P – Page 2 – Grupul de Investigatii Politice

La Digi24 se minte mult. Dar Andrei Pleșu bate toate recordurile

Fostul ministru fesenist susține că a plecat din Guvern în decembrie 1990 supărat că Regele Mihai nu a fost lăsat să intre în țară. Minte. A rămas bine-mersi ministru până în octombrie 1991, când întregul Guvern Roman a căzut.

Mircea Cărtărescu: Mie îmi place de Udrea

Pe vremea când Elena Udrea era la putere și fura, intelectualii băsiști o pupau în fund. După tipicul ceaușist, Cărtărescu, Mihăieș, Baconschi, Patapievici, Tismăneanu, Paleologu și ceilalți, nu s-au mulțumit să-l proslăvească doar pe Băsescu, ci au pupat-o în fund și pe aleasa sa. Pentru că acum intelectualii băsiști se ascund ca niște gândaci, GIP reamintește câteva dintre cele mai nerușinate omagii.

Pleșu îi înfierează acum pe cei care manifestează împotriva lui Iohannis la fel cum îi înfiera pe cei care manifestau în 1990 împotriva lui Iliescu

Lingușindu-l pe Iohannis, Pleșu spune acum despre manifestanții de la Cotroceni că sunt „aduşi „la luptă” cu autobuzul”, că sunt interesați doar de „beneficiile materiale promise de guvern” și că „îi susțin pe responsabilii mizeriei lor”.

Lingușindu-l pe Iliescu, în mai 1990, Pleșu, la acea vreme ministru al Culturii, îi acuza pe manifestanții din Piața Universității că sunt manipulați de Ceaușescu, că cultivă euforic lozincile rimate, că abuzează de conceptul de revoluție, că sunt intoxicați și intoleranți: „Suntem manipulați de Nicolae Ceaușescu când cultivăm euforic lozincile rimate, din orice parte ar veni ele. Suntem manipulați de el când abuzăm de conceptul de revoluție. Era conceptul lui preferat („revoluția permanentă”), ca și cum starea normală în care trebuie să trăim este starea de răzmeriță neîncetată. Fac, în consecință, apel la calmul interior al tuturora, la dezintoxicare la spirit realist, la toleranță.”

Pleșu a fost dintotdeauna un curajos: i-a apărat pe toți președinții României împotriva oamenilor simpli.

Radiațiile lui Tolontan și digurile lui Patapievici

Înainte de „radiațiile de 10 de ori mai mari ca la Cernobâl” ale lui Tolontan, a fost digul „de şase ori mai mare decât raza Pământului” al lui Patapievici. Pe vremea când deținea sinecura de la ICR, iar Băsescu îl plimba pe bani publici cu avionul la mare, Patapievici scria editoriale elogioase la adresa șefului său și îi înfiera pe adversarii acestuia. Cariera de editorialist politic a lui Patapievici s-a încheiat brusc în 14 iulie 2010. La acea dată, Patapievici primise ordin să justifice tărierile de salarii, acuzând „risipa” făcută de guvernul Tăriceanu.

Dosarul de spălare de bani al lui Traian Băsescu

Grupul de Investigaţii Politice publică:

1. Sesizarea din 2 februarie 2012 prin care GIP a cerut Parchetului General anchetarea lui Traian Băsescu pentru spălare de bani în afacerea cu Costel Căşuneanu.

2. Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată în acest dosar de procurorul Carmen Damian în 25 iunie 2012.

3. Plângerea formulată de GIP în 7 august 2012 împotriva deciziei de neîncepere a urmăririi penale.

4. Rezoluţia procurorului Valentin Horia Şelaru din 22 august 2012 prin care respinge plângerea GIP împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

GIP solicită Parchetului informaţii despre dosarul RDS – Mitică Dragomir

În 23 octombrie 2014, Grupul de Investigaţii Politice a solicitat Procurorului General Tiberiu Niţu o serie de informaţii referitoare la dosarul care priveşte banii primiţi de firma lui Dumitru Dragomir de la firma RCS RDS.

În data de 30 mai 2013, Asociația Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat documente care demonstrau că o firmă a lui Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, a primit din partea SC RCS & RDS SA suma de 1.700.000 de euro în schimbul unor servicii şi drepturi derizorii.

În perioada 2009 – 2011, SC RCS & RDS SA a primit de la Liga Profesionistă de Fotbal, condusă de Dumitru Dragomir, dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I. Tot RCS & RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurilor din Liga I şi în sezoanele 2011 – 2014.

Potrivit documentelor prezentate de Asociația Grupul de Investigații Politice, una dintre afacerile personale ale lui Dumitru Dragomir a fost finanţată cu 1,7 milioane euro de către RCS & RDS, în urma unui contract semnat în 15 august 2009. Este vorba despre Crystal Palace Ballrooms, un complex luxos de săli de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 198A. Complexul se află în proprietatea SC BODU SRL, firmă deţinută în totalitate de Dumitru Dragomir.

În 2005, Parchetul General şi IGPR au constatat că privatizarea ICA SA a fