul a aproape 90.000 Euro) a plătit USR, din bani publici, firmei SC Thinking Ahead Research and Consultancy SRL în perioada ianuarie 2022 – mai 2023. Unicul asociat al Thinking Ahead Research and Consultancy este Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor Europene și actual angajat al USR în calitate de Coordonator al Departamentului de Politici Publice.
Sume importante au fost plătite, în baza unor contracte de consultanță, și altor firme care aparțin angajaților Departamentului de Politici Publice al USR (Liviu Popescu, Ioana Lupea, Corina Atanasiu). Prin această manevră, în loc să își plătească angajații prin contracte de muncă (și să plătească la stat taxele aferente), USR îi plătește pentru „activități independente”, plătind taxe infime.
Numai în cazul firmei lui Cristian Ghinea, de exemplu, calculul comparativ pentru anul 2022 arată astfel:
– Thinking Ahead Research and Consultancy SRL a fost impozitată în regim de microîntreprindere. Pentru 5.000 de euro pe lună, aceasta a plătit taxe de 50 de euro + 1.170 de lei pe lună (impozit și contribuții la un salariu minim). În total, aproximativ 1.650 de lei
– Dacă USR l-ar plăti pe Cristian Ghinea în calitate de angajat și nu pe firmă, la un venit net lunar de 5.000 de euro, adică aproximativ 24.750 de lei, partidul trebuia să achite la stat 10.577 de lei contribuție pensii, 4.230 de lei contribuție asigurări sănătate și 2.750 de lei impozit. Adică un salariu brut de peste 42.300 lei și contribuții la stat de peste 17.550.
– Diferența este astfel de aproape 16.000 de lei lunar.
În 2022, USR a primit ca subvenție de la bugetul de stat 45 milioane lei (peste 9 milioane euro). Suma uriașă primită din bani publici nu a convins însă conducerea partidului să nu mai păcălească statul.
În fotografie sunt promisiunile făcute de Nicușor Dan bucureștenilor la alegerile din 2020. Pe 31 iulie 2023 a expirat termenul anunțat de PNL pentru „evaluarea” primarului Bucureștiului.
Bilanțul lui Nicușor Dan este tot zero. Nici una dintre cele 10 teme prioritare date de PNL actualului primar general nu a fost îndeplinită. (Temele nici măcar nu mai au legătură cu promisiunile lui Nicușor Dan din campania electorala. Liberalii îi ceruseră primarului general să dea măcar impresia că face ceva.)
Administrația lui Nicușor Dan este un dezastru. „Noul București” promis în campania electorală este Bucureștiul anilor 90. Parcurile administrate de Primăria Capitalei sunt insalubre, străzile sunt pline de gropi. Orașul e sufocat de gunoaie și poluare și invadat de șobolani, oamenii sunt sfâșiați de câini vagabonzi. Au fost blocate investiții esențiale, cum sunt cele în reabilitarea seismică a clădirilor.
Sute de mii de bucureșteni, cărora Nicușor Dan și USR le promiseseră apă caldă de a doua zi după alegeri, se spală cu apă rece.
Nicușor Dan se laudă cu Pasajul Doamna Ghica și cu autobuze cumpărate din Turcia. Sunt exact investițiile lansate de fostul primar Gabriela Firea, cărora, la vremea respectivă, Nicușor Dan li s-a opus vehement.
„Caracatița corupției” despre care vorbea Nicușor Dan în campanie este reală, doar că s-a instalat în Primăria Capitalei după alegerile din 2020. Persoane care i-au dat bani lui Nicușor Dan în campania electorală au primit contrate publice și funcții în Primărie, după ce acesta a câștigat alegerile.
Așa că membrii PNL București nu trebuie să facă vreun efort pentru a-l evalua pe Nicușor Dan. Este suficient ca aceștia să nu fi fost plecați din localitate în ultimii 3 ani.
Emilian Eva, procurorul corupt care s-a ocupat de Dosarul ICA, a fost exclus definitiv din magistratură. Pe 13 iulie 2023, Președintele României a semnat Decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Emilian Eva, ca urmare a condamnării definitive a acestuia pentru luare de mită.
În februarie 2007, procurorul Emilian Eva a fost adus de la Iaşi la DNA Bucureşti pentru a se ocupa de dosarele lui Dan Voiculescu. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, procurorul Eva a fost retrimis la Iași.
Abuzurile comise de Emilian Eva în Dosarul ICA sunt de notorietate. Între altele, Eva a decis începerea urmăririi penale doar în cazul privatizării ICA, în timp ce în cazul tuturor celorlalte 39 de privatizări făcute după exact aceeași procedură, DNA a decis neînceperea urmăririi penale. În rechizitoriul prin care a trimis Dosarul ICA în judecată, Eva a susținut că a fost încălcată o lege din viitor, a confundat semestrul cu trimestrul, a încurcat datele de apariţie ale unor ediţii din Monitorul Oficial șamd.
