Mugur Ciuvică, președintele GIP
Mugur Ciuvică, președintele GIP
În 2012, ministrul Daniel Constantin a avut, împreună cu soția sa, venituri totale de 12.000 euro. Doar taxele de școlarizare pentru cei doi copii ai săi au fost în acel an de 13.150 euro.
Daniel Constantin și-a dat copiii la o școală privată – Școala Europeană București (SEB). Nimic rău în asta. Problema e că au fost ani în care veniturile totale ale familiei sale (așa cum apar în declarațiile de avere) au fost mai mici decât taxele de școlarizare pe care le-a plătit pentru cei doi copii.
În anul școlar 2012-2013, de exemplu, familia Constantin a plătit pentru cei doi copii taxe de școlarizare de 13.150 euro (7.700 euro/copil minus 15% – reducere pentru familiile cu mai mulţi copii înscrişi la SEB). Potrivit declarației de avere depusă în calitate de Ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a avut, împreună cu soția sa, venituri totale de 53.363 lei (12.000 euro) în 2012.
În afara taxei de școlarizare, părinții care au copiii înscriși la Școala Europeană plătesc numeroase alte costuri suplimentare. În 2012, Daniel Constantin a mai plătit taxa de înscriere de 500 euro/copil, manualele, uniforma, spectacolele șamd. Nu se știe de unde a avut ministrul bani pentru aceste cheltuieli, veniturile declarate ale familiei sale fiind deja depășite de taxele de școlarizare.
E evident că familia Constantin a avut venituri mult mai mari decât cele declarate în 2012. Problema nu e nici școala privată a copiilor, nici taxele și celelalte costuri ale școlarizării. Problema e că ministrul Daniel Constantin a declarat o sumă infimă față de veniturile sale reale din 2012.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Conform unui raport de expertiză, ținut la sertar de DNA de mai bine de un an, semnătura lui Gușă din Registrul Acționarilor este falsă.
În cazul dispariției lui Codruț Marta – fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar de la ANAF – pe care DNA se preface că o anchetează din 2013, procurorii au solicitat o expertiză criminalistică cu privire la semnăturile care apar în Registrul Acționarilor firmei care deținea Realitatea TV, PSV Company SA. Cozmin Gușă a devenit patronul Realitatea TV preluând prin compania sa, Strategies Research Investments (SRI) SRL, pachetul majoritar al companiei PSV Company SA de la firma lui Sorin Ovidiu Vântu, Elbahold Limited.
Raportul de expertiză criminalistică, întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice, a fost solicitat de DNA și se află la procurori de mai bine de un an.
Există două motive pentru care procurorii ascund Raportul de expertiză. Primul dintre ele este că DNA așteaptă prescrierea infracțiunii de fals dovedită de acest raport. Cel de-al doilea motiv este că existența unui dosar penal nefinalizat blochează orice acțiune civilă în care s-ar putea demonstra că preluarea pachetului de acțiuni, adică vânzarea Realitatea TV este nulă.
Comportamentul DNA este de înțeles: finalizarea acestui dosar ar putea duce la pierderea principalului canal de propagandă al DNA și al SRI – Realitatea TV – în care au investit ani de zile.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
GIP a sesizat în aprilie 2017 Agenția Națională de Integritate în legătură cu neregulile din declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin. Deși de la sesizarea noastră a trecut 1 an și jumătate, ANI nu ne-a transmis niciun răspuns. În iulie 2018, am adresat ANI o solicitare referitoare la stadiul cercetărilor în cazul averii lui Daniel Constantin. Și această solicitare a rămas fără răspuns.
În 17 decembrie 2015, la exact o lună de la încheierea mandatului de ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a cumpărat un apartament extrem de valoros. L-a vândut 6 zile mai târziu, încasând peste 250.000 Euro.
Veniturile lui Daniel Constantin, activele sale financiare, donațiile și creditele primite de acesta nu puteau justifica cumpărarea unui imobil atât de scump cum este cel tranzacționat de politician în decembrie 2015.
Banii (1.136.770 lei) primiți de Daniel Constantin în urma vânzării din 23.12.2015 a imobilului achiziționat în 17.12.2015 nu se regăsesc în declarațiile de avere ulterioare tranzacției.
Potrivit declarației de avere depuse în calitate de deputat în data de 9 iunie 2016, Daniel Constantin a dobândit un apartament prin cumpărare în data de 17.12.2015. La 6 zile după cumpărarea apartamentului, în 23.12.2015, Daniel Constantin l-a vândut, încasând 1.136.770 lei.
Aceeași tranzacție este menționată și în declarația de avere depusă de Constantin în calitate de deputat în data de 20 decembrie 2016.
În niciuna dintre aceste declarații de avere, Daniel Constantin nu menționează prețul pe care l-a plătit pentru cumpărarea apartamentului respectiv.
Potrivit declarației de avere depusă în data de 10 iunie 2015, ultima înainte de achiziționarea imobilului, Constantin nu avea nici un fel de active financiare. Soția sa deținea părți sociale în valoare de 31.300 lei. Daniel Constantin avea datorii de circa 300.000 euro față de o persoană fizică. Daniel Constantin deținea, împreună cu soția, un teren și o casă în Corbeanca.
Potrivit declarației de avere din 9 iunie 2016, Daniel Constantin și soția sa au avut în 2015 venituri însumate în valoare de 170.136 lei.
Față de declarația de avere din 10 iunie 2015, Constantin menționează în declarația de avere din 9 iunie 2016, venituri de 45.000 euro (circa 202.000 lei) provenite dintr-o donație primită în septembrie 2015, datorii la bănci în valoare de 143.000 lei, precum și achiziționarea unor părți sociale în valoare totală de 500 lei la diverse companii. În rest, Daniel Constantin declară în continuare că nu are nici un fel de active financiare. Bunurile imobile sunt aceleași ca în declarația de avere din 9 iunie 2015, la fel și datoria față de persoana fizică.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Documente:
1. E adevărat că între 2007 și 2012 compania suedeză de telecomunicații TELIA a plătit o mită de 331 milioane de dolari pentru a intra pe piața din Uzbekistan?
2. E adevărat că compania suedeză a dat mita de 331 milioane de dolari fiicei președintelui Uzbekistanului de la acea dată?
3. E adevărat că principalul acționar al TELIA e statul suedez?
4. E adevărat că compania al cărei principal acționar e statul suedez a continuat să dea mită oficialului uzbek deși în presa suedeză începuseră să apară articole referitoare la practicile corupte ale TELIA?
5. E adevărat că afacerea de mare corupție a fost anchetată inițial de autoritățile americane, olandeze și elvețiene și abia ulterior de cele suedeze?
6. E adevărat că compania al cărei principal acționar e statul suedez a plătit aproape 1 miliard de dolari (965 milioane dolari) autorităților din Statele Unite, Olanda și din alte state pentru a scăpa de acuzațiile de mită?
7. N-ar fi mai decent ca, înainte de a da lecții despre anticorupție prin țările din Est, reprezentanții guvernului suedez să vadă parul din proprii ochi?
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Documente:
Fostul judecător Stan Mustață a murit în pușcărie. Din rechizitoriul prin care fusese trimis în judecată reiese că acesta considera că procurorii DNA nu au nicio probă în dosarul ICA. Soția lui Stan Mustață a vorbit despre ce i s-a întâmplat fostului judecător.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
În martie 2018, GIP a depus o plângere penală împotriva Cameliei Bogdan. Plângerea se referea la faptul că aceasta a încasat ilegal sume de bani de la Curtea de Apel București. Banii încasați de Camelia Bogdan au reprezentat venituri salariale pentru perioada 21 iulie – 2 august 2014, perioadă în care aceasta a absentat de la locul de muncă. În perioada respectivă, Camelia Bogdan s-a aflat la Poiana Brașov unde a predat ilegal cursuri angajaților Ministerului Agriculturii (fapt pentru care a și fost sancționată disciplinar).
Pentru o faptă similară celei comise de Camelia Bogdan, respectiv „lipsa nejustificată de la locul de muncă în condițiile în care a beneficiat de plata integrală a drepturilor salariale”, Înalta Curte l-a condamnat în 2015 pe Toni Neacșu, fost membru al CSM la un an de închisoare cu suspendare, găsindu-l vinovat de abuz în serviciu.
