Pe scurt, motivele contestației pe care am transmis-o CNATDCU în 28 decembrie sunt următoarele:
1. CNATDCU nu a analizat teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, ci doar pasajele trimise de noi în una dintre anexele sesizării.
2. CNATDCU nu a analizat teza Laurei Codruța Kovesi cu un soft antiplagiat.
3. CNATDCU a creat un dublu standard pentru a o absolvi pe Kovesi. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Tobă pentru că acesta a plagiat „zeci de pagini”. În cazul lui Kovesi, CNATDCU a decis menținerea titlului de doctor deși aceasta a plagiat zeci de pagini. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Pandele, după ce a verificat lucrarea acestuia cu un soft antiplagiat. CNATDCU nu a analizat teza lui Kovesi cu un soft antiplagiat.
Am depus peste o sută de pagini din lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi identificate de softul antiplagiat iThenticate, împreună cu dovezile plagiatului. Rezultatele obţinute în urma analizării tezei de doctorat a doamnei Kovesi cu iThenticate sunt: Introducerea şi Capitolul Isunt plagiate în proporţie de 45%; Capitolele 2, 3 şi 4sunt plagiate în proporţie de 35%; Capitolele 5 şi 6 sunt plagiate în proporţie de peste 50%.
În plus față de lucrurile pe care le-am spus în postările anterioare referitoare la plagiatul Laurei Codruța Kovesi am mai sesizat CNATDCU cu privire la următoarele:
1. La note și în Bibliografie apar lucrări în limba franceză. Potrivit CV-ului său , Laura Codruța Kovesi nu cunoaște această limbă. Câteva exemple:
– Cesoni, Maria Luisa, Criminalité organisee, des representations sociales aux definitions juridiques, L. G. D. J. Paris, Georg Geneve, Bruylant Bruxelles, 2004
– Glaser, St., Droit internaţional penal convenţional, Paris, 1929.
2. Kovesi a copiat inclusiv greșelile făcute de autorii lucrărilor originale. Câteva exemple:
– Paragrafele începând cu „Crima organizată poate fi percepută …” de la paginile 21-24 sunt plagiate integral, inclusiv greșeala din nota de subsol nr 16, unde lucrarea „White collar crime” apare ca „White coilar crime”. Greșeala se repetă și la Bibliografie. Aceleași paragrafe, cu aceeași greșeală apar și în lucrarea Perspective ale securităţii şi apărării în Europa publicată în 2009
Ministrul Ghinea se folosește de o rețea de intimi macoviști (Oana Ganea, Ciprian Ciucu, Cristina Ciucu, Dragoș Dinu) pentru a băga în buzunar sute de mii de euro din fonduri europene. Ghinea nu declară veniturile concubinei sale, Oana Ganea. Aceasta este și ea abonată la bani europeni.
Ministrul Ghinea minte când spune că toți cei 50.000 euro pe care îi primea anual proveneau de la organizația pe care a creat-o. În realitate, fondurile europene ajungeau în buzunarul lui Ghinea atât prin intermediul ONG-ului său, CRPE și al filialei CRPE din Republica Moldova, cât și prin intermediul a două SRL-uri (DC Communication SRL și HF Advising SRL).
Toate cele 4 entități sunt legate de Ghinea prin intermediul unui grup creat de acesta. Din grup fac parte: Oana Ganea, concubina lui Cristian Ghinea; tânărul traseist politic Ciprian Ciucu; soția acestuia Cristina Ciucu; secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Dragoș Dinu.
Ciprian Ciucu şi Monica Macovei
Dragoş Dinu
– Oana Maria Ganea este concubina lui Cristian Ghinea. Șmecher, ca orice tehnocrat, Ghinea s-a prevalat de faptul că nu este căsătorit cu Oana Ganea și nu a declarat veniturile acesteia în declarațiile de avere. Oana Ganea este și ea plătită din fonduri europene de CRPE-ul creat și condus de Cristian Ghinea. În același timp, partenera de viață a actualului ministru este și angajata DC Communication, una dintre firmele prin intermediul căreia banii europeni ajungeau la Ghinea.
– Ciprian Ciucu a fost supraveghetorul integrității românești în calitate de președinte al Consiliului Național de Integritate, instituția care controlează Agenția Națională de Integritate. Ulterior, Ciucu a devenit traseist politic, candidând la Primăria Capitalei din partea partidului Monicăi Macovei, pentru a trece apoi la PNL. Ciucu a fost angajatul lui Ghinea la CRPE, fiind și membru în comitetul director al ONG-ului. Ghinea l-a plătit pe Ciucu din bani europeni. În același timp, Ciucu l-a plătit și el pe Ghinea tot din bani europeni. Ciucu și soția sa au înființat în 2005 un SRL, HF Advising, al cărui administrator este chiar Ciprian Ciucu. SRL-ul a fost angajat în mai multe proiecte europene prin care Ciprian Ciucu l-a plătit pe șeful lui de la CRPE, Cristian Ghinea.
– Cristina Simona Ciucu este soția lui Ciprian Ciucu. Și ea a fost în același timp și angajata lui Ghinea, ocupându-se cu managementul financiar la CRPE, și patroana lui Ghinea, în calitate de asociat al HF Advising.