În 25 iunie 2015, la 6 luni de la plecarea de la putere a lui Traian Băsescu, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva au fost percheziționate de procurori. Eva a fost reținut și, în septembrie 2015, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite si fals in declarații.
În 31 mai 2023, Înalta Curte l-a condamnat definitiv pe Eva pentru corupție la 2 ani si 11 luni de închisoare cu suspendare. Judecătorii au stabilit că Emilian Eva primea mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror.
Reamintim că și Camelia Bogdan, judecătoarea din Dosarul ICA, a fost exclusă definitiv din magistratură printr-o decizie a Înaltei Curți din 12 aprilie 2022. În februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii decisese că Bogdan s-a aflat în incompatibilitate atunci când judeca Dosarul ICA, judecătoarea primind bani de la o parte din dosar.
GIP publică fragmente din motivarea sentinței Înaltei Curți prin care fostul procuror Eva a fost condamnat pentru corupție. Înalta Curte – Completul de 5 judecători stabilit că procurorul Eva a luat mită în schimbul clasării dosarului de corupție a medicului Nicolae Tesloianu, a efectuat operațiuni de comerț clandestine incompatibile cu funcția de magistrat și a comis fals în declarația de avere.
– „Eva Emilian a pretins și a primit de la martorul Tesloianu Dan Nicolae foloase necuvenite sub forma unor împrumuturi, precum și lucrări de artă plastică”
– Foloasele necuvenite au fost primite „în legătură cu adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată de către inculpat, în exercitarea atribuțiilor de procuror”.
– „Inculpatul Eva Emilian și martorul Tesloianu se cunoșteau înainte de adoptarea ordonanței de netrimitere în judecată între cei doi existând o relație medic – pacient, martorul având o relație profesională strânsă cu fratele inculpatului (Eva Lucian), director la unitatea medicală la care profesa, existând indicii temeinice în sensul că inculpatul a cunoscut existența dosarului penal în lucru încă înainte de a reveni la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.”
– „Inculpatul a urmărit să „rezolve” rapid și favorabil situația în care se afla martorul Tesloianu Nicolae Dan, în decursul primei săptămâni de la revenirea lui Eva Emilian în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.” (Reamintim că, în aprilie 2014, după ce a „rezolvat” Dosarul ICA, Eva a fost trimis de la DNA București înapoi la Parchetul de pe lângă tribunalul Iași, n.n.)
– „Fapta lui Eva Emilian de a pretinde și primi foloase de la martorul denunțător ulterior și în legătură cu îndeplinirea actului de serviciu constituie infracțiunea de luare de mită.
– „Fapta corespunde tiparului obiectiv al infracțiunii de corupție.”
– „Presiunea exercitată de inculpatul Eva Emilian asupra martorului denunțător pentru ca acesta să îi remită tablouri din propria colecție spre a fi valorificate, este confirmată de comunicările telefonice interceptate, al căror conținut atestă caracterul autoritar al inculpatului în raport de martor, autoritate pe care acesta o exprimă în virtutea „binelui făcut”, după cum chiar el s-a exprimat, inculpatul s-a deplasat personal la clinica martorului Tesloianu Dan Nicolae, în luna noiembrie 2014, însoțit de Eva Ioan de unde a luat un număr de aproximativ 50 de tablouri, aflate în colecţia proprie a martorului pentru a fi scoase la vânzare.”
– „Martorul Tesloianu Dan Nicolae nu a remis bunurile din proprie inițiativă, ci a satisfăcut pretențiile inculpatului Eva.”
– „O parte dintre tablourile regăsite la perchezițiile domiciliare au fost pretinse și primite cu titlu de mită de către inculpatul Eva Emilian.”
– „Mituitorul a fost constrâns de o manieră insidioasă să răspundă pozitiv pretențiilor inculpatului Eva în considerarea recunoștinței datorate.”
– „Inculpatul a desfășurat acte de comerț în scopul obținerii unui profit, respectiv cumpărarea în scop de revânzare, vânzarea și intermedierea de opere de artă.”
– „Activitatea inculpatului reprezintă o activitate economică clandestină.”
– „Operațiunile financiare efectuate de inculpatul Eva Emilian ca acte de comerț au constat în
oferirea spre vânzare a unui număr considerabil de astfel de bunuri, proprietatea sa sau a unor terți colecționari, direct sau prin interpușii pe care îi coordona. Sub acest aspect, afirmația martorului /…/, restaurator la /…/ este mai mult decât elocventă „nu am cunoscut vreo altă persoană care să aducă atât de multe tablouri la galeria la care lucrez…nu îl pot cataloga pe Eva Emilian ca fiind colecţionar de artă, dat fiind că datorită numărului mare de tablouri aduse la restaurare ar fi avut nevoie de un bloc cu 10 etaje pentru a le expune corespunzător”.
– „Inculpatul Eva a avut un veritabil rol de samsar.”
– „Inculpatul a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, aflat în stare de incompatibilitate legală atrasă de funcţia de procuror pe care o deţinea în acea perioadă de timp.”
– „Fapta inculpatului Eva Emilian, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi care, în declaraţia de avere datată 15.06.2015, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii, a omis să declare un număr de 85 picturi achiziţionate în intervalul iunie 2014-iunie 2015, precum şi un împrumut de 20.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii”.
⦁ Începând din martie 2023, Camelia Bogdan lucrează la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd. (CIMAC) ⦁ CIMAC este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. ⦁ Fiind înregistrat într-o zonă liberă din Insulele Cayman, offshore-ul la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește nici un fel de taxe. ⦁ Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. În 2022, UE a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor. ⦁ Insulele Cayman aduc anual un prejudiciu de peste 83 miliarde de dolari statelor în care companiile înregistrate în Insulele Cayman ar fi trebuit să plătească taxe. ⦁ După excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a dus o campanie publică furibundă pentru „neutralizarea offshore-urilor” și „recuperarea banilor sifonați prin offshore-uri”. ⦁ Patronul Cameliei Bogdan se mândrește cu „peste 30 de ani de experiență în industria offshore, în principal în Insulele Cayman, dar și în Insulele Virgine Britanice, Isle of Man, Gibraltar și Guernsey”.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd
În martie 2023, Camelia Bogdan s-a angajat ca arbitru, „cu normă întreagă”, la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC) este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. Firma a fost înființată în iulie 2018, dar a început să funcționeze în ianuarie 2023. Firma se ocupă cu soluționarea disputelor comerciale dintre companii.
Există o competiție între principalele paradisuri fiscale din Caraibe (Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman), pentru a se impune pe piața serviciilor de arbitraj.
Firmele de arbitraj din paradisuri fiscale oferă părților interesate de astfel de servicii posibilitatea de a ocoli instanțele naționale (în cazul firmelor de arbitraj înregistrate în Caraibe e vorba, în principal, de ocolirea instanțelor din Statele Unite), garantează secretul procedurilor de arbitraj, oferă facilități fiscale. Comisioanele firmelor care oferă servicii de arbitraj sunt foarte mari. Fiind înregistrată în Cayman, firma la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește taxe pentru aceste comisioane.
Sursa documentului: Cayman Islands Government
Sediul social al Cayman International Mediation and Arbitration Centre este P.O. Box 1075, 3rd Floor, 90 Church Street, George Town,Grand Cayman, KY1-9006, Cayman Islands.
90 Church Street este adresa uneia dintre așa numitele „zone libere” din Insulele Cayman. Nenumărate firme offshore își au sediul social în această clădire cunoscută sub numele de Strathvale House. Companiile încorporate în zonele libere din Cayman nu plătesc taxe pe profit, taxe pe câștiguri de capital, taxe pe venituri individuale, taxe vamale șamd.
Insulele Cayman sunt un teritoriu al Marii Britanii aflat în Caraibe.
Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. Numărul offshore-urilor înregistrate aici (peste 100.000) este mai mare decât numărul locuitorilor.
Potrivit Tax Justice Network, Insulele Cayman sunt una dintre principalele destinații pentru ascunderea și spălarea banilor.
Începând in 13 martie 2022, Uniunea Europeană a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor, constatând că are deficiențe majore în privința regimului de sancționare a spălării banilor. Lista conține state și teritorii considerate de Uniune Europeană cu mare risc în privința spălării banilor. Între altele, Insulele Cayman nu au un regim de declarare a beneficiarilor reali ai companiilor înregistrate în această jurisdicție și nu anchetează și nici nu sancționează cazuri de spălare a banilor. Pe aceeași listă se mai află state ca Yemen, Panama, Uganda sau Coreea de Nord.
Una dintre obsesiile Cameliei Bogdan, după excluderea sa din magistratură, a fost lupta împotriva firmelor offshore.
În august 2017, la câteva luni de la decizia CSM de a o exclude din magistratură pentru că în timp ce judeca Dosarul ICA primise bani de la o parte din dosar, Camelia Bogdan anunța că vrea să înființeze „o asociație de investigatori care să se ocupe de „aducerea la bugetul de stat a banilor sifonați prin offshore-uri”.
În aceeași lună, Camelia Bogdan acuza într-un interviu SRI și SIE că refuză să aducă „la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri” și afirma că „structurile controlează firme offshore”.
În noiembrie 2017, Camelia Bogdan semna o inițiativă cetățenească, lansată în Franța, pentru „neutralizarea firmelor offshore”.
În aprilie 2018, Camelia Bogdan se declara „un judecător periculos pentru mafie” pentru că a „considerat necesar ca toţi judecătorii care pronunţă ordonanţe de plată şi permit transferul produsului infracţiunii în offshore prin această procedură să ia la cunoştinţă despre pericolul săvârşirii unor eventuale fapte de spălare de bani.”
