Un contract de 509 milioane lei pentru care s-au plătit 146 miliarde lei din bani publici şi pentru care nu răspunde nimeni.
În anul 2001, Opera Naţională din Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, a încheiat un contract în valoare de 509 milioane lei cu firma SC ROMCONSTRUCT HOLDING SA, pentru “reparaţii curente”. Pînă în 2003, Ministerul a ajuns să plătească pentru acest contract 146 miliarde lei din bani publici, adică de 286 de ori mai mult. SC ROMCONSTRUCT HOLDING SA este firma lui Vasile Turcu, unul dintre clienţii privilegiaţi ai contractelor cu bani publici împărţite de regimul PSD.
În 2005, o comisie a Ministerului Culturii şi Cultelor a realizat o anchetă referitoare la această afacere scandaloasă. Ancheta s-a rezumat însă la modalitatea în care SC ROMCONSTRUCT HOLDING SA a primit contractul. Cu excepţia demiterii directorului Operei Naţionale, ministerul nu a luat nici o măsură împotriva celor implicaţi în această afacere, nefiind sesizate nici Poliţia, nici Parchetul, nici PNA. Mai mult, Ministerul Culturii şi Cultelor plăteşte şi acum sume importante firmei SC ROMCONSTRUCT HOLDING SA, aceasta derulînd în continuare, în baza unui alt contract, lucrări la Opera Naţională din Bucureşti.
În 27 iunie 2001, Opera Naţională din Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, condus la acea dată de ministrul PSD Răzvan Theodorescu, a încheiat cu SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA contractul de execuţie D379, înregistrat cu numărul 1841/27.06.2001. Valoarea contractului era de 509.344.000 lei, iar termenul prevăzut pentru încheierea lucrărilor era de 60 de zile. ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA se obliga să execute o serie de lucrări de reparaţii curente la Opera Naţională din Bucureşti, respectiv: zugrăveli în cabine, casa scării şi hol; mochetare cabine; schimbare obiecte sanitare din cabinele artiştilor; schimbarea oglinzilor din camere; repararea mobilierului şi a tîmplăriei din cabine. Din partea beneficiarului, contractul a fost semnat de Ludovic Spiess, la acea vreme directorul general al Operei Naţionale din Bucureşti.
Afacerea “Opera Naţională” s-a dovedit a fi una tipic pesedistă, banii publici ajungînd printr-o inginerie în buzunarele unui client al fostului partid de guvernămînt. Dată fiind valoarea scăzută a contractului iniţial, acesta a putut fi încheiat fără licitaţie, firma ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA primind contractul în urma unei “selecţii de oferte”. Contractul a fost însă prelungit prin 16 acte adiţionale, ajungînd la valoarea totală de 146.429.326.000 lei. Această sumă, de peste 286 de ori mai mare decît cea stabilită iniţial, a fost decontată în întregime în perioada 2001-2003, deşi, potrivit articolului 15, alineatul 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică, în scopul de a evita aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau restransă”.
ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA este deţinută, prin intermediul ROMCONSTRUCT IMPEX SRL, de Vasile Turcu. Vasile Turcu este membru în aşa-numitul Club 75, care reuneşte sponsorii oficiali ai PSD. Vasile Turcu făcea parte din delegaţia oficială a preşedintelui Ion Iliescu în vizitele pe care acesta le făcea în străinătate. De altfel, Ion Iliescu l-a şi decorat în 7 februarie 2004 pe Vasile Turcu cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer.
Vasile Turcu a avut mult de cîştigat de la Ministerul Culturii şi Cultelor, în perioada în care PSD s-a aflat la putere. Firma sa a mai primit, de pildă, contracte cu bani publici pentru renovarea Muzeului Naţional de Istorie a României, a Muzeului Ţăranului Român şi a Operei din Cluj. Acelaşi Vasile Turcu a fost beneficiarul unei afaceri foarte controversate prin care a intrat în posesia a jumătate dintre fostele ICRAL-uri din Bucureşti.
În baza Legii liberului acces la informaţiile de interes public, în data de 23 iunie 2005, am solicitat ministrului Culturii şi Cultelor o serie de date referitoare la contractul încheiat de Opera Naţională din Bucureşti şi firma ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA. Ministrul Mona Muscă ne-a oferit informaţiile solicitate şi, în momentul schimbării lui Ludovic Spiess de la conducerea Operei Naţionale, a menţionat în cîteva rînduri în declaraţii publice această afacere scandaloasă, fără a face însă absolut nimic împotriva celor vinovaţi. Doamna ministru ne-a informat doar că “modul de utilizare a sumelor decontate” face obiectul unei verificări a Curţii de Conturi.
Au trecut de atunci 2 luni şi este greu de înţeles de ce fostul ministru al Culturii şi Cultelor nu a sesizat nici Poliţia, nici Parchetul General, nici PNA cu privire la această afacere. La fel de greu de înţeles este cum a fost posibil ca, după această afacere, Ministerul Culturii să deruleze un nou contract cu aceeaşi ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA, astfel încît această firmă efectuează şi în prezent lucrări la Opera Naţională.
În prima zi de mandat, ministrul Adrian Iorgulescu a anunţat că va solicita dublarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor în 2006. Înainte însă de a face această solicitare, ar trebui să verifice modul în care ministerul pe care îl conduce a cheltuit şi cheltuieşte banii publici şi să ia măsuri împotriva celor implicaţi în afaceri păguboase cu aceşti bani.
Situaţia lucrărilor de la Opera Naţională este similară celei de la Palatul de Justiţie. La Opera Naţională, pentru un contract de 509 miliooane lei administraţia PSD a plătit din bani publici 146 miliarde lei. La Palatul de Justiţie, pentru un contract de 15,7 milioane euro, administraţia PSD a plătit din bani publici 28,7 milioane euro.
Afacerea Palatului de Justiţie s-a încheiat cu un raport al Curţii de Conturi care, în ciuda ilegalităţilor semnalate, zace uitat în sertarele Ministerului de Justiţie. Ar fi foarte grav ca afacerea Opera Naţională să se încheie în acelaşi mod.
