„Colegi de-ai noştri care împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi principii, oameni anonimi, dar care vor să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic”, anunța degajat Dacian Cioloș momentul apariției partidului său PLUS, Partidul Libertății, Unității și Solidarității. Nume generos. Cerererea de înfiinţare a formațiunii politice a fost înregistrată pe 28 septembrie 2018 la Tribunalul Bucureşti. Fiind invitat pe atunci la o emisiune a prietenului meu, Tavi Hoandră, la Realitatea TV, nu m-am putut abține de la un comentariu. Anume că anonim înseamnă ”acoperit”. Adică securist sub acoperire. Nu aveam de unde să știu atunci nu numai cîtă dreptate aveam, dar și că pentru mine ”eminența cenușie” din spatele partidului condus de Dacian Cioloș este de fapt o mai veche cunoștință: anchetatorul meu de la Securitate, fostul maior de la Direcția de cercetări penale, Alexandru Iordache. Probabil acesta a ținut ca Dacian Cioloș să nu divulge numele fondatorilor partidului. Cum scria Iordache acum un an și jumătate în revista SRI-ului, ”Intelligence în serviciul tău” despre istoria serviciilor secrete de informații din România, ”discreția și precauția caracterizau întreg sistemul”, iar ”secretul puterii serviciului și liderilor săi a rezidat în discreție”. Care, iată, n-a mai putut fi păstrată și anonimii lui Dacian Cioloș nu au rămas, deci, multă vreme așa.
CONTINUARE
Mitică Dragomir și Ioan Bendei, administratorul RCS & RDS, au fost condamnați la câte 4 ani de închisoare cu executare. Condamnările celor doi vin după aproape 6 ani de la dezvăluirile GIP referitoare la mita primită de Mitică Dragomir de la RCS & RDS în schimbul drepturilor de televizare a meciurilor din Liga I.
GIP a publicat documentele care demonstrau mita în 30 mai 2013. I-au trebuit DNA-ului 4 ani să înceapă urmărirea penală, și asta doar după ce i-am solicitat oficial ministrului Justiției să ia măsuri împotriva tergiversării dosarului de către instituția condusă de Kovesi.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Printr-o serie de decizii de împroprietărire suspecte, Microelectronica SA rămâne fără terenul pe care a fost construită.
Considerată „perla electronicii românești”, Microelectronica a fost construită la începutul anilor 80. Amplasarea fabricii (în apropierea Grădinii Zoologice București, pe o suprafață de circa 2,5 hectare de teren a fost decisă printr-un decret al Consiliului de Stat din 1977.
Pentru realizarea construcției a fost necesară și realizarea unor exproprieri. Astfel, unui anume Ion Muntean i-au fost expropriați 8.000 metri pătrați. (Munteanu declarase că deține 9.500 mp, dar, în urma măsurătorilor, a reieșit că deținea real doar 8.000 mp)
Nu a fost vorba de vreo naționalizare, persoanele expropriate primind despăgubiri substanțiale pentru acea dată.
CONTINUARE
În total, din decembrie 2015 până în decembrie 2017, soții Constantin au realizat venituri, au primit donații și au luat împrumuturi de 597.000 Euro. În aceeași perioadă, ei au cumpărat bunuri mobile, au investit și au restituit în total circa 182.000 Euro. Diferența de circa 415.000 Euro a dispărut pur și simplu din declarațiile de avere ale liderului Pro România. De altfel, deși în decembrie 2015 a vândut un apartament de 256.000 euro, iar în 2017 a vândut o casă de 235.000, familia Constantin nu a declarat niciodată că ar avea în conturi mai mult de 5.000 Euro.
Potrivit declarației de avere din iunie 2016, Daniel Constantin și soția sa au vândut în 23 decembrie 2015 un apartament pentru 1.136.770 lei, adică 256.000 Euro (în cadrul unei tranzacții dubioase despre care am mai vorbit). Cu toate acestea, soții Constantin au declarat că nu au conturi sau depozite bancare care, însumate, să depășească 5.000 Euro
Potrivit declarației de avere din iunie 2017, Daniel Constantin și soția sa au încasat în total 78.364 Euro în 2016 și au restituit credite (contractate în 2015) în valoare totală de 31.777 euro. Din nou au declarat că nu au conturi sau depozite bancare care, însumate, să depășească 5.000 Euro.
Potrivit declarației de avere din iunie 2018, Daniel Constantin și soția sa au încasat în total 262.586 Euro în 2017. Au cumpărat bunuri mobile (un autoturism Mercedes din 2012), au investit (într-o majorare de capital la o firmă a soției lui Daniel Constantin), au împrumutat (o firmă a lui Daniel Constantin) și au restituit un credit în valoare totală de circa 150.000 Euro. Diferența de circa 112.500 Euro a dispărut, soții Constantin declarând, din nou, că nu au conturi sau depozite bancare care, însumate, să depășească 5.000 Euro.
După ce ani de zile, Daniel Constantin a declarat venituri care nu acopereau nici măcar taxele la școala privată a copiilor săi, începând din 2015 actualul prim-vicepreședinte al partidului Pro România, a început să declare venituri foarte mari. Acestea s-au evaporat însă, neregăsindu-se nici în conturile, nici în investițiile și nici în bunurile familiei Constantin.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Documente:
Prejudiciul de 60 milioane euro stabilit de DNA în dosarul ICA, pe baza căruia Camelia Bogdan a dat condamnări însumate de 50 de ani de închisoare, se dovedește a fi o fabulație. Acest fapt e demonstrat chiar de ANAF, care a scos la licitație terenul ICA pentru o sumă de 4 ori mai mică decât cea inventată de DNA.
