Doar lingușirile deșănțate și agramate ale lui Liiceanu i-au mai rămas lui Petrov. PMP n-a intrat în Parlament.
Doar lingușirile deșănțate și agramate ale lui Liiceanu i-au mai rămas lui Petrov. PMP n-a intrat în Parlament.
GIP a atacat în contencios decizia ANI de clasare a dosarului privind averea lui Daniel Constantin. Am cerut Curții de Apel București să anuleze raportul ANI și să oblige instituția să refacă verificarea averii deputatului PNL.
În aprilie 2017 am sesizat Agenția Națională de Integritate (ANI) în legătură cu neregulile din declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin. Sesizarea noastră a rămas nesoluționată timp de 2 ani și 8 luni. În decembrie 2019, la o lună după ce Daniel Constantin și apropiații lui votaseră guvernul Iohannis – Orban, ANI ne-a informat că a dispus clasarea.
Principalele motive pentru care am atacat în contencios clasarea dosarului privind averea lui Daniel Constantin sunt următoarele:
– ANI nu a efectuat activitatea de evaluare pe toată perioada cât Daniel Constantin a deţinut funcţii ori demnităţi publice, omițând deliberat anii 2012, 2017 și 2018.
– ANI nu a luat în considerare un împrumut de 135.000 lei primit de Daniel Constantin neautentificat și nemenționat în declarația de avere a acestuia.
– ANI nu a luat în considerare faptul că, deși era obligat de lege, Daniel Constantin nu și-a trecut în declarațiile de avere avantajele primite gratuit în urma acestei tranzacții: circa 48.000 Euro (2.000 Euro X 24 luni) chirie; 15.370 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante; 26.736 lei reprezentând impozit către stat.
– ANI a refuzat să valorifice datele obţinute de la bănci privind alimentarea de către diverse persoane a conturilor bancare ale lui Daniel Constantin și ale soției acestuia.
Mugur Ciuvică
Documente:
– Acțiunea în contencios depusă de GIP la Curtea de Apel București
Băsescu, care între 2004 și 2014 a fost comandantul suprem al Armatei Române, a susținut în procesul cu CNSAS că toți militarii erau informatori ai Securității și își turnau colegii înainte de decembrie 89.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea a admis cererea Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), stabilind că „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Instanța a respins toate susținerile lui Băsescu, care a mers până acolo încât să afirme că a fost constrâns să întocmească notele informative de Regulamentul disciplinei militare. Băsescu a susținut în fața Curții de Apel că și-ar fi turnat colegii de la Institutul de Marină, folosind numele conspirativ Petrov, pentru că „disciplina militară obligă pe fiecare militar să fie cinstit, sincer și drept”.
Instanța a constat însă că lucrurile stau exact pe dos decât le-a prezentat Băsescu. Tocmai obligația militarilor de a acționa cu onoare și demnitate ar fi trebuit să îl împiedice pe Băsescu să dea note informative privind viața familială sau privată a altor militari.
Altfel spus, turnându-și colegii, militarul Băsescu a acționat fără onoare și demnitate.
Motivarea sentinței Curții de Apel poate fi citită aici
Deputatul Daniel Constantin a locuit timp de 2 ani, fără să plătească vreun ban, într-un apartament de 182 metri pătrați, într-unul dintre cele mai luxoase complexe rezidențiale din București
GIP publică un document care arată că Daniel Constantin a primit de la un om de afaceri dreptul de a locui gratuit într-un apartament de lux al acestuia. Deși avantajul primit gratuit ar fi trebuit să se regăsească în declarațiile de avere ale lui Daniel Constantin acest lucru nu s-a întâmplat.
În 28 august 2014, firma Event Trade Consulting deținută de Ramona Constantin, soția lui Daniel Constantin, a închiriat un apartament de 182 metri pătrați aflat în complexul rezidențial Alia Apartments de pe strada Mareșal Averescu. Situat în apropierea Arcului de Triumf, Alia Apartments este unul dintre cele mai luxoase complexe rezidențiale noi din București.
În 8 octombrie 2015, contractul de închiriere a fost cesionat, cu titlu gratuit, lui Daniel Constantin. Două luni mai târziu, în 17 decembrie 2015, deputatul Daniel Constantin a încheiat cu Alexandru Reff (om de afaceri și avocat specializat în imobiliare) o „Promisiune de vânzare și comodat”. În baza acestui ante-contract, Constantin a primit de la Reff 207.000 euro plus TVA, cu care a cumpărat apartamentul în aceeași zi, 17 decembrie 2015. Reff a suportat și impozitele și cheltuielile aferente acestei tranzacții.
O săptămână mai târziu, pe 23 decembrie, Daniel Constantin i-a vândut apartamentul lui Alexandru Reff, în schimbul banilor pe care îi primise pentru a cumpăra apartamentul. Din nou, toate impozitele și cheltuielile implicate de încheierea contractului (taxe notariale, întabulare șamd) au fost suportate de Reff.
În schimbul rolului jucat în această afacere, Constantin a primit de la Reff „un drept de folosință gratuită asupra apartamentului pentru o perioadă de doi ani, începând cu data achiziției”.
Așadar Daniel Constantin a locuit gratuit în apartamentul de lux între decembrie 2015 și decembrie 2017.
În declarația de avere există o rubrică (Puctul VI) în care cei ce își declară averea trebuie să completeze cadourile, serviciile sau avantajele primite gratuit a căror valoare depășește 500 de euro. Chiria unui apartament cum este cel în care a locuit gratuit Daniel Constantin depășește 2.000 de euro lunar. În ciuda acestui fapt, deputatul Constantin nu a trecut în niciuna dintre declarațiile sale de avere faptul că a primit de la un om de afaceri dreptul de a folosi gratuit, timp de 2 ani, un apartament de lux din București.
Mugur Ciuvică
Documente:
GIP publică integral în limba română decizia CEDO în procesul intentat de judecătoarea Bogdan.
Camelia Bogdan a contestat la CEDO sancțiunea primită pentru că s-a aflat în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA. În martie 2017 CSM a decis excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan. În decembrie 2017, Înalta Curte a confirmat situația de incompatibilitate reținută de CSM, dar a modificat sancțiunea disciplinară, dispunând transferul Cameliei Bogdan la Curtea de Apel Târgu-Mureș pentru o perioadă de șase luni.
Camelia Bogdan a contestat la CEDO sancțiunea rămasă definitivă în urma deciziei Înaltei Curți, reclamând absența unui termen de prescripție pentru impunerea unei sancțiuni disciplinare judecătorilor, încălcarea dreptului la respectarea vieții sale private și afectarea reputației profesionale.
CEDO a respins categoric toate aceste cereri ale Cameliei Bogdan:
Tot ce a obținut Camelia Bogdan de la CEDO a fost doar că avea dreptul sa conteste în instanță suspendarea din funcție pe perioada de 9 luni dintre decizia CSM din martie 2017 și cea a Înaltei Curți din decembrie 2017. CEDO a și subliniat clar în decizie că „a constatat doar o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție ca urmare a lipsei de acces la o instanță pentru a contestarea hotărârii de suspendare impusă reclamantei la 21 martie 2017” (113) și că „reclamanta n-a obținut câștig de cauză în această instanță decât pentru o parte din plângerile sale, o mare parte din observațiile sale fiind dedicate unei părți a cererii declarate inadmisibile.” De altfel unul dintre judecătorii CEDO a formulat opinie separată chiar și față de această constatare a CEDO, arătând că „plângerea reclamantei privind dreptul de acces la o instanță pare în mod vădit nefondată”.
Mai mult, Camelia Bogdan a solicitat despăgubiri totale de 106.294 euro: 100.000 de euro pentru prejudiciul moral, 698 EUR pentru întârzierea de șase luni pe care Curtea de Apel București ar fi comis-o la plata salariului, 5.596 EUR pentru zilele de concediu de care ar fi fost lipsită (111). Camelia Bogdan a solicitat și 6.560 EUR pentru costurile si cheltuielile efectuate în legătură cu procedura în fata Curții (114).
CEDO „nu a găsit nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și pretinsul prejudiciu material” (113), așa că a decis să-i acorde Cameliei Bogdan doar 6.00 Euro ca daune morale și 2.000 euro cheltuieli de judecată.
Mugur Ciuvică
Documente:
ANAF – Direcţia Persoane Fizice cu Risc Fiscal, Parchetul si ANI verifică de aproximativ 8 luni conturile Cameliei Bogdan. GIP a sesizat instituțiile statului în legătură cu depozitul bancar de 200.000 Euro apărut, fără nicio justificare, în declarațiile de avere din 2018 și 2019 ale Camelia Bogdan.
În martie 2020, Grupul de Investigații Politice a sesizat Parchetul, ANAF și ANI în legătură cu un fapt flagrant: Potrivit declarației de avere depuse în 19 iunie 2018, Camelia Bogdan a creat, în primele luni ale anului 2018, un depozit bancar de 200.000 Euro. Depozitul se regăsește și în declarația de avere a Cameliei Bogdan din iunie 2019. Activele financiare și veniturile Cameliei Bogdan anterioare constituirii depozitului nu justificau în niciun fel cei 200.000 Euro.
