Astăzi, vă voi prezenta fotocopia unui alt document, Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa, care completează informaţiile din Registrul menţionat mai sus. Documentul de azi este un document al Securităţii.
Din 1990 încoace, Traian Băsescu a negat în permanenţă că a colaborat cu Securitatea, bazîndu-se pe faptul că Nicolae Ceauşescu a decis ca membrilor PCR care colaborau cu Securitatea să le fie distruse dosarele de informatori.
Traian Băsescu a fost convins că dosarul lui de turnător a fost distrus. Ceea ce nu ştie Băsescu este că orice dosar de la Securitate, distrus sau nu, lasă urme.
În 1972, general-maior Pavel Constandache, şeful Centrului de Informatică şi Documentare al Securităţii, a trimis către fiecare dintre inspectoratele judeţene de Securitate un ordin secret prin care cerea ca toţi informatorii Securităţii din judeţul respectiv să fie trecuţi în Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative. Odată cu acest ordin, fiecare judeţ a primit şi modelul Registrului respectiv de la generalul Constandache. Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative este practic lista tuturor informatorilor din fiecare judeţ.
În Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa, cu numărul de înregistrare 17592 din data de 25.02.1977, apare Băsescu Traian, născut la 4 noiembrie 1951. Documentul arată că Băsescu Traian era colaborator al Securităţii şi, în această calitate, avea dosarul personal numărul 3990.
Documentul mai arată că, la data de 03.08.1978, dosarul personal de colaborator al lui Traian Băsescu a fost primit la arhiva Securităţii cu adresa de însoţire numărul 0043467.
În Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informativedin Constanţa, dosarul personal numărul 3990 al lui Traian Băsescu figurează ca distrus pe baza procesului verbal cu numărul 58212 din 15.08.1979. Pe baza aceluiaşi proces verbal şi la aceeaşi dată, mai figurează ca distruse următoarele dosare personale: dosarul numărul 9364 al lui Lascu Nicolae, dosarul numărul 15137 al lui Bonchiş Ion şi dosarul numărul 15473 al lui Nisiparu Dumitru.
Din informaţiile noastre, ştampila cu numărul 4 pe care o vedeţi pe fiecare rînd din această pagină aparţine Direcţiei a 4-a a Securităţii, adică Direcţia de Contrainformaţii Militare.
Tot din informaţiile noastre rezultă că cele 4 dosare care apar ca distruse cu procesul verbal numărul 58212 din 15.08.1979, deci şi dosarul lui Traian Băsescu, au fost predate în copie Direcţiei de Contrainformaţii Militare. Există deci posibilitatea ca această copie a dosarului de colaborator al Securităţii al lui Traian Băsescu să se afle şi acum în arhiva MApN.
În arhiva Securităţii există însă cu siguranţă următoarele documente referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea:
– Copia Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate pe care l-am prezentat în 15 februarie;
– Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din Judeţul Constanţa, pe care îl prezentăm astăzi;
– Adresa cu numărul 0043467 cu care dosarul personal numărul 3990 al lui Traian Băsescu a fost primit la arhiva Securităţii Constanţa;
– Procesul verbal cu numărul 58212 din 15.08.1979 pe baza căruia a fost distrus dosarul 3990 aparţinînd lui Traian Băsescu;
– De asemenea, avem informaţii că în arhiva Securităţii există două dosare de urmărire informativă (DUI) care conţin note informative date de Traian Băsescu:
– 1. Dosarul “Cîrma” (1979-1981) care se referă la suspiciuni de sabotare a navei Dacia de către echipaj, prin blocarea acestei nave în golful Suez;
– 2. un alt dosar care se referă la un incident al petrolierului Independenţa în strîmtoarea Bosfor.
În urma conferinţei de presă din 15 februarie 2004, am mai făcut o serie de investigaţii referitoare la cariera de colaborator al Securităţii a lui Traian Băsescu. Iată ce am aflat:
Traian Băsescu a fost preluat în 1978 de locotenentul major de Securitate Mihai Avramidis de la Serviciul Contrainformaţii Economice al Portului Constanţa. La rubrica De cînd este folosit, Organul şi Ofiţerul din Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate, în dreptul lui Traian Băsescu găsim data de 9.09.1978 şi numele locotenentului major Avramidis. Iniţial, am considerat că această dată este data racolării lui Traian Băsescu. În realitate, Traian Băsescu era colaborator al Securităţii încă din 25 februarie 1977, aşa cum arată Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative pe care vi-l prezentăm astăzi. Data de 9.09.1978 se referă la momentul în care Traian Băsescu a fost preluat de Mihai Avramidis.
În 1978, printr-un ordin secret al conducerii Securităţii, se decide ca membrii de partid să nu mai dea informaţii scrise Securităţii. Cu toate acestea, Mihai Avramidis a continuat să ia note scrise de la Traian Băsescu. Aşa se explică prezenţa notelor lui Traian Băsescu în cele două dosare de urmărire informativă amintite mai sus.
Am să vă mai spun cîteva lucruri despre Mihai Avramidis. Acesta, cunoscut şi cu numele de Mihai Avramides, a ieşit în rezervă cu gradul de colonel de la Direcţia Penitenciarelor Hîrşova.
După 1983, Traian Băsescu a fost preluat de ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu. Acesta din urmă a fost, din 1985 pînă în decembrie 1989, şeful Serviciului 1 din Direcţia 1 din Centrul de Informaţii Externe, avînd în subordine activităţile Securităţii române în Belgia. Lui Silvian Ionescu îi datorează Traian Băsescu postul de reprezentant al Navrom la Anvers în Belgia. După Revoluţie, Silvian Ionescu a urmat, pas cu pas, traseul politic al lui Traian Băsescu, fiind acum secretarul executiv organizatoric al PD şi Preşedinte al Organizaţiei PD Sector 3.
În urmă cu 3 luni, am cerut oficial CNSAS să cerceteze activitatea de colaborator al Securităţii a lui Traian Băsescu. Nu am primit nici un răspuns.
Este cunoscut faptul că există o colaborare dificilă între CNSAS şi deţinătorii arhivei fostei Securităţi. Însă pe noi ne surprinde faptul că, în 3 luni de zile, nu am primit din partea CNSAS nici o informaţie cu privire la demersurile făcute pe lîngă deţinătorii arhivelor şi care sînt rezultatele acestor demersuri.
Astăzi am trimis membrilor Colegiului CNSAS documentul pe care vi l-am prezentat şi dumneavoastră (Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa) şi le-am cerut să solicite Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale următoarele documente:
– adresa numărul 0043467 din 3 august 1978, prin care dosarul personal de colaborator al lui Traian Băsescu a fost primit la arhiva Securităţii;
– procesul verbal numărul 58212 din 15 august 1979, pe baza căruia a fost distrus dosarul personal al lui Traian Băsescu;
– dosarul personal numărul 3990 al colaboratorului Securităţii Traian Băsescu. Acesta poate exista încă în arhivele Securităţii, fiind cunoscute cazuri în care dosare care au fost înregistrate ca distruse să nu fi fost distruse efectiv. Pe de altă parte, aşa cum am spus mai sus, există posibilitatea ca o copie a dosarului 3990 să se afle în arhivele MApN.
– Dosarul de Urmărire Informativă (DUI) “Cîrma”, din perioada 1979-1981, referitor la nava Dacia;
– Dosarul de Urmărire Informativă (DUI) referitor la petrolierul Independenţa.
Este incalificabil faptul că, la 3 luni de la prima sesizare a CNSAS-ului, deţinătorii arhivelor fostei Securităţi refuză să transmită informaţiile şi documentele referitoare la Traian Băsescu.
Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa dovedeşte fără putinţă de tăgadă că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii şi că în arhivele fostei Securităţi există documente legate de această colaborare.
De aceea, somăm pe această cale SRI, SIE, MAI şi MApN să transmită neîntîrziat către CNSAS documentele solicitate.
