Documentele publicate de noi de-a lungul timpului referitoare la colaborarea lui Băsescu cu poliția politică comunistă pot fi găsite aici.
Documentele publicate de noi de-a lungul timpului referitoare la colaborarea lui Băsescu cu poliția politică comunistă pot fi găsite aici.
Încercând să anuleze sancțiunile disciplinare pe care le-a primit și să revină în magistratură, Camelia Bogdan sufocă Înalta Curte cu procese. Din decembrie 2017 încoace ea a formulat la instanța supremă 56 de acțiuni: recursuri, excepții de neconstituționalitate, contestații, cereri de recuzare, cereri de anulare, cereri de reexaminare. Nu a câștigat niciunul dintre aceste procese, dar a continuat să atace deciziile Înaltei Curți și pe judecătorii acesteia. Plângerile sale fiind neîntemeiate, Camelia Bogdan a fost obligată până acum la plata a 16.092 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Reamintim că, începând de anul trecut, aceeași Camelia Bogdan a intentat 16 procese la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj împotriva a 26 de persoane și instituții (între care și Înalta Curte de Casație și Justiție).
Mugur Ciuvică
GIP a sesizat în aprilie 2017 Agenția Națională de Integritate în legătură cu neregulile din declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin. Deși de la sesizarea noastră au trecut 2 ani, ANI nu a soluționat-o.
Singurul răspuns pe care l-am primit de la ANI a fost în septembrie 2018, când ni s-a spus că „lucrarea nr. 14944/S/II/27.04.2017, având ca obiect evaluarea averii dobândite de către Constantin Daniel, deputat în cadrul Parlamentului României, este în curs de soluționare”. Au trecut 6 luni de la acest răspuns și lucrarea tot „în curs de soluționare” a rămas.
Sesizarea noastră se referea la faptul că, în 17 decembrie 2015, la exact o lună de la încheierea mandatului de ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a cumpărat un apartament extrem de valoros. L-a vândut 6 zile mai târziu, încasând peste 250.000 Euro. Veniturile lui Daniel Constantin, activele sale financiare, donațiile și creditele primite de acesta nu puteau justifica cumpărarea unui imobil atât de scump cum este cel tranzacționat de politician în decembrie 2015.
În cursul anului trecut, GIP a transmis ANI o serie de completări la sesizarea inițială. Am înaintat ANI documente care demonstrează că veniturile declarate de Daniel Constantin în perioada în care era ministru al Agriculturii nu acopereau nici măcar taxele la școala privată a copiilor săi și că în 2 ani (din decembrie 2015 până în decembrie 2017) din declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin au dispărut peste 400.000 Euro.
La fel ca în cazul sesizării inițiale, demersurile noastre au rămas fără răspuns.
Ca urmare, am decis să adresăm ANI o Plângere prealabilă prin care contestăm refuzul instituției de a răspunde la sesizarea noastră înregistrată acum 2 ani. În cazul în care și această plângere rămâne fără răspuns, vom cere instanței să oblige ANI să soluționeze sesizarea referitoare la averea lui Daniel Constantin.
Mai multe despre averea lui Daniel Constantin aici.
Mugur Ciuvică
Augustin Lazăr, campionul anticomunismului de operetă, premiat de Societatea Timișoara și GDS, a făcut poliție politică și înainte de Revoluție. Conform documentelor de la CNSAS, în anii ’80, ca șef al Comisiei de liberări condiționate a Penitenciarului Aiud, procurorul comunist Lazăr a refuzat de două ori să-l elibereze pe dizidentul Iulius Filip pe motiv ca acesta a purtat „discuții dușmănoase la adresa Republicii Socialiste România”, a adus „injurii la adresa organelor de partid și de stat” și a avut o „atitudine necuviincioasă față de cadre”.
Niciunul dintre puținii dizidenți autentici pe care i-a avut România înainte de 1989 nu s-a lăsat înșelat de gargara anticomunistă a foștilor și actualilor politruci. Vasile Paraschiv a refuzat decorația oferită de Traian Băsescu, iar Doinea Cornea a denunțat constant abuzurile lui Băsescu și ale ciracilor lui.
Mugur Ciuvică
În 3 ianuarie 2008, în timp ce în București era cod roșu de ninsoare, primarul Adriean Videanu își făcea concediul în străinătate. Mințea însă la televizor, declarând la telefon că merge cu mașina prin București. A fost prins cu minciuna de ziariști.
Imaginându-și că toți judecătorii din Cluj sunt ca prietenul ei Dănileț, Camelia Bogdan a ales instanțele din acest oraș pentru a da în judecată pe toată lumea, de la Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă până la Academia de Poliție și Marea Lojă Masonică. Nu a uitat nici de Grupul de Investigații Politice. Împotriva noastră a depus plângerea chiar la instanța la care lucrează Dănileț, Tribunalul Cluj.
Începând de anul trecut, Camelia Bogdan a intentat nu mai puțin de 16 procese la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj împotriva a 26 de persoane și instituții. Lista „pârâților” spune totul despre cât discernământ are judecătoarea exclusă de două ori de CSM din magistratură.
Pentru că nu există nicio logică în acțiunile intentate de Camelia Bogdan am pus persoanele și instituțiile în ordine alfabetică:
CITEȘTE MAI MULT
George Maior e nașul de cununie al lui Victor Ponta. Și, ca orice naș de treabă, își ajută finul. După ani de zile de șprițuri și chermeze secrete pe la SRI (pe vremea când Maior era șeful lui Coldea, iar noi credeam că Ponta luptă cu sistemul securist), Maior a ajuns ambasador în SUA, iar Ponta a îmbrățișat deschis cauza Securității.
Ajuns la periferia politicii românești, Ponta și-a făcut un partid. Și, pentru că partidul e foarte mic, are din nou nevoie de ajutorul nașului. Și nașul îl ajută și el cum poate: cu relațiile pe care le mai are prin SRI și cu contactele pe care și le-a făcut, în calitate de ambasador, în Statele Unite.
Ambasadorul Maior ar trebui să-și folosească contactele de la Washington în folosul statului român. În loc de asta, face aranjamente pentru Ponta. Maior i-a aranjat finului său participarea, în februarie 2019, la Micul Dejun de Rugăciune de la Washington și câteva întâlniri cu oficialii americani la care are acces.
Așa a ajuns Ponta să se pozeze cu congresmenul republican Mike Turner, președintele Grupului de Prietenie pentru România. (Al treilea personaj din fotografie e un europarlamentar român de care nu a auzit nimeni. Îl cheamă Rebega, e un prieten de-al lui Daniel Constantin).
Mugur Ciuvică
În aprilie 2011, procurorul general Kovesi a intervenit în favoarea judecătoarei Bogdan în dosarul în care Vîntu era acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa. Intervenția procurorului general a avut loc exact în zilele în care aceeași Kovesi se înțelegea cu Sebastian Ghiță pentru ca acesta să plătească 200.000 euro pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.
În 14 octombrie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Laura Codruța Kovesi, a trimis în judecată trei persoane, printre care și Sorin Ovidiu Vîntu, acuzându-i de favorizarea infractorului, în dosarul privind fuga din țară a fostului director al Gelsor, Nicolae Popa. Procurorii au înaintat dosarul Tribunalului București. Dosarul i-a fost repartizat unei judecătoare care fusese adusă cu mai puțin de un an în urmă la Tribunalul București. Numele acestei judecătoare era Camelia Bogdan.
Știind care este misiunea ei, judecătoarea Camelia Bogdan nu s-a mai obosit cu respectarea procedurii, dând termene de la o săptămână la alta. În 22 martie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de recuzare a judecătoarei Bogdan formulată de avocatul unuia dintre inculpați. Judecătoarea Elena Burlan, cea care a admis recuzarea, şi-a motivat decizia prin faptul că judecătoarea Bogdan „şi-a creat deja părerea vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze dosarul în regim de urgenţă”. Judecătoarea Burlan a constatat „incompatibilitatea doamnei judecator Bogdan Camelia în soluționarea prezentei cauze”. Până la momentul admiterii recuzării, Camelia Bogdan judecase deja 15 termene în acest dosar.
În 4 aprilie 2011, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a reclamat-o pe judecătoarea Elena Burlan la CSM pentru „gravă neglijenţă”. Acuzaţia lui Kovesi se referea explicit la faptul că judecătoarea Burlan „a admis cererea de recuzare formulată faţă de judecătorul Camelia Bogdan”.
Aşadar, admiterea recuzării nu a fost reclamată la CSM de către judecătoarea Camelia Bogdan, presupusa victimă a judecătoarei Elena Burlan, ci de Laura Codruța Kovesi care, în calitate de procuror general, era parte în procesul judecat de Camelia Bogdan.
Intervenția procurorului general a avut loc exact în zilele în care Kovesi se înțelegea cu Sebastian Ghiță pentru ca acesta să plătească 200.000 euro pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa. Popa a fost adus în țară pe 22 aprilie 2011.
Reclamația lui Kovesi a fost respinsă de CSM, dar intervenția procurorului general în favoarea judecătoarei Bogdan din 2011 confirmă încă o dată implicarea lui Kovesi în afacerea aducerii în țară a lui Nicolae Popa, precum și rolul de magistrat-executant al sistemului pe care l-a jucat încă de atunci Camelia Bogdan.
Nu, cazul Cameliei Bogdan nu e judecat „cu proritate de CEDO”, așa cum fals a anunțat ziare.com. Plângerea Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM, confirmată de Înalta Curte, prin care s-a constat că s-a aflat în incompatibilitate atunci când a participat în calitate de lector la cursurile finanțate de Ministerul Agriculturii și organizate de o firmă privată, urmează procedura obișnuită.
Nu, Camelia Bogdan nu se bucură de un regim preferențial la CEDO. De curând, din rațiuni bugetare, CEDO a modificat procedura. Pentru fiecare caz, Curtea cere statului care este parte să spună dacă face înțelegere amiabila (statul are termen 4 săptămâni să dea un răspuns). Dacă România nu va dori o înțelegere amiabilă cu Camelia Bogdan, statul român are termen alte 6 săptămâni sa răspundă la întrebările referitoare la dosar. După aceste proceduri va începe judecarea propriu-zisă a plângerii făcute de Camelia Bogdan la CEDO.
În 25 martie 2014, DNA (condusă de Laura Codruța Kovesi) a anunțat, chipurile „la solicitarea reprezentanților mass media”, că a început urmărirea penală împotriva Mariei Pop și a lui Ionel Cătălin Stoica. Imediat, întreaga propaganda avea să titreze „Soacra ministrului Constantin anchetată de DNA”.
Pentru că, deși nu se specifica în comunicatul DNA, Maria Pop e soacra lui Daniel Constantin, cel care era la acea dată ministru al Agriculturii. Și DNA avea mare nevoie de Daniel Constantin. Cu două săptămâni înainte, pe 7 martie 2014, avusese loc primul termen din dosarul ICA la Curtea de Apel București. Persoanele acuzate în acest dosar solicitaseră oficial ministrului Constantin să explice dacă menține decizia ilegală luată de predecesorul său Dacian Cioloș de a constitui ministerul ca parte civilă în dosar.
Așa că DNA a trecut la practicile sale obișnuite: l-a șantajat pe Constantin cu dosarul soacrei. Dosarul în sine era complet ridicol: Maria Pop, funcționar la Administrația Județețeană a Finanțelor Publice Argeș, și un coleg de-al ei erau acuzați că au primit împreună 500 lei (câte 250 lei fiecare) de la deținătorul unui PFA pentru a nu-l sancționa în urma unui control. În plus, spunea DNA, colegul Mariei Pop mai săvârșise și teribila infracțiune de a deconta cheltuielile cu benzina consumată de la sediul Finanțelor (din Pitești) la PFA-ul (din Pitești) și înapoi.
A fost însă suficient pentru a-l transforma pe Daniel Constantin într-o unelată a sistemului. Ministrul Agriculturii a refuzat să îndrepte ilegalitatea comisă de Cioloș, Daniel Constantin contribuind decisiv la condamnarea a 13 oameni la un total de 50 de ani de închisoare.
În ciuda ridicolului acuzațiilor, DNA a „lucrat” la dosarul soacrei lui Daniel Constantin mai bine de 4 ani. După ce Daniel Constantin a părăsit ALDE și s-a alăturat lui Victor Ponta în Pro România, unul dintre partidele puse explicit în slujba sistemului represiv, DNA s-a lămurit că soacra acestuia nu era de fapt penală. În iunie 2018, procurorii au clasat dosarul Mariei Pop.
(În 13 septembrie 2018, DNA a publicat o „Actualizare” la comunicatul din martie 2014. Nu a fost vorba de vreo urmă de bună credință din partea procurorilor. Cu 3 zile înainte, pe 10 septembrie, DNA primise din partea GIP o solicitare referitoare la stadiul dosarului soacrei lui Daniel Constantin. „Actualizarea” e doar o încercare de a ascunde un jalnic, dar eficient, șantaj.)
Mugur Ciuvică
Documente: