Listele cu ofiţerii şi subofiţerii de Securitate publicate de CNSAS
După alegerile din 2004, clientela politică a lui Adrian Năstase a fost înlocuită de clientela politică a lui Traian Băsescu. Afacerile cu Ministerul Transporturilor ale lui Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, patronii restaurantului Golden Blitz, au crescut în anul 2005 de 250 de ori.
Euro Construct Trading 98 SRL este una dintre firmele lui Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, patronii restaurantului Golden Blitz şi prietenii preşedintelui Traian Băsescu. În 2005, în primul an de guvernare al Alianţei DA, Euro Construct Trading 98 SRL a primit de la Ministerul Transporturilor 9 contracte în valoare totală de peste 510 miliarde lei vechi (14 milioane euro). Această sumă este de 250 de ori mai mare decît cea pe care aceeaşi firmă a primit-o de la Ministerul Transporturilor în 2004, ultimul an al guvernării PSD, cînd Euro Construct Trading 98 SRL a încheiat cu Ministerul Transporturilor un singur contract în valoare de 2 miliarde lei vechi (54.000 euro).
În legătură cu răspunsul dat de Administraţia Prezidenţială în urma publicării de către Grupul de Investigaţii Politice a documentelor MApN care confirmă faptul că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV a Securităţii, facem următoarele precizări:
Comunicatul Departamentului de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale din 10 aprilie 2006 începe cu următoarea propoziţie: “Documentele în cauză (documentele date publicităţii ieri de GIP, n.n.) au fost prezentate de către Ministerul Apărării Naţionale instanţei în procesul dintre Traian Băsescu şi Mugur Ciuvică”.
Această afirmaţie, reluată de purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, Adriana Săftoiu, pe mai multe posturi de televiziune este extrem de gravă.
Grupul de Investigaţii Politice a intrat în posesia unor documente secrete ale Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
Sînt primele documente oficiale, semnate şi asumate, prin care, după Revoluţie, o instituţie a statului român – Ministerul Apărării Naţionale – confirmă faptul că actualul preşedinte a fost colaborator al Securităţii.
Documentele indică, de asemenea, numele ofiţerilor şi subofiţerilor din MApN care au avut acces direct la dovezile referitoare la relaţia dintre Traian Băsescu şi Direcţia a IV-a a Securităţii (Contrainformaţiile Militare). Cei mai importanţi dintre aceştia au fost trecuţi în rezervă de preşedintele Traian Băsescu după alegerile din 2004.
Grupul de Investigaţii Politice publică un document care demonstrează că, în 2001, Traian Băsescu se folosea de serviciul secret al Ministerului Apărării Naţionale pentru întărirea relaţiilor externe ale Partidului Democrat. Documentul este o informare făcută de Sergiu Medar, la acea vreme şeful Direcţiei Informaţii şi Reprezentare Militară, către ministrul Apărării, Ioan Mircea Paşcu. Informarea se referă la o întîlnire pe care generalul Medar a avut-o cu Traian Băsescu.
După doar cîteva zile de mandat, în 1 ianuarie 2005, noul preşedinte al României, Traian Băsescu, a semnat un decret pentru înaintarea lui Sergiu Gheorghe Medar la gradul de general-locotenent cu trei stele. A fost primul decret de avansare semnat de Traian Băsescu. În februarie 2005, Traian Băsescu a declarat că l-a înaintat în grad pe Medar pentru că “altfel acesta ar fi trebuit să iasă la pensie”. În 25 noiembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a numit pe generalul Sergiu Medar consilier prezidenţial pentru apărare şi securitate naţională şi şef al celebrei Comunităţi de Informaţii.
În 6 iunie 2001, la doar două săptămîni după ce devenise preşedinte al PD, Traian Băsescu s-a întîlnit cu generalul Sergiu Medar. Întîlnirea, intermediată de Sorin Frunzăverde, a avut ca temă relaţiile externe ale Partidului Democrat. Iniţiată de liderii PD, întîlnirea s-a desfăşurat la restaurantul “Trei cocoşi” din Parcul Herăstrău, al cărui proprietar era Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea.
