Între 2011 și 2016, România a avut în Finlanda un ambasador cu grave probleme la mansardă. Înainte de a fi numit consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și, ulterior, ambasador, Cătălin Avramescu s-a remarcat nu doar prin faptul că era un lingău de cea mai joasă speță al lui Băsescu, ci și prin numeroase ieșiri necontrolate.
Câteva exemple:
În aprilie 2007, Cătălin Avramescu cerea românilor să pună mâna pe arme împotriva guvernului Tăriceanu. În aceeași lună, Avramescu spunea că România nu are nevoie de Constituție. În noiembrie 2007, Cătălin Avramescu cerea desființarea partidelor politice. În decembrie 2007 promova ideea eliminării oricărei opoziții parlamentare.
Marți, 5 aprilie 2016, președintele Klaus Iohannis (sau Johannis) l-a rechemat pe Cătălin Avramescu din funcția de ambasador, încheind astfel 5 ani rușinoși pentru diplomația românească.
Mai jos, câteva dintre elucubrațiile lui Cătălin Avramescu.
În 2005, Dosarul ICA a fost închis de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române cu decizii de neîncepere a urmăriri penale. După 2 ani, în timpul campaniei pentru Referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu din 2007, dosarul a fost redeschis de DNA-ul condus de Daniel Morar.
GIP publică Rezoluția din 10 iunie 2005, prin care procurorul Claudia Bobe de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus neînceperea urmăririi penale în Dosarul Nr. 646/P/2004 (Dosarul ICA).
În 2004, Corpul de control al Ministerului Agriculturii a realizat un control la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în legătură cu procesul de privatizare al Institutul de Cercetări Alimentare. În urma acestui control s-a constituit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul 646/P/2004.
În urma analizării tuturor probelor strânse la dosar, procurorul Claudia Bobe a constatat că:
– licitaţia pentru privatizarea ICA SA a fost corectă;
– Grivco SA, câştigătorul licitaţiei, îşi achitase la zi toate datoriile la stat;
– preţul plătit pentru ICA SA fusese unul corect, care ţinuse cont de valoarea terenului, a clădirilor şi a acţiunilor deţinute de ICA SA la o altă societate comercială.
Grupul de Investigaţii Politice publică o serie de documente care demonstrează că Dosarul ICA este o făcătură. În Rechizitoriul procurorilor DNA probele sunt înlocuite de o serie de greşeli stupide care i-ar fi sărit în ochi şi unui elev de clasa a V-a mai puţin înzestrat. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, procurorii DNA susţin că a fost încălcată o lege din viitor, confundă semestrul cu trimestrul, încurcă datele de apariţie ale unor Monitoare Oficiale, confundă persoane care au acelaşi nume de familie, nu ştiu care este diferenţa dintre un anunţ de privatizare şi o listă cu societăţi privatizabile .
1. DNA susţine că a fost încălcată o lege din viitor.
– Potrivit Rechizitoriului, DNA acuză Guvernul României că, prin adoptarea HG 451/2002 privind transformarea ICA în societate comercială pe acţiuni, a încălcat Legea 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
– În realitate, HG 451/2002 a intrat în vigoare în 23 mai 2002, în timp ce Legea 290/2002 a intrat în vigoare în 29 mai 2002, data la care a fost publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, DNA susţine că o hotărâre de guvern a încălcat o lege care încă nu exista.
Trend Communication SRL, firma lui Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media.
În februarie 2014, în urma dezvăluirilor legate de veniturile membrilor ASF, Rareş Bogdan a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai „caracatiţei de la ASF”. În 12 februarie 2014, Rareş Bogdan susţinea că „pe o piaţă a asigurărilor de 25 de miliarde de euro, o mână de băieţi deştepţi fac reguli care determină Fondul Monetar International şi Comisia Europeană să suspecteze România de o boală grea: corupţia incurabilă”. Rareş Bogdan a omis să precizeze că el însuşi a primit de la băieţii deştepţi, de la caracatiţa de la ASF, de la cei vinovaţi de corupţie incurabilă contracte de 308.000 euro fără licitaţie.
GIP publică lista celor 8 contracte primite de Trend Communication de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractele au fost semnate de Rareş Bogdan în calitate de director general al Trend Communication şi de Angela Toncescu în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
În data de 20 noiembrie 2012, GIP a sesizat Consiliul Naţional de Integritate (CNI) cu privire la problemele de integritate ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. Sesizarea se găseşte aici.
În data de 17 ianuarie 2013 am primit un răspuns prin care eram informaţi că comisia de evaluare din cadrul CNI a clasat lucrarea “deoarece nu au fost identificate elemente de încălcare, de către Horia Georgescu, a legislaţiei privind regimul încălcării declarării averii, în sensul că nu există diferenţe semnificative între veniturile realizate şi cheltuielile intervenite în perioada evaluată”. Răspunsul CNI se găseşte aici.
Drept urmare, în data de 22 ianuarie 2013, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am cerut CNI să ne pună la dispoziţie copii după procesele verbale ale şedinţelor de evaluare a CNI în care s-a dezbătut lucrarea referitoare la Horia Georgescu şi stenogramele acestor şedinţe. Cererea către CNI se găseşte aici.
Întrucât CNI nu ne-a răspuns în termenul legal de 10 zile, am formulat o reclamaţie administrativă.
Domnului José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene
Domnule preşedinte,
Numele meu este Mugur Ciuvică. Sunt cetăţean român. Prin prezenta vă adresez o petiţie în legătură cu Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, dat publicităţii în data de 30 ianuarie 2013.
Vă solicit să clarificaţi o serie de afirmaţii din cuprinsul Raportului care aduc atingere drepturilor mele fundamentale.
Grupul de Investigaţii Politice a sesizat Consiliului Naţional de Integritate cu privire la problemele de integritate ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu.
La începutul anului 2007, Horia Georgescu a cumpărat de la părinţii săi un apartament de 140 de metri pătraţi pentru care a plătit 130.000 de dolari (echivalentul a 339.300 lei, respectiv 100.380 euro la cursul de la acea dată) şi o casă de locuit de 356 metri pătraţi în valoare de 1.000.000 de lei (echivalentul a 295.860 euro la cursul de la acea dată).
Potrivit declaraţiei de avere din 1 martie 2007, în momentul achiziţiei imobilelor, Horia Georgescu contractase un credit în valoare de 100.761 euro de la Emporiki Bank. Singurele venituri ale lui Horia Georgescu erau, la acea dată, salariul de 48.000 RON anual încasat în calitate de specialist la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi încasarea unei chirii pentru apartament în valoare 70.380 RON anual.
Grupul de Investigații Politice publică un document care demonstrează că, de la înființarea sa în 2008, Agenția Națională de Integritate nu a prins pe nimeni.
În 1 martie 2011, Agenția Națională de Integritate a răspuns unei solicitări a GIP referitoare la rezultatele dosarelor transmise de ANI parchetelor. Astfel, potrivit ANI, în perioada aprilie 2008 (data la care au fost angajați primii inspectori de integritate) – mai 2010 (data la care activitatea ANI a fost suspendată de decizia Curții Constituționale), ANI a trimis la Parchete 175 de dosare.
La 1 martie 2011, data la care ANI ne-a transmis răspunsul, situația acestor dosare era următoarea:
– Într-un singur dosar (UNU) transmis de ANI, procurorii deciseseră trimiterea în judecată.
– În 95 de dosare transmise de ANI, procurorii deciseseră Neînceperea Urmăririi Penale (NUP)
– 79 de dosare transmise de ANI se aflau în lucru la Parchete.
GIP publică numele celor 11 firme din industria cărnii în cazul cărora OLAF a solicitat deja recuperarea integrală a fondurilor alocate prin programul SAPARD şi în legătură cu care OLAF a sesizat DNA. Una dintre acestea este Meda Prod 98, firma controversatului Gigi Neţoiu, cel care apărea în campania electorală din 2009 alături de Traian Băsescu.
OLAF somează autorităţile române să-şi respecte obligaţiile şi să recupereze integral fondurile pentru proiectele SAPARD care au fost fraudate. Potrivit OLAF, aproape toate fondurile SAPARD pentru industria cărnii ar putea fi fraudate. Nivelul fraudelor în programul SAPARD România este atît de mare încît vor urma şi alte măsuri, luate de Comisia Europeană.
GIP publică o scrisoare semnată de Eddy Weyns, şeful Direcţiei Agricultură din cadrul Oficiului European Antifraudă (OLAF) şi adresată lui Mihai Vădan, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Scrisoarea este datată 6 mai 2010 şi reprezintă un răspuns la încercarea Ministerului Agriculturii de a acoperi firmele din industria cărnii pe care OLAF le-a găsit vinovate de fraudarea fondurilor SAPARD. (În 27 iulie 2010, GIP a publicat un document intern al Ministerului Agriculturii realizat în urma cererii OLAF de recuperare integrală a fondurilor nerambursabile SAPARD fraudate de firme din industria cărnii din România.)