Avocații Cameliei Bogdan ne-au scris că se dezic de încercarea clientei lor de a o intimida pe judecătoarea Gabriela Bogasiu, președinta completului care judecă excluderea Cameliei Bogdan din magistratură. În ultimele zile, Camelia Bogdan a lansat o serie de acuzații aberante la adresa vicepreședintei Înaltei Curți Gabriela Bogasiu. Intenția fostei judecătoare Bogdan e transparentă: judecătoarea Bogasiu e președinta completului care, pe 4 decembrie, va analiza contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură.
Într-un caz unic în justiția românească, cu câteva zile înainte ca Înalta Curte să judece excluderea Cameliei Bogdan din magistratură, avocații acesteia ne-au transmis un email în care se dezic de propria lor clientă. Avocații precizează că aceasta i-a asociat fără acordul lor atacurilor sale la adresa judecătoarei Bogasiu.
Mai întâi, pe 21 noiembrie, Camelia Bogdan a susținut la GDS, fără a prezenta niciun fel de probe, că judecătoarea Bogasiu ar fi șantajată cu implicarea soțului acesteia în fapte de spălare de bani. În aceeași zi, Camelia Bogdan a reluat aceste acuzații, din nou complet neprobate, într-un email transmis Înaltei Curți și CSM.
În 26 noiembrie, Camelia Bogdan a reclamat-o pe judecătoarea Bogasiu la Înalta Curte, CSM și DNA, pe motiv că ar fi „beneficiat de cazare și masă” la un seminar organizat în mai 2016. Bogdan a sugerat că situația judecătoarei Bogasiu ar fi fost similară celei în care s-a aflat ea atunci când a fost plătită pentru a preda cursuri angajaților Ministerului Agriculturii. În această reclamație aiuritoare, Camelia Bogdan a enumerat și numele avocaților care o apără la Înalta Curte.
Acțiunile Cameliei Bogdan sunt atât de iraționale încât i-au determinat până și pe avocații ei să se dezică de propria lor clientă. Într-un mesaj pe care l-au transmis tuturor celor care primiseră reclamațiile Cameliei Bogdan (Înalta Curte, CSM, DNA), avocații Lucian Mihai, Valentin Berea, Vicu Buzac, Andrada Rusan, Bogdan Nae și Madalin Niculeasa au precizat că nu vor ca numele lor să fie asociate atacurilor lansate de clienta lor, Camelia Bogdan, la adresa judecătoarei Bogasiu.
Din motive de neînțeles, atât Camelia Bogdan, cât și avocații acesteia ne-au transmis și nouă toată această corespondență.
Ce spune Mălin Bot, bufonul manifestației din Piața Victoriei, despre cei care nu sunt de acord cu el:
– „concetățeni spălati pe creier”;
– „români aflați în ultimul hal de degradare umană”;
– „oameni de condiție foarte modestă”;
– „pensionari agramați și plini de ură”;
– „persoane care au uitat de ce au plecat de acasă”;
– „pensionari isterizați veniți la picnic cu plasa de medicamente”;
– „PROTEZatari”.
În 2014, Înalta Curte a condamnat-o pe Acrîșmăriței Camelia Alexandrina, judecătoare la Judecătoria Iași, la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. În 2007, Acrîșmăriței a vândut drepturile succesorale asupra unui teren unei persoane care era parte dintr-un proces pe care îl judeca. În schimbul cedării drepturilor sale succesorale, judecătoarea a primit 210.000 de euro. Ulterior, judecătoarea a dat o sentință favorabilă părții de la care primise banii.
Cazul judecătoarei Acrîșmăriței și cazul judecătoarei Bogdan sunt aproape identice:
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a încheiat un contract cu una dintre părțile implicate într-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a primit o sumă de bani în baza contractului încheiat cu o parte dintr-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a susținut că nu a realizat la momentul încheierii tranzacției că cel cu care încheiase contractul era parte într-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței nu a solicitat abținerea pe motiv de incompatibilitate și nici nu a adus la cunoștința instanței la care lucra faptul că se află într-un posibil conflict de interese.
– La fel ca Bogdan, după ce a încheiat contractul și a încasat banii, Acrîșmăriței a început să dea termene scurte în dosarul pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a dat o sentință în favoarea părții de la care luase banii.
În această speță, judecătorii Înaltei Curți, care pe 4 decembrie vor judeca contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură, au mai stabilit că nu are importanță dacă contractul încheiat de Acrîșmăriței a fost unul licit, atâta vreme cât „tranzacția a fost încheiată în timp ce inculpata judeca un proces în care cumpărătorul era parte”. De asemenea, în ceea ce privește stabilirea stării de conflict de interese, nu are importanță dacă folosul obținut de la o parte din dosar are o legătură directă cu hotărârea pronunțată. Dacă o asemenea legătură ar fi existat, ar fi fost vorba, pe lângă conflictul de interese și de alte infracțiuni, ca de pildă luarea de mită. Curtea a decis că „inculpata, prin comiterea faptei, a creat o stare de pericol pentru buna desfășurare a activității de judecată, rezultat care ar fi putut fi împiedicat dacă aceasta s-ar fi abținut de la judecarea cauzei”.
Înalta Curte a considerat fapta judecătoarei Camelia Acrîșmăriței atât de gravă încât a mărit semnificativ pedeapsa dată inițial de instanța care judecase acest dosar pe fond, respectiv Curtea de Apel Galați. Prima instanță hotărâse să o condamne pe Acrîșmăriței la o pedeapsă de 2.000 de lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Înalta Curte a majorat pedeapsa 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.
Documente:
Mircea Cărtătrescu, principalul beneficiar al banilor ICR pe vremea când îi lăuda pe Băsescu și Udrea, vorbește acum pe Facebook despre:
– „o instituție acaparată”;
– o echipă de conducere care „se constituie într-un grup infracțional organizat”;
– o echipă interesată doar de „bani, influență, putere, celebritate sau toate la un loc”;
– o instituție transformată în „feuda grupului de la putere, exploatată ca o moșie personală”;
– o echipă care îi „exclude pe critici sau îi acoperă de noroi”.
De când a început să-și dea cu părerea despre politică, Cărtărescu a spus nenumărate prostii. De data aceasta însă, a nimerit-o. El descrie perfect Institutului Cultural Român de pe vremea când era principalul client al banilor acestuia.
Camelia Bogdan a mințit. Ea a afirmat în mai multe rânduri, inclusiv în acte oficiale, că era expert al Comisiei Europene în 2014, atunci când a luat banii de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată într-un dosar pe care îl judeca. În realitate, Camelia Bogdan s-a făcut expert european abia în 4 iulie 2017, la 3 ani de la data la care luase banii și la 5 luni de la excluderea sa din magistratură.
Camelia Bogdan s-a apărat în fața judecătorilor din Inspecția Judiciară care o anchetau pentru banii primiţi de la Ministerul Agriculturii, declarând că a fost „invitată să participe la această activitate în calitate de expert al Comisiei Europene”. GIP publică un document care arată că afirmațiile fostei judecătoare Camelia Bogdan sunt mincinoase.
Experții Comisiei Europene, autorizați de Comisie să predea cursuri, să participe la vizite de studiu și la misiuni de expertiză, sunt înregistrați în baza de date TAIEX (Technical Assistance and Information EXchange).
GIP publică răspunsul oficial primit din partea TAIEX la întrebarea noastră referitoare la data de la care Camelia Bogdan este expert european.
Până și CNATDCU, instituția care s-a străduit din răsputeri să-i acopere plagiatul, a stabilit:
– că „pasajele plagiate din lucrarea lui Kovesi reprezintă circa 20 de pagini”;
– că paginile 21, 22, 31, 33, 39, 226, 238, 250, 261, 272, 367, 368 din lucrarea de doctorat a lui Kovesi „sunt copiate integral”;
– că lucrarea de doctorat a lui Kovesi „este foarte slabă din punct de vedere calitativ”;
– că „doamna Kovesi nu a adus nimic original”;
– că teza lui Kovesi include „556 rânduri de plagiat-falsificare și 47 rânduri de plagiat-parazitism”;
– că Kovesi are „o culpă în construcția demonstrației tezei”;
– că Kovesi a comis „abateri de la etica științifică și academică”;
– că Kovesi a apelat la „împrumuturi neautorizate care pot constitui fapte de plagiat-falsificare (preluare identică) sau plagiat-parazitism (ideea e preluată și reformulată)”;
– că teza lui Kovesi „este sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”;
– că „publicarea tezei de doctorat în starea actuală ar trebui interzisă”.
Mugur Ciuvică
Potrivit documentelor interne ale RCS & RDS, soarta companiei lui Teszari depinde de ANCOM. Audiat în Parlament în calitate de viitor președinte al ANCOM, Sorin Grindeanu, a anuțat că prioritatea sa este „revizuirea tarifelor de interconectare”. A omis să spună că aceasta e marea dorință a prietenilor săi de la DIGI.
În aprilie 2017, Digi Communications N.V., compania mamă a RCS & RDS, își anunța acționarii că profitabilitatea serviciilor sale de telefonie și internet depinde de deciziile Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Una dintre problemele majore cu care se confrunta DIGI erau tarifele de interconectare.
În 11 octombrie 2017, RCS & RDS ataca dur într-un comunicat decizia ANCOM de a îngheța tarifele de interconectare, anunțând că o va contesta în Parlament și la Comisia Europeană. În 23 octombrie, DIGI 24 anunța, pe surse, că Sorin Grindeanu va fi propus la șefia ANCOM. O zi mai târziu, Grindeanu anunța în Parlament că, în calitate de președinte al ANCOM, va decide „revizuirea tarifelor de interconectare”.
DIGI 24, televiziunea trustului lui Teszari, l-a susținut pe Grindeanu în timpul mandatului de premier, în conflictul cu Dragnea și pentru șefia ANCOM. A venit rândul lui Grindeanu să răsplătească această susținere.
Mai jos, câteva dintre momentele în care DIGI 24 l-a susținut pe față pe Sorin Grindeanu.
Sâmbăta trecută, Iohannis a tăiat panglica unei investiții de mari fițe: un teren de golf. Terenul de golf a fost construit de Ioan Popa, om de afaceri din Alba Iulia și membru PSD.
Ioan Popa este membru PSD de mulți ani. La un moment dat, în 2004, era vicepreședinte al PSD Alba. Și tot în 2004, în 8 octombrie, Ioan Popa, de această dată alături de Adrian Năstase, tăia panglica unei alte investiții, nu la fel de fițoasă ca terenul de golf: un abator.
Cam aceleași lucruri pe care le spunea Năstase în 2004, le-a spus și Iohannis săptămâna trecută. În octombrie 2004, Năstase spunea despre abatorul lui Popa că este „cea mai importantă investiție din Europa de Est în domeniul procesarii cărnii de pui”. După exact 13 ani, în octombrie 2017, Iohannis a spus că terenul de golf este „o investiție unică în România”.
Mai mult, Iohannis a ținut să îi aibă alături de el pe Ioan Rus și Vasile Dâncu. Acum 13 ani, Rus și Dâncu erau miniștrii lui Năstase
Potrivit Cameliei Bogdan, colegii ei judecători i-au „înscenat un proces lung și bine orchestrat ca să-i distrugă reputația”. Camelia Bogdan își acuză colegii magistrați că au încercat să o forțeze „să se retragă din magistratură”. Ea susține că e victima unei „întregi mașinații dezlănțuite împotriva sa de Curtea de Apel București și de CSM” și că e „inamicul nr. 1 al asociaților de magistrați”.