În septembrie 1999, la iniţiativa ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, Guvernul Radu Vasile a oferit un contract fără licitaţie firmei CCCF SA. Firma a primit contractul prin “încredinţare directă”, printr-o Hotărîre de Guvern semnată chiar de Traian Băsescu. În baza acestei Hotărîri de Guvern, pînă în noiembrie 2000 se plătiseră deja peste 120 miliarde lei din bani publici. Între 2001 şi 2004, CCCF SA a primit alte contracte de zeci de milioane de dolari pentru asfaltarea străzilor din Bucureşti de la Primăria Capitalei. CCCF SA are datorii uriaşe la stat şi se află sub incidenţa Legii privind reorganizarea judiciară şi falimentul.
În 1 februarie 2006, la prezentarea bilanţului Ministerului de Interne, preşedintele Traian Băsescu cerea autorităţilor să ancheteze “actele normative emise de Guvern, fie că sînt hotărîri, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, care sînt expresia ajungerii corupţiei pe masa Guvernului”. Preşedintele se referea la acele acte normative prin care sume mari de bani au ajuns la “grupurile de interese nelegitime”.
Grupul de Investigaţii Politice prezintă unul dintre aceste acte normative care ar trebui să facă obiectul unei anchete a autorităţilor statului. Este vorba despre Hotărîrea de Guvern nr. 753 din 16 septembrie 1999 privind începerea lucrărilor de reparaţii capitale la podul de cale ferată peste rîul Mureş la Arad. Hotărîrea, iniţiată de ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, este semnată de primul ministru Radu Vasile, de Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, de Decebal Traian Remeş, ministrul Finanţelor şi de secretarii de stat Mircea Plângu şi Ioan Onisei.
Prin HG nr. 753/1999 se aprobă începerea lucrărilor de reparaţii capitale la podul de cale ferată peste rîul Mureş la Arad, pe linia de cale ferată Timişoara-Arad, în vederea asigurării redeschiderii circulaţiei feroviare întrerupte ca urmare a calamităţilor naturale din anul 1998.
Potrivit articolului 3 al Hotărîrii de Guvern, “lucrările de reparaţii capitale se vor executa, prin încredinţare directă, de către Societatea Comercială “CCCF” – S.A. Bucureşti”, plata lucrărilor urmînd să fie făcută din bugetul Companiei Naţionale de Căi Ferate “C.FR.” – S.A.
Valoarea contractului primit de CCCF SA prin această Hotărîre de Guvern a fost foarte mare. În noiembrie 2000, cînd lucrările nu erau încă încheiate, autorităţile au inaugurat un tablier al podului. Cu acest prilej, s-a anunţat că investiţia depăşise deja 120 miliarde lei (circa 5 milioane de dolari, la cursul din acea vreme). La inaugurare au participat Mihai Necolaiciuc, la acea dată directorul general al Companiei Căile Ferate şi Gheorghe Falcă, la acea dată vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad. În prezent, Mihai Necolaiciuc este cercetat de DNA pentru pagube de zeci de miliarde aduse SNCFR, iar Gheorghe Falcă este primarul PD al Aradului şi finul lui Traian Băsescu.
Cum justifică ministrul Traian Băsescu acordarea contractului fără licitaţie?
În preambulul Hotărîrii de Guvern se arată că aceasta a fost adoptată în temeiul prevederilor articolului 16, literele c. şi j. din Ordonanţa Guvernului nr. 12/1993 privind achiziţiile publice, republicată, cu completările ulterioare. Articolul 16 al OG nr. 12/1993 se referă la “circumstanţele de utilizare a achiziţiei dintr-o singură sursă”.
Potrivit paragrafului c. al acestui articol, un contract din bani publici poate fi încredinţat fără licitaţie dacă “persoana juridică achizitoare care a achiziţionat bunuri, echipamente sau tehnologie de la un anumit contractant hotărăşte că o serie de elemente adiţionale trebuie procurate de la acelaşi contractant din motive de standardizare sau pentru că se impune compatibilitatea cu bunurile, echipamentele sau tehnologia deja achiziţionate”. Pe scurt, pentru că CCCF a mai lucrat la pod (CCCF SA este continuatoarea firmei de stat care construia căi ferate şi poduri înainte de 1989), tot CCCF trebuie să-l şi repare.
O asemenea justificare este absurdă, pentru că aceasta ar institui practic monopolul fostelor întreprinderi de stat asupra lucrărilor de reparaţii ale tuturor obiectivelor pe care le-au avut în lucru înainte de 1989.
Potrivit paragrafului j. al articolului 16 al OG nr. 12/1993, un contract din bani publici poate fi încredinţat fără licitaţie şi în “alte circumstanţe stabilite prin hotărîre a Guvernului”. Iniţiatorul şi semnatarii Hotărîrii de Guvern 753/1999 ar trebui să explice care sînt aceste “alte circumstanţe” care au justificat încredinţarea directă a contractului din bani publici firmei CCCF SA.
Cert este că nu poate fi invocată urgenţa începerii lucrărilor, Hotărîrea de Guvern fiind adoptată la un an de la inundaţiile care au provocat închiderea circulaţiei feroviare pe podul de la Arad. Într-un an ar fi fost timp suficient pentru organizarea unei licitaţii.
Tot pentru a justifica acordarea contractului fără licitaţie, Hotărîrea de Guvern prevede că CCCF S.A. este specializată exact în lucrările necesare reparării capitale a podului peste Mureş de la Arad (“reparaţii de pile şi culee”, “montaje de tabliere şi suprastructura de cale”). Este însă greu de imaginat că, în cazul în care ministerul condus de Traian Băsescu ar fi organizat o licitaţie publică, nu s-ar mai fi găsit alte firme, româneşti sau străine, cu aceleaşi specializări, care să fie interesate de un contract de 5 milioane de dolari.
SOCIETATEA DE CONSTRUCŢII CCCF BUCUREŞTI este o societate pe acţiuni cu mai multe filiale în ţară. Privatizată în anii 90, CCCF a fost una dintre principalele beneficiare ale contractelor cu bani publici acordate de ministerul Transporturilor în perioada în care Traian Băsescu a condus acest minister. Între altele, CCCF SA sucursala Braşov a fost unul dintre subantreprenorii celebrei autostrăzi Bucureşti – Piteşti.
CCCF SA a acumulat datorii imense la bugetul de stat, împotriva societăţii deschizîndu-se procedurile prevăzute de Legea 64/1995 privind reorganizarea judiciară şi falimentul. În ciuda acestui fapt, începînd din 2001, odată cu venirea lui Traian Băsescu în fruntea Primăriei Municipiului Bucureşti, CCCF SA a început să primească contracte uriaşe pentru asfaltarea străzilor Capitalei. Alături de EUROVIA INTERNATIONAL CONSTRUCT SA, firma mamei senatoarei PD Cornelia Cazacu şi de EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL, firma prietenilor de la restaurantul Golden Blitz ai preşedintelui Băsescu, CCCF SA a beneficiat de contracte de zeci de milioane de dolari pentru asfaltarea străzilor în mandatul de primar al actualului preşedinte. Numai în august 2002, Primăria Capitalei a semnat un contract cu CCCF SA în valoare de 58 de miliarde lei pentru lucrări de asfaltare la 23 de bulevarde. Aceeaşi CCCF SA a fost una dintre cîştigătoarele licitaţiei pentru modernizarea traseului tramvaiului 41 (“metroul uşor”). Între 2001 şi 2004, CCCF SA a lucrat la Bd. I. Mihalache, Calea Griviţei, Str. Barbu Văcărescu, Str. Av. Alex. Şerbănescu, Bd. Gh. Şincai, Bd. Mărăşti, Bd. Mareşal Averescu, Str. Turda, Şos. Crîngaşi, Şos. Virtuţii, Str. Braşov, Bd. Ghencea , Şoseaua Mihai Bravu ş.a.m.d.
În 20 februarie 2006, cu prilejul prezentării bilanţului Parchetului General, preşedintele Traian Băsescu a acuzat faptul că, din 1992 pînă în 2004, România s-a confruntat cu “o întreagă istorie în care s-au emis acte normative care au generat corupţie“. Preşedintele a uitat însă să precizeze că el însuşi a fost un personaj principal al acestei istorii. Hotărîrea de Guvern nr. 753 din 16 septembrie 1999, iniţiată şi semnată de Traian Băsescu, este un model de act normativ prin care un contract de milioane de dolari din bani publici a fost oferit direct unei firme, fără nici un fel de licitaţie.
Mugur Ciuvică, preşedintele GIP
Ziarul SCINTEIA, nr. 13.487, vineri 3 ianuarie 1986, pagina 2, rubrica “1986 –
an de noi victorii in inflorirea patriei, in infaptuirea politicii partidului –
AN NOU DE MUNCA, PACE SI IMPLINIRI DE COMUNISTE, ROMANESTI ZIDIRI”:
“MESAJ DIN LARG. Aflat in portul Yemba din Arabia Saudita, unde abia sosise la incarcare, echipajul petrolierului “Biruinta”, de 150.000 tdw, fruntas pe flota in 1985, a transmis in noaptea de revelion urmatoarea radiograma semnata de comandantul sau Traian Basescu: “In aceasta noapte de la cumpana anilor, cei 40 de navigatori de pe aceasta plutitoare cetate de otel construita in Romania isi indreapta gindurile spre tara, spre conducatorul partidului nostru, tovarasul Nicolae Ceausescu, spre toti cei dragi de acasa. Dupa datina, cei aflati in cartul liber sintem in jurul pomului de iarna, frumos impodobit, si inchinam un pahar cu vin pentru succesele obtinute de poporul nostru in anul care a trecut, pentru rezultatele pe care le-am inregistrat si noi, marinarii, si care ne-au permis depasirea planului la trafic cu 17 la suta, pentru succese si mai mari in 1986?”.
In 1985:
– Alimentele erau rationalizate. Carnea, produsele lactate, ouale, faina, orezul, zaharul, uleiul si piinea disparusera din magazine.
– Cantitati uriase de alimente erau exportate pentru a acoperi datoria externa.
– Consumul de energie electrica si termica al utilizatorilor casnici era rationalizat (4 ore de caldura si 2 ore de apa calda pe zi), dar nici aceste ratii nu erau acordate.
– Elevii si studentii erau obligati sa lucreze in agricultura.
– Programul TV era redus la 22 de ore pe saptamina, fiind acoperit aproape in intregime de emisiuni de propaganda.
– Era infiintat Consiliul National pentru Stiinta si Educatie, condus de Elena Ceausescu, al carui principal obiect de activitate era cenzura.
– Era darimata Manastirea Vacaresti.
– Era arestat si ucis disidentul Gheorghe Ursu.
Grupul de Investigaţii Politice şi Miliţia Spirituală
Ministerul condus de Vasile Blaga dă contracte de 750.000 de dolari din bani publici unui sponsor al clubului Dinamo.
Vasile Turcu, acţionar, sponsor şi administrator al clubului Dinamo, a primit din partea Ministerului de Interne două contracte în valoare totală de peste 21 de miliarde de lei vechi pentru lucrări de reparaţii la clădirea Inspectoratului General al Poliţiei.
În toamna anului 2005, Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat două licitaţii pentru o serie de lucrări de reparaţii la sediul central al Inspectoratului General de Poliţie de pe şoseaua Ştefan cel Mare nr. 13. Ambele licitaţii au fost cîştigate de SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA. Primul contract, în valoare de 3.632.890.000 lei vechi a fost semnat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de firma ROMCONSTRUCT în 31 august 2005. După doar cîteva zile, în 9 septembrie 2005, a fost semnat al doilea contract, pentru acelaşi tip de lucrări, dar cu o valoare mult mai mare, 17.959.340.000 lei vechi. Valoarea totală a celor două contracte oferite de Ministerul de Interne firmei ROMCONSTRUCT este de 21.592.230.000 lei vechi, adică de peste 750.000 dolari.
SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA este firma lui Vasile Turcu, acţionar şi sponsor al clubului de fotbal Dinamo. Clubul Dinamo este clubul Ministerului de Interne. Practic, Vasile Turcu susţine financiar clubul Dinamo cu bani publici, bani pe care îi primeşte chiar de la Ministerul de Interne.
Un grup de interese din jurul preşedintelui Traian Băsescu primeşte contracte de zeci de milioane de euro din bani publici. În centrul acestui grup de interese se află senatoarea PD Cornelia Cazacu şi soţul acesteia, fost consilier general PD la Primăria Municipiului Bucureşti. La fel ca în cazul mătuşii lui Adrian Năstase, familia Cazacu îşi ascunde afacerile în spatele unor doamne septuagenare. Mama senatoarei Cazacu, care are 70 de ani şi locuieşte în Urlaţi, patronează firma care a primit de la primarii Traian Băsescu şi Adriean Videanu contractele pentru repararea marilor bulevarde ale Capitalei. Pînă să ajungă consilier prezidenţial, Adriana Săftoiu a fost consilierul uneia dintre firmele familiei Cazacu.
În 26 octombrie 2005, după publicarea Raportului de monitorizare al Comisiei Europene, preşedintele Traian Băsescu anunţa “Voi continua să veghez ca în jurul Guvernului să nu se instaleze grupuri de interese care ar putea să compromită lupta împotriva corupţiei”. Declaraţia lui Traian Băsescu venea după ce, pe tot parcursul anului 2005, preşedintele acuzase rolul nefast pe care “grupurile de interese” îl au asupra societăţii româneşti.
Grupul de Investigatii Politice (GIP) publica inregistrarile audio ale unor declaratii facute de Traian Basescu in iunie 1999, intr-o situatie similara celei din cazul Patriciu: anchetarea timp de mai multe ore si arestarea prefectului PD de Brasov, Ioan Nicolae Opris.
Declaratiile lui Traian Basescu, facute in iunie 1999, demonstreaza ca in momentul in care un apropiat al sau a fost arestat pentru coruptie, reactiile actualului presedinte, la acea vreme ministru al Transporturilor si vicepresedinte PD, au fost mult mai grave decit cele ale lui Calin Popescu Tariceanu in cazul Patriciu. Traian Basescu declara ca este “de necrezut ca, fie Politia, fie Parchetul sa nu-si informeze ministrul de resort: Domnul ministru, arestam prefectul!”. Actualul presedinte se declara, in mai multe rinduri, “ingrozit” ca “nimeni din actuala putere” nu a stiut ca prefectul PD va fi arestat, ca “nimeni nu mai controleaza ce se intimpla in tara asta” si ca prefectul a fost arestat “fara stirea celor care, teoretic, ar trebui sa controleze pirghiile”. Traian Basescu spunea ca pedistii ar fi trebuit sa fie “avertizati ca va fi arestat prefectul”, cu atit mai mult cu cit este vorba despre “un prefect al PD-ului, care, ma rog, e si la guvernare”. Traian Basescu considera drept o “premisa elementara” faptul “ca nimeni nu-si putea permite, Politia, I.G.P.-ul nu-si puteau permite asa ceva, fara sa-l informeze pe ministrul de interne, pe ministrul Justitiei”.