Judecătorul Matei este cel care a condamnat-o definitiv pe Mariana Rarinca în septembrie 2015. Matei a admis contestația în anulare formulată de DNA împotriva deciziei prin care Mariana Rarinca fusese achitată definitiv în dosarul înscenat de procurori la cererea Liviei Stanciu.
Dorel Matei a susținut teza de doctorat cu titlul „Cooperarea judiciară internațională în materie penală” la Academia de Poliție în anul 2013. Potrivit documentelor pe care le-am transmis CNATDCU, Dorel Matei a plagiat masiv.
Ca și în cazul Laurei Codruța Kovesi, pagini întregi din lucrarea de doctorat a judecătorului Matei sunt copiate din lucrări de specialitate. La fel ca și Kovesi, judecătorul a copiat inclusiv notele de subsol și greșelile din lucrările originale.
Nu avem mari așteptări din partea CNATDCU. Probabil, la fel ca în cazul Kovesi, reprezentanții acestei instituții vor prefera să se facă din nou de râs mușamalizând și acest plagiat. În România ești plagiator doar dacă nu ești omul sistemului. Or, Dorel Matei, ca și Kovesi, este omul sistemului.
Publicăm mai jos pasaje din lucrarea de doctorat a judecătorului Dorel Matei puse față în față cu lucrările originale din care au fost copiate.
În 2014, Curtea de Conturi a realizat un control la Ministerul Agriculturii. Cele mai grave încălcări ale legii au fost constate la proiectul CESAR, proiect derulat de minister cu bani primiți de la Banca internațională pentru Construcție și Dezvoltare (BIRD). Acesta este proiectul în cadrul căruia judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii în timp ce judeca Dosarul ICA. Ministerul era parte în Dosarul ICA, iar Camelia Bogdan a primit cei 10.000 lei la o zi după ce rămăsese în pronunțare în acest dosar. La două zile după ce a luat banii, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.
Unele dintre neregulile constate de Curtea de Conturi în derularea programului CESAR se referă chiar la sumele de bani primite de consultanţii individuali din acest program şi la modul în care au fost selectați și evaluați aceștia de Ministerul Agriculturii.
1. Banii
În urma controlului realizat în 2014, Curtea de Conturi a stabilit că „remunerațiile consultanților, prevăzute în contractele pentru serviciile de consultanță individuală, au fost mai mari decât cele recomandate de BIRD pentru aceste tipuri de consultanță”. Altfel spus, Curtea de Conturi a constatat că remunerația primită de judecătoarea Camelia Bogdan a fost nejustificată.
Procuroarea Alina Bica a băgat oameni la închisoare pentru abuz în serviciu știind foarte bine că prevederile din Codul Penal sunt neconstituționale. Ca dovadă, imediat ce a fost ea însăși acuzată de abuz în serviciu a reclamat neconstituționalitatea prevederilor din Codul Penal.
În 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a luat decizia dezincriminării abuzului în serviciu în cazurile în care nu a fost încălcată o lege sau o ordonanță. Decizia Curții a fost luată în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicată de inculpata Alina Bica în ianuarie 2016. Cu câteva luni înainte, în iunie 2015, judecătorii Mihalcea și Tudor de la Curtea de Apel București îi condamnaseră pe cei șapte inculpați din dosarul Tender – Carom la un total de 116 ani și 6 luni de închisoare pentru acuzații construite pe abuzul în serviciu, deși nu fuseseră încălcate nici legi, nici ordonanțe. Condamnările fuseseră date pe baza rechizitoriului semnat de procuroarea Alina Bica, judecătorii preluând cu copy – paste acuzațiile de abuz în serviciu formulate de aceasta.
Potrivit rechizitoriului, presupusa infracțiune în baza căreia s-a constituit dosarul Tender – Carom, a fost abuzul în serviciu. Concret, cei șapte inculpați au fost trimiși în judecată pentru încheierea a 4 contracte comerciale care au fost calificate de procuroarea Bica drept nelegale pentru că ar fi fost încheiate prin abuz în serviciu.
La câteva luni de la această sentință, Alina Bica, de această dată din postura de inculpată, invoca printr-o excepție neconstituționalitatea articolului din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu. Procuroarea Alina Bica a știut că aceste prevederi din Codul Penal sunt neconstituționale, dar nu i-a păsat. Ea avea ordine de urmat și oameni de băgat la pușcărie.
GIP publică un document care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan a mințit CSM
Camelia Bogdan a semnat sute de diplome oferite de Ministerul Agriculturii participanților la cursurile de la Poiana Brașov. Toate aceste diplome poartă antetul Ministerului Agriculturii.
Camelia Bogdan a declarat în fața CSM că banii cu care a fost remunerată pentru activitatea sa de lector „nu provin de la Ministerul Agriculturii”. Camelia Bogdan a mințit. Miercuri, 1 martie, judecătoarea Bogdan a declarat în fața sediului DNA că Ministerul Agriculturii „nu a avut absolut nicio legătură” cu seminariile la care a predat în timp ce judeca Dosarul ICA. Camelia Bogdan a mințit din nou.
Ministerul Agriculturii a acordat participanților la Programul de formare profesională, organizat în perioada 21 iulie – 1 august 2014 la Poiana Brașov, diplome de „participare și absolvire”. Toate aceste diplome sunt semnate de Camelia Bogdan. Pe toate aceste diplome apare mare și clar antetul Ministerului Agriculturii, instituția de la care au provenit banii cu care a fost plătită Camelia Bogdan.
Excluderea Cameliei Bogdan vine ca urmare a dezvăluirilor GIP. În februarie 2016 am arătat că, în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.
Când sistemul a vrut să-i execute pe Vântu, Voiculescu, Tender sau Oprescu, dosarele acestora au ajuns la unul sau la ambii magistrați-executanți: Bogdan și Mihalcea. Potrivit legii, completele de judecată sunt desemnate aleatoriu. Sistemul securist din România este însă deasupra legii. Așa se face că atunci când cineva, vinovat sau nevinovat, ajunge o țintă a sistemului, acesta încape, nealeatoriu, pe mâinile judecătorilor Bogdan și Mihalcea.
Ministrul Ghinea se folosește de o rețea de intimi macoviști (Oana Ganea, Ciprian Ciucu, Cristina Ciucu, Dragoș Dinu) pentru a băga în buzunar sute de mii de euro din fonduri europene. Ghinea nu declară veniturile concubinei sale, Oana Ganea. Aceasta este și ea abonată la bani europeni.
Ministrul Ghinea minte când spune că toți cei 50.000 euro pe care îi primea anual proveneau de la organizația pe care a creat-o. În realitate, fondurile europene ajungeau în buzunarul lui Ghinea atât prin intermediul ONG-ului său, CRPE și al filialei CRPE din Republica Moldova, cât și prin intermediul a două SRL-uri (DC Communication SRL și HF Advising SRL).
Toate cele 4 entități sunt legate de Ghinea prin intermediul unui grup creat de acesta. Din grup fac parte: Oana Ganea, concubina lui Cristian Ghinea; tânărul traseist politic Ciprian Ciucu; soția acestuia Cristina Ciucu; secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Dragoș Dinu.
Ciprian Ciucu şi Monica Macovei
Dragoş Dinu
– Oana Maria Ganea este concubina lui Cristian Ghinea. Șmecher, ca orice tehnocrat, Ghinea s-a prevalat de faptul că nu este căsătorit cu Oana Ganea și nu a declarat veniturile acesteia în declarațiile de avere. Oana Ganea este și ea plătită din fonduri europene de CRPE-ul creat și condus de Cristian Ghinea. În același timp, partenera de viață a actualului ministru este și angajata DC Communication, una dintre firmele prin intermediul căreia banii europeni ajungeau la Ghinea.
– Ciprian Ciucu a fost supraveghetorul integrității românești în calitate de președinte al Consiliului Național de Integritate, instituția care controlează Agenția Națională de Integritate. Ulterior, Ciucu a devenit traseist politic, candidând la Primăria Capitalei din partea partidului Monicăi Macovei, pentru a trece apoi la PNL. Ciucu a fost angajatul lui Ghinea la CRPE, fiind și membru în comitetul director al ONG-ului. Ghinea l-a plătit pe Ciucu din bani europeni. În același timp, Ciucu l-a plătit și el pe Ghinea tot din bani europeni. Ciucu și soția sa au înființat în 2005 un SRL, HF Advising, al cărui administrator este chiar Ciprian Ciucu. SRL-ul a fost angajat în mai multe proiecte europene prin care Ciprian Ciucu l-a plătit pe șeful lui de la CRPE, Cristian Ghinea.
– Cristina Simona Ciucu este soția lui Ciprian Ciucu. Și ea a fost în același timp și angajata lui Ghinea, ocupându-se cu managementul financiar la CRPE, și patroana lui Ghinea, în calitate de asociat al HF Advising.
– Dragoș-Cristian Dinu este secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, demnitate în care a ajuns pentru că este prietenul ministrului Ghinea. Ca și familia Ciucu, Dinu a fost și el, simultan, angajatul și patronul lui Ghinea. Dinu a fost Coordonatorul sectorului public al CRPE, fiind alături de Ghinea și Ciucu și membru în Comitetul director al asociației. În același timp, Dinu a fost și unul din patronii lui Ghinea, fiind asociat cu familia Ciucu în HF Advising SRL.
În data de 11 iulie 2014, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și Grupul de Investigații Politice (GIP) au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un Denunț împotriva Monicăi Macovei.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică în premieră cele două sesizări care au stat la baza redeschiderii Dosarului ICA de către Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Daniel Morar: o copie a unui articol apărut într-un ziar dubios depusă de „un cetăţean scîrbit” şi o sesizare anonimă prin care se cerea anchetarea lui Dan Voiculescu pentru că îl „combate” pe preşedintele Traian Băsescu, a lui Mircea Badea pentru „agresivitate premeditată” şi a jocurilor de la televizor ale căror prezentatoare sunt înjurate „cât se poate de porno”.
În 10 iunie 2005, Dosarul ICA a fost închis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o decizie de neîncepere a urmăriri penale. În 2007, după declanşarea procedurilor pentru Referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, Daniel Morar a făcut tot posibilul să redeschidă Dosarul ICA în care Dan Voiculescu primise NUP în 2005. Neavând argumente legale, DNA a folosit ca motive pentru redeschiderea dosarului două delaţiuni ridicole.