– Dragoș-Cristian Dinu este secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, demnitate în care a ajuns pentru că este prietenul ministrului Ghinea. Ca și familia Ciucu, Dinu a fost și el, simultan, angajatul și patronul lui Ghinea. Dinu a fost Coordonatorul sectorului public al CRPE, fiind alături de Ghinea și Ciucu și membru în Comitetul director al asociației. În același timp, Dinu a fost și unul din patronii lui Ghinea, fiind asociat cu familia Ciucu în HF Advising SRL.
În mai 2014, o bătrână a fost brutalizată la Nana de bătăușii aduși de Elena Udrea. Udrea, la acea vreme candidată la Președinția României, venise în campanie electorală la Nana, unde ea și Băsescu au moșii.
Șeful bătăușilor aduși de Udrea este Dragoș Coman, la acea vreme președintele PMP Călărași. Acum, același Dragoș Coman este liberal, candidat PNL pentru Consiliul Local Călărași și nominalizat ca viceprimar în cazul în care PNL câștigă alegerile.
Dragoș Coman – Profil FB
Candidații PNL Călărași
Dragoș Coman
În imaginile filmate de Antena 3, Dragoș Coman este individul cu geacă maro și pantaloni mov care rânjește satisfăcut pe tot parcursul incidentului.
Mircea Badea și Mugur Ciuvică publică o serie de informații și documente care demonstrează că, în campania de învinovățire a medicilor din România pentru tragedia de la Colectiv, domnul Cătălin Tolontan manipulează opinia publică.
De luni de zile, Cătălin Tolontan susține că toate victimele incendiului de la Colectiv care nu au murit in club au fost omorâte de medicii români, în frunte cu Raed Arafat. Mult timp am considerat că această campanie se poate explica prin ignoranta autorului. Ne-am înșelat. Simpla ignoranță nu explică de ce autorul nu compară datele din cazul Colectiv cu informații despre alte cazuri de mari arși din lume, inclusiv cu schemele de tratament care se aplică la nivel International.
1. Sesizarea din 2 februarie 2012 prin care GIP a cerut Parchetului General anchetarea lui Traian Băsescu pentru spălare de bani în afacerea cu Costel Căşuneanu.
Grupul de Investigații Politice (GIP) a transmis luni, 28 iulie 2014, președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) o solicitare privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu.
GIP a solicitat revenirea asupra deciziei Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian născut în data de 4 noiembrie 1951 în oraşul Basarabi, județul Constanţa.
Am cerut să fie analizate următoarele tranzacții suspecte:
1. Cumpărarea de către Băsescu Traian a unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti 137B
În data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și Băsescu Maria au cumpărat un imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 137B. Potrivit Actului de vânzare-cumpărare, preţul convenit a fost de 280.000 dolari, suma fiind plătită în numerar.
Urmărirea penală a început în urma unei plângeri depuse în 19 martie 2014 de Jean-Cătălin Sandu, unul dintre cei acuzaţi în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS).
Dacian Cioloş este acuzat că în calitate de ministru al Agriculturii a decis în mod ilegal constituirea ca parte civilă a ministerului în acest dosar.
În data de 24 septembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să comunice dacă se constituie ca parte civilă în Dosarul privatizării ICA. În 14 octombrie 2008, Dacian Cioloş răspunde afirmativ DNA şi constituie Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosar.
Trend Communication SRL, firma lui Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media.
În februarie 2014, în urma dezvăluirilor legate de veniturile membrilor ASF, Rareş Bogdan a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai „caracatiţei de la ASF”. În 12 februarie 2014, Rareş Bogdan susţinea că „pe o piaţă a asigurărilor de 25 de miliarde de euro, o mână de băieţi deştepţi fac reguli care determină Fondul Monetar International şi Comisia Europeană să suspecteze România de o boală grea: corupţia incurabilă”. Rareş Bogdan a omis să precizeze că el însuşi a primit de la băieţii deştepţi, de la caracatiţa de la ASF, de la cei vinovaţi de corupţie incurabilă contracte de 308.000 euro fără licitaţie.
GIP publică lista celor 8 contracte primite de Trend Communication de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractele au fost semnate de Rareş Bogdan în calitate de director general al Trend Communication şi de Angela Toncescu în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii şi este un mare mincinos.
Grupul de Investigaţii Politice publică declaraţia mincinoasă dată de Traian Băsescu în faţa instanţei în data de 17 martie 2004. Declaraţia a fost dată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în procesul de calomnie intentat în urma dezvăluirilor legate de colaborarea sa cu Securitatea. Documentul, semnat de Traian Băsescu, demonstrează că acesta a minţit instanţa declarând: „Nu am avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate. După Revoluţie nu am fost contactat de nici un reprezentant al Securităţii. De altfel, niciodată nu am fost contactat de un astfel de reprezentant”.
Decizia CNSAS publicată astăzi, 13 februarie 2014, demonstrează încă o dată că Traian Băsescu a fost în permanentă şi directă legătură cu Securitatea, că a dat note la Securitate, că „TRAIAN” îl informa direct pe şeful Securităţii Port Constanţa, locotenent colonel Petre Şerbu.