În rechizitoriul întocmit de DNA se susţine că, prin privatizarea ICA, statul ar fi fost prejudiciat cu 60 de milioane de euro. Prejudiciul a fost însă inventat de DNA. Ultima dovadă: ANAF a scos la licitație terenul ICA pentru 13 milioane euro.
Prejudiciul enorm stabilit de DNA a fost singurul argument cu care judecătoarea Camelia Bogdan și-a susținut decizia de a da condamnări însumate de 50 de ani de închisoare în dosarul ICA.
Specialista DNA, Aurelia Nicolae care ar fi trebuit să calculeze prejudiciul din Dosarul ICA a susţinut că, la nivelul anului 2003, Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) ar fi valorat 8 milioane de euro. Deşi suma de 8 milioane de euro nu avea nicio legătură cu realitatea, fiind în mod evident umflată, Aurelia Nicolae, a mai mărit-o de aproape 8 ori, susţinând că în 2008 ICA ar fi valorat 60 de milioane de euro.
Recalcularea valorii activelor la nivelul anului 2008 (când valoarea terenurilor şi clădirilor din România atingea nivelul maxim) şi stabilirea prejudiciului în funcţie de acest „calcul” au fost complet aberante. În primul rând, pentru că, în 2003, Institutul de Cercetări Alimentare înregistra mari pierderi, datorii de peste 1 milion de euro şi era în situaţia de a nu putea plăti salariile şi utilităţile. Dacă nu s-ar fi privatizat, ICA ar fi intrat în faliment. În al doilea rând, pentru că nu îi poţi imputa cuiva care a cumpărat ceva în 2003 că nu a plătit preţul din 2008. Este ca şi cum o persoană care a vândut un apartament în 2003 vine la cumpărător după cinci ani, îi spune că valoarea apartamentului a crescut şi îi pretinde să-i plătească diferenţa de bani.
Umflarea prejudiciului a fost rezultatul ordinelor primite de Aurelia Nicolae de la procurorii DNA. În august 2014, Dumitru Gheorghiu, fost specialist DNA şi coleg al Aureliei Nicolae, avea să relateze că, în realitate, prejudiciul a fost stabilit de procuror. Rolul Aureliei Nicolae a fost doar acela de a da o aparenţă de legalitate unei decizii arbitrare a procurorului DNA.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
„87% dintre magistrați sunt membri ai Marii Loji Masonice” – a declarat Bogdan la o dezbatere a Frontline din septembrie 2018. Cum a fost posibil ca această persoană să fie lăsată să judece oameni timp de 12 ani?
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Mugur Ciuvică, președintele GIP
În 2012, ministrul Daniel Constantin a avut, împreună cu soția sa, venituri totale de 12.000 euro. Doar taxele de școlarizare pentru cei doi copii ai săi au fost în acel an de 13.150 euro.
Daniel Constantin și-a dat copiii la o școală privată – Școala Europeană București (SEB). Nimic rău în asta. Problema e că au fost ani în care veniturile totale ale familiei sale (așa cum apar în declarațiile de avere) au fost mai mici decât taxele de școlarizare pe care le-a plătit pentru cei doi copii.
În anul școlar 2012-2013, de exemplu, familia Constantin a plătit pentru cei doi copii taxe de școlarizare de 13.150 euro (7.700 euro/copil minus 15% – reducere pentru familiile cu mai mulţi copii înscrişi la SEB). Potrivit declarației de avere depusă în calitate de Ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a avut, împreună cu soția sa, venituri totale de 53.363 lei (12.000 euro) în 2012.
În afara taxei de școlarizare, părinții care au copiii înscriși la Școala Europeană plătesc numeroase alte costuri suplimentare. În 2012, Daniel Constantin a mai plătit taxa de înscriere de 500 euro/copil, manualele, uniforma, spectacolele șamd. Nu se știe de unde a avut ministrul bani pentru aceste cheltuieli, veniturile declarate ale familiei sale fiind deja depășite de taxele de școlarizare.
E evident că familia Constantin a avut venituri mult mai mari decât cele declarate în 2012. Problema nu e nici școala privată a copiilor, nici taxele și celelalte costuri ale școlarizării. Problema e că ministrul Daniel Constantin a declarat o sumă infimă față de veniturile sale reale din 2012.
Mugur Ciuvică, președintele GIP
Conform unui raport de expertiză, ținut la sertar de DNA de mai bine de un an, semnătura lui Gușă din Registrul Acționarilor este falsă.
În cazul dispariției lui Codruț Marta – fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar de la ANAF – pe care DNA se preface că o anchetează din 2013, procurorii au solicitat o expertiză criminalistică cu privire la semnăturile care apar în Registrul Acționarilor firmei care deținea Realitatea TV, PSV Company SA. Cozmin Gușă a devenit patronul Realitatea TV preluând prin compania sa, Strategies Research Investments (SRI) SRL, pachetul majoritar al companiei PSV Company SA de la firma lui Sorin Ovidiu Vântu, Elbahold Limited.
Raportul de expertiză criminalistică, întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice, a fost solicitat de DNA și se află la procurori de mai bine de un an.
Există două motive pentru care procurorii ascund Raportul de expertiză. Primul dintre ele este că DNA așteaptă prescrierea infracțiunii de fals dovedită de acest raport. Cel de-al doilea motiv este că existența unui dosar penal nefinalizat blochează orice acțiune civilă în care s-ar putea demonstra că preluarea pachetului de acțiuni, adică vânzarea Realitatea TV este nulă.
Comportamentul DNA este de înțeles: finalizarea acestui dosar ar putea duce la pierderea principalului canal de propagandă al DNA și al SRI – Realitatea TV – în care au investit ani de zile.
Mugur Ciuvică, președintele GIP