În conformitate cu art. 3, alin. 1, art. 6, alin. 1 și alin. 3, art. 8, alin. 1, literele a și b, art. 10 alin. 3, lit. b din Legea audiovizualului, vă solicităm să apărați libertatea presei audiovizuale din România supusă în aceste zile unor presiuni uriașe. Ne referim în special la apelurile unor ONG-uri prin care se cere suprimarea unor posturi TV și la amenințările la adresa jurnaliștilor unor televiziuni exprimate în manifestațiile de stradă din ultimele zile.
5 august 2014: judecătoarea Bogdan rămâne în pronunţare în dosarul ICA.
6 august: Judecătoarea Bogdan primeşte 10.000 lei de la o parte în dosar.
8 august: judecătoarea Bogdan se pronunţă în favoarea părţii de la care luase banii.
Judecătoarea Camelia Bogdan a primit cei 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte în dosarul ICA, la o zi după ce rămăsese în pronunțare în acest dosar. La două zile după ce a luat banii, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.
În aprilie 2011, procurorul general Kovesi a intervenit în favoarea judecătoarei Bogdan într-un dosar al lui Vântu. În 2011, la un an după ce fusese adusă la Tribunalul Bucureşti de la Judecătoria Constanţa, judecătoarea Camelia Bogdan funcţiona deja ca magistrat-executant al Binomului.
În 20 martie 2011, în dosarul Vântu-Popa, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de recuzare a judecătoarei Camelia Bogdan formulată de avocatul unuia dintre inculpați. Judecătoarea Elena Burlan, cea care a aprobat recuzarea, şi-a motivat decizia prin faptul că judecătoarea Bogdan „şi-a creat deja părerea vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze dosarul în regim de urgenţă”.
Pe scurt, motivele contestației pe care am transmis-o CNATDCU în 28 decembrie sunt următoarele:
1. CNATDCU nu a analizat teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, ci doar pasajele trimise de noi în una dintre anexele sesizării.
2. CNATDCU nu a analizat teza Laurei Codruța Kovesi cu un soft antiplagiat.
3. CNATDCU a creat un dublu standard pentru a o absolvi pe Kovesi. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Tobă pentru că acesta a plagiat „zeci de pagini”. În cazul lui Kovesi, CNATDCU a decis menținerea titlului de doctor deși aceasta a plagiat zeci de pagini. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Pandele, după ce a verificat lucrarea acestuia cu un soft antiplagiat. CNATDCU nu a analizat teza lui Kovesi cu un soft antiplagiat.
Am depus peste o sută de pagini din lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi identificate de softul antiplagiat iThenticate, împreună cu dovezile plagiatului. Rezultatele obţinute în urma analizării tezei de doctorat a doamnei Kovesi cu iThenticate sunt: Introducerea şi Capitolul Isunt plagiate în proporţie de 45%; Capitolele 2, 3 şi 4sunt plagiate în proporţie de 35%; Capitolele 5 şi 6 sunt plagiate în proporţie de peste 50%.
În plus față de lucrurile pe care le-am spus în postările anterioare referitoare la plagiatul Laurei Codruța Kovesi am mai sesizat CNATDCU cu privire la următoarele:
1. La note și în Bibliografie apar lucrări în limba franceză. Potrivit CV-ului său , Laura Codruța Kovesi nu cunoaște această limbă. Câteva exemple:
– Cesoni, Maria Luisa, Criminalité organisee, des representations sociales aux definitions juridiques, L. G. D. J. Paris, Georg Geneve, Bruylant Bruxelles, 2004
– Glaser, St., Droit internaţional penal convenţional, Paris, 1929.
2. Kovesi a copiat inclusiv greșelile făcute de autorii lucrărilor originale. Câteva exemple:
– Paragrafele începând cu „Crima organizată poate fi percepută …” de la paginile 21-24 sunt plagiate integral, inclusiv greșeala din nota de subsol nr 16, unde lucrarea „White collar crime” apare ca „White coilar crime”. Greșeala se repetă și la Bibliografie. Aceleași paragrafe, cu aceeași greșeală apar și în lucrarea Perspective ale securităţii şi apărării în Europa publicată în 2009
Ministrul Ghinea se folosește de o rețea de intimi macoviști (Oana Ganea, Ciprian Ciucu, Cristina Ciucu, Dragoș Dinu) pentru a băga în buzunar sute de mii de euro din fonduri europene. Ghinea nu declară veniturile concubinei sale, Oana Ganea. Aceasta este și ea abonată la bani europeni.
Ministrul Ghinea minte când spune că toți cei 50.000 euro pe care îi primea anual proveneau de la organizația pe care a creat-o. În realitate, fondurile europene ajungeau în buzunarul lui Ghinea atât prin intermediul ONG-ului său, CRPE și al filialei CRPE din Republica Moldova, cât și prin intermediul a două SRL-uri (DC Communication SRL și HF Advising SRL).
Toate cele 4 entități sunt legate de Ghinea prin intermediul unui grup creat de acesta. Din grup fac parte: Oana Ganea, concubina lui Cristian Ghinea; tânărul traseist politic Ciprian Ciucu; soția acestuia Cristina Ciucu; secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Dragoș Dinu.
– Oana Maria Ganea este concubina lui Cristian Ghinea. Șmecher, ca orice tehnocrat, Ghinea s-a prevalat de faptul că nu este căsătorit cu Oana Ganea și nu a declarat veniturile acesteia în declarațiile de avere. Oana Ganea este și ea plătită din fonduri europene de CRPE-ul creat și condus de Cristian Ghinea. În același timp, partenera de viață a actualului ministru este și angajata DC Communication, una dintre firmele prin intermediul căreia banii europeni ajungeau la Ghinea.
– Ciprian Ciucu a fost supraveghetorul integrității românești în calitate de președinte al Consiliului Național de Integritate, instituția care controlează Agenția Națională de Integritate. Ulterior, Ciucu a devenit traseist politic, candidând la Primăria Capitalei din partea partidului Monicăi Macovei, pentru a trece apoi la PNL. Ciucu a fost angajatul lui Ghinea la CRPE, fiind și membru în comitetul director al ONG-ului. Ghinea l-a plătit pe Ciucu din bani europeni. În același timp, Ciucu l-a plătit și el pe Ghinea tot din bani europeni. Ciucu și soția sa au înființat în 2005 un SRL, HF Advising, al cărui administrator este chiar Ciprian Ciucu. SRL-ul a fost angajat în mai multe proiecte europene prin care Ciprian Ciucu l-a plătit pe șeful lui de la CRPE, Cristian Ghinea.
– Cristina Simona Ciucu este soția lui Ciprian Ciucu. Și ea a fost în același timp și angajata lui Ghinea, ocupându-se cu managementul financiar la CRPE, și patroana lui Ghinea, în calitate de asociat al HF Advising.
– Dragoș-Cristian Dinu este secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, demnitate în care a ajuns pentru că este prietenul ministrului Ghinea. Ca și familia Ciucu, Dinu a fost și el, simultan, angajatul și patronul lui Ghinea. Dinu a fost Coordonatorul sectorului public al CRPE, fiind alături de Ghinea și Ciucu și membru în Comitetul director al asociației. În același timp, Dinu a fost și unul din patronii lui Ghinea, fiind asociat cu familia Ciucu în HF Advising SRL.
În mai 2014, o bătrână a fost brutalizată la Nana de bătăușii aduși de Elena Udrea. Udrea, la acea vreme candidată la Președinția României, venise în campanie electorală la Nana, unde ea și Băsescu au moșii.
Șeful bătăușilor aduși de Udrea este Dragoș Coman, la acea vreme președintele PMP Călărași. Acum, același Dragoș Coman este liberal, candidat PNL pentru Consiliul Local Călărași și nominalizat ca viceprimar în cazul în care PNL câștigă alegerile.
În imaginile filmate de Antena 3, Dragoș Coman este individul cu geacă maro și pantaloni mov care rânjește satisfăcut pe tot parcursul incidentului.
Mircea Badea și Mugur Ciuvică publică o serie de informații și documente care demonstrează că, în campania de învinovățire a medicilor din România pentru tragedia de la Colectiv, domnul Cătălin Tolontan manipulează opinia publică.
De luni de zile, Cătălin Tolontan susține că toate victimele incendiului de la Colectiv care nu au murit in club au fost omorâte de medicii români, în frunte cu Raed Arafat. Mult timp am considerat că această campanie se poate explica prin ignoranta autorului. Ne-am înșelat. Simpla ignoranță nu explică de ce autorul nu compară datele din cazul Colectiv cu informații despre alte cazuri de mari arși din lume, inclusiv cu schemele de tratament care se aplică la nivel International.
1. Sesizarea din 2 februarie 2012 prin care GIP a cerut Parchetului General anchetarea lui Traian Băsescu pentru spălare de bani în afacerea cu Costel Căşuneanu.
Grupul de Investigații Politice (GIP) a transmis luni, 28 iulie 2014, președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) o solicitare privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu.
GIP a solicitat revenirea asupra deciziei Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian născut în data de 4 noiembrie 1951 în oraşul Basarabi, județul Constanţa.
Am cerut să fie analizate următoarele tranzacții suspecte:
1. Cumpărarea de către Băsescu Traian a unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti 137B
În data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și Băsescu Maria au cumpărat un imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 137B. Potrivit Actului de vânzare-cumpărare, preţul convenit a fost de 280.000 dolari, suma fiind plătită în numerar.