Camelia Bogdan a trecut depozitul de 200.000 Euro cu mâna ei în două declarații de avere depuse în doi ani diferiți. Faptul că această sumă nu poate fi în niciun fel justificată ține de domeniul evidenței. Cu toate acestea, niciuna dintre instituțiile statului roman nu a luat până acum vreo măsură împotriva judecătoarei.
Depozitul de 200.000 Euro nu se mai regăsește în declarația de avere depusă de Camelia Bogdan în 2020. Așa cum apăruseră, banii au și dispărut fără nicio justificare: fără achiziția unor imobile valoroase, împrumuturi, plasamente sau investiții.
Documente:
Mugur Ciuvică
Presa de propaganda minte. CEDO NU a anulat sancțiunea primită de Camelia Bogdan pentru că a primit bani de la o firmă privată în timp ce judeca dosarul ICA. Decizia CEDO se referă exclusiv la suspendarea din profesie a magistraților pe durata contestării sancțiunii de excludere. Prin urmare, Camelia Bogdan rămâne vinovată de incompatibilitate pentru că s-a subordonat, contra unei remunerații, unei firme private și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat, așa cum a stabilit Înalta Curte în 13 decembrie 2017.
Tot ce a obținut Camelia Bogdan e că acum poate să conteste în instanță suspendarea sa din magistratură până la judecarea recursului pe care l-a făcut împotriva celei de-a doua sa excluderi. Reamintim că, în prezent, judecătoarea Bogdan e suspendată în urma unei noi decizii a CSM de a o exclude din magistratură, de data aceasta pentru că a falsificat sistemul Ecris (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte.
Documente:
În 15 octombrie 2020, Mugur Ciuvică a depus la Înalta Curte o cerere de intervenție în procesul prin care CNSAS a solicitat sa se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea e îl privește pe numitul Băsescu Traian.
Cererea se bazează pe faptul că Mugur Ciuvică a fost obligat în 2005 să-i plătească daune lui Traian Băsescu în urma unui proces nedrept. Într-o conferință de presă din 2004, Mugur Ciuvică a prezentat documente care demonstrau că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Băsescu i-a intentat un proces, susținând că nu a avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate și că niciodată nu a fost contactat de un reprezentant al Securității.
În ciuda documentelor prezentate de Ciuvică și a unei adrese transmise instanței de Ministerul Apărării în care se spunea negru pe alb că Băsescu a fost colaborator al Securității, Tribunalul București i-a dat dreptate lui Băsescu. Sentința a fost dată la puțin timp după ce acesta devenise Președintele României.
La baza sentinței a stat o Decizie a CNSAS în care se spunea că „lui Băsescu nu I se poate atribui calitatea de colaborator al Securității.
În realitate, după cum o demonstrează și Decizia CNSAS din 2019, Băsescu este fostul informator Petrov, care și-a turnat la Securitate colegii de la Institutul de Marină.
Într-o Notă dată Securității în 5 mai 1975, cu numele conspirativ Petrov, Traian Băsescu a spus despre unul dintre colegii săi de la Institutul de Marină: „Dimitriu Cornel ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămînă acolo.”
Trei luni mai târziu, în 19 august 1975, locotenent colonelul de Securitate Gheorghe Tudor a redactat o notă prin care propunea avizarea negativă a unei eventuale desemnări a lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate. Motivul invocat de Securitate era tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul Petrov, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Având în vedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ”.
Din cauza Notei date de Petrov, Dimitriu Cornel a avut interdicție de a părăsi țara până în 1 iunie 1977.
Procurorul Sprîncu, care conduce grupul de USR-iști filmați în timp ce umblă la sacii sigilați cu voturi, a fost retrogradat în urma modificărilor legilor Justiției din timpul guvernării PSD. Sprîncu a fost un foarte vehement contestatar al lui Tudorel Toader și un foarte activ susținător al lui Augustin Lazăr.
Nicolae Sprîncu a fost unul dintre procurorii obligați de ministrul Tudorel Toader să revină la parchetele inferioare ierarhic de unde fuseseră delegați. Sprîncu era delegat procuror la Parchetul de pe lângă Tribunaul București, dar a fost obligat să revină la locul său de muncă, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
În august 2017, procurorul Sprîncu a fost unul dintre semnatarii unui Memoriu al magistraților pentru retragerea proiectelor de modificare a legilor justiției.
În octombrie 2018, procurorul Sprâncu a fost unul dintre procurorii care au susținut solicitarea adresată ministrului Justiţiei de a renunţa la procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.
În februarie 2019, procurorul Sprîncu s-a delimitat public de organizațiile de magistrați care participaseră la negocieril cu ministrul Tudorel Toader
În 2020, tocmai procurorul Sprîncu a fost numit președintele Biroului Electoral al Circumscripției Electorale Sector 1.