Plângerea depusă de GIP în martie 2018 s-a plimbat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, pentru a ajunge în mai 2018 la DNA. Deși Laura Codruța Kovesi, prietena și protectoarea Cameliei Bogdan, nu mai este în funcție, plângerea noastră pare să-și fi găsit la DNA obștescul sfârșit.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Documente:
Dar, pentru că subordonații lui Kovesi pot călători în timp, actul de sesizare din 2014 a fost „reconstituit” în 2017 de procurorul Matei Adrian George. Astfel, actualul procuror al DNA a produs și a semnat un act cu antetul DNA pe care l-a datat 7.11.2014. Adică, cu un 1 an și 4 luni înainte de a se fi angajat la DNA.
În 10 octombrie 2017, DNA a început urmărirea penală în dosarul Baza Cutezătorii împotriva lui Mihnea Costoiu (fost ministru al Educației, în prezent rectorul Politehnicii București) și a lui Dinu Pescariu, cei doi fiind puși și sub control judiciar. Ulterior, Dinu Pescariu, delator notoriu al DNA, a dispărut din dosar, procurorii trimițându-l în judecată în 27 martie 2018 la Înalta Curte doar pe fostul ministru Costoiu.
Dosarul, deschis în 2014, a fost inițial instrumentat de procurorul Mihaela Iorga Moraru. Apoi acesta a fost preluat de Matei Adrian George, șef birou în cadrul DNA. Procurorul Matei a venit la DNA în 15 martie 2016 în urma unui interviu pe care i l-a luat Laura Codruța Kovesi. Potrivit informațiilor GIP, procurorul Matei a ajuns în DNA trimis de generalul SRI Adrian Ciocîrlan.
În 20 septembrie 2017, procurorul Matei și-a dat seama că dosarul pe care îl instrumenta era nul. Din dosar lipsea chiar primul act, și anume sesizarea din oficiu a procurorului DNA. Dar, pentru că misiunea procurorului Matei era să trimită în judecată un fost ministru, acesta nu a închis dosarul. În aceeași zi, procurorul DNA a dispus și a executat personal „reconstituirea actului de sesizare”.
Așa se face că dosarul în care a fost trimis în judecată Mihnea Costoiu are la bază un act cu antetul DNA datat 7.11.2014 și semnat „procuror Matei Adrian George”. La acea dată însă, procurorul Matei lucra la Tribunalul București, nu la DNA, unde s-a angajat un an și patru luni mai târziu, în martie 2016. E ca și cum Iohannis ar semna azi decretul prin care Emil Boc a fost nominalizat pentru funcția de premier al României în decembrie 2008.
Kovesi și restul șefilor din DNA au multe de ascuns. Multe dintre dosarele lor sunt pline de falsuri, mărturii mincinoase sau obținute sub presiune, înregistrări ilegale, probe fabricate, prostii și alte făcături. Acesta este și motivul pentru care Kovesi este încă în funcție, în ciuda deciziei Curții Constituționale: ilegalitățile trebuie acoperite.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Grupul de Investigații Politice este o organizație non-profit. Puteți direcționa către GIP 2% din taxele dumneavoastră. (Nu pierdeți nimic. Sunt bani care, altfel, ajung la bugetul de stat.)
Pentru a face acest lucru trebuie să completați formularul 230 pentru impozitul pe salariu sau declarația unică 212 pentru impozitul pe alte venituri.
Formularele trebuie trimise recomandat la Administrația Finanțelor Publice de care aparțineți, până cel târziu pe 25 mai. Dacă doriţi să îl depuneţi online, puteţi folosi serviciul ANAF Spaţiul privat virtual.
Datele GIP:
– Denumirea entității non-profit: Asociația Grupul de Investigații Politice
– Cod de identificare fiscală: 17584966
– Cont bancar (IBAN): RO21RNCB0072049683120001
Mulțumim.
– Detalii cu privire la completarea formularului 230
– Detalii cu privire la completarea declarației 212