În dosarul penal nr. 4136/P/2007, Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 5 şi Biroul Cercetări Penale din cadrul Secţiei 17 Poliţie îi anchetează pe funcţionarii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) şi ai Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) care i-au dat imobilul din strada Mihăileanu actualului preşedinte Traian Băsescu, pe vremea cînd acesta din urmă era primar al Capitalei.

Parchetul de pe lîngă  Judecătoria Sectorului 5 a deschis acest dosar penal în urma unei plângeri făcute de Grupul de Investigaţii Politice (GIP).

În 18 aprilie 2007, GIP a depus la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti un “Denunţ cu privire la săvîrşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice”, în care sesizam faptul că imobilul situat în Bucureşti, str. Ştefan Mihăileanu nr. 2, et. 1, ap. 2, sector 2, a fost dat în chirie ilegal şi ulterior vîndut ilegal de funcţionari ai Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) şi ai Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

Denunţul se referea strict la funcţionarii celor două instituţii, nu şi la beneficiarul acestor ilegalităţi, fostul primar al municipiului Bucureşti, Traian Băsescu, care care se bucură în prezent de imunitatea pe care i-o conferă funcţia de preşedinte al României.

Am sesizat Parchetului următoarele ilegalităţi:

1. Imobilul din strada Mihăileanu a fost, mai întîi, închiriat ilegal, pentru că, la data formulării cererii de închiriere, Traian Băsescu nu îndeplinea nici una dintre condiţiile legale pentru a beneficia de o locuinţă cu chirie de la stat.

Condiţiile în care un cetăţean poate închiria o locuinţă de la stat sînt prevăzute de Legea locuinţei (Legea nr. 114/1996). Nici una dintre aceste condiţii nu a fost îndeplinită de Traian Băsescu. În momentul în care a primit în chirie un apartament de la Primăria Capitalei, Traian Băsescu era deja chiriaş într-o locuinţă de stat (închiriată de la RAAPPS). Traian Băsescu nu avea nevoie de o altă locuinţă, ca dovadă că nu a locuit niciodată în imobilul închiriat de la Primărie. Traian Băsescu s-a mutat direct din locuinţa de la RAAPPS în casa proprietate personală de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti. De altfel, pînă şi suprafaţa spaţiului închiriat de la Primărie (369 mp) este mult mai mare decît cea pe care ar fi putut-o primi o familie cu un număr de membri similar familiei Băsescu.

2. Imobilul a fost vîndut ilegal lui Traian Băsescu pentru că vînzarea se putea face numai după expirarea termenului legal de revendicare.

Legea 112/1995 şi Legea 10/2001 prevăd că vânzarea imobilelor naţionalizate către chiriaşi se poate face numai după expirarea termenului de depunere a cererilor de retrocedare. Conform Legii 289/2003, acest termen expira la 1 iulie 2003. Traian Băsescu a încheiat contractul de vînzare-cumpărare pentru imobilul din str. Mihăileanu pe 4 februarie 2003, cu 5 luni înainte de expirarea termenului de depunere a cererilor de revendicare prevăzut de lege.

3. Imobilul i-a fost vîndut ilegal lui Traian Băsescu, pentru că, potrivit art. 10, al. 2 din Legea nr. 112/1995, “sînt exceptate de la vânzare locuinţele care au avut destinaţia de case de oaspeţi, de protocol, precum şi cele folosite ca reşedinţe pentru foştii şi actualii demnitari”.

Apartamentul din strada Mihăileanu a fost locuit în anii ’60 de fostul demnitar comunist Ştefan Voitec. Din 1965, când Voitec a părăsit casa, pînă în primavara lui 2002, când a fost dată în folosinţă noua ambasadă a Germaniei, apartamentul a fost utilizat de corpul diplomatic german de la Bucureşti.

4. Imobilul a fost vîndut ilegal, pentru că Traian Băsescu achiziţionase anterior o casă pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, pe care o donase fiicei lui.

Legea 112/1995 interzice celor care au înstrăinat o locuinţă proprietate personală să cumpere alta de la stat. Potrivit alin. 6 al art.9 din Legea 112/1995, nu pot cumpăra imobilele în care locuiesc, “chiriaşii titulari sau membrii familiei lor – soţ, soţie, copii minori – care au dobândit sau au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu”. În această situaţie se găsea Traian Băsescu care cumpărase, în 31 octombrie 2002, o vilă situată pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, vilă pe care o donase fiicei lui pe 12 noiembrie 2002.

Deşi contractul de vânzare-cumpărare pentru imobilul din strada Mihăileanu a fost încheiat iniţial în baza Legii 112/1995, ulterior, în încercarea de a acoperi ilegalităţile s-a încheiat un act adiţional la contract prin care se prevede că temeiul juridic al înstrăinării este Legea 10/2001. Acesta a fost şi motivul invocat de Elena Udrea, avocatul lui Traian Băsescu, în decembrie 2005, cînd a rezolvat, la o cafea cu procurorii de la Parchetul General, problemele legale ale clientului său în legătură cu casa din Mihăileanu.

“Actul adiţional” nu face însă ca tranzacţia să fie legală.

GIP publică un document care demonstrează că toate contractele de vînzare – cumpărare încheiate de către AFI în perioada 15 februarie 2001- 31 ianuarie 2006, în baza Legii 10/2001, au fost încheiate cu luarea în considerare a prevederilor Legii 112/1995. Este vorba despre Adresa Administraţiei Fondului Imobiliar nr. 7146/28.04.2006, adresă pe care am ataşat-o de altfel plîngerii pe care am depus-o la Parchet.

Mai mult, Legea nr. 112/1995 era în vigoare în momentul cumpărării imobilului  din str. Ştefan Mihăileanu nr 2 de către Traian Băsescu şi, prin urmare, trebuia respectată. Iar dacă AFI a recunoscut că a ţinut cont şi de prevederile Legii 112/1995 la încheierea contractelor de vînzare – cumpărare pe Legea 10/2001, atunci funcţionarii AFI erau obligaţi să respecte legea în integralitatea ei. Nimănui nu îi este permis să respecte doar acele prevederi care îi convin dintr-o anumită lege, ignorîndu-le cu bună ştiinţă pe cele care îi contrazic interesele.

Funcţionarii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) şi cei ai Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) i-au închiriat ilegal şi apoi i-au vîndut ilegal un etaj din vila din strada Mihăileanu şefului lor de la acea dată, Traian Băsescu. Angajaţii PMB şi AFI au încălcat mai multe prevederi ale Legii nr. 112/1995, ale Legii nr. 10/2001, şi ale normelor de aplicare ale acestor legi.

În cazul Mihăileanu, avem de a face cu un şir de ilegalităţi de natură penală şi civilă: repartiţia apartamentului, încheierea contractului de închiriere cu nerespectarea condiţiilor legale, existenţa a 2 contracte de închiriere simultan pe numele lui Traian Băsescu (unul cu RAAPPS, altul cu PMB), vînzarea cu nerespectarea condiţiilor legale la un preţ derizoriu. Toate acestea demonstrează că ne aflăm în faţa unei activităţi elaborate de încălcare a legii de către funcţionari publici de la AFI şi PMB cu scopul de a-i oferi un folos material injust şefului lor de la aceea vreme, Traian Băsescu.

GIP, prin avocatul său Mihai Lungu a depus plîngerea penală referitoare la afacerea casei din Mihăileanu, în data de 18 aprilie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Plîngerea a fost înregistrată în data de 20 aprilie 2007.

Prin Ordonanţa nr. 3889/P/07 din data de 07.05.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Prin Adresa nr. 271 din 29 mai 2008, Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a confirmat faptul că angajaţii AFI şi ai Primăriei Municipiului Bucureşti care i-au dat lui Traian Băsescu imobilul din strada Mihăileanu sînt cercetaţi în Dosarul penal nr. 4136/P/2007, dosarul fiind în prezent în lucru la Biroul Cercetări Penale din cadrul Secţiei 17 Poliţie.

În cazul închirierii şi cumpărării de către Traian Băsescu a imobiliului din strada Mihăileanu, ilegalităţile comise de funcţionarii Primăriei Municipiului Bucureşti şi de  cei ai Administraţiei Fondului Imobiliar sînt evidente. Traian Băsescu însuşi a recunoscut, în mai multe rînduri, că are “o problemă” cu imobilul din strada Mihăileanu.

Soluţionarea Dosarului penal nr. 4136/P/2007, în care sînt cercetaţi funcţionarii care i-au dat casa lui Traian Băsescu, reprezintă un test al independenţei şi al competenţei Parchetului şi Poliţiei.

Mugur Ciuvică, preşedintele GIP

Articole pe aceeași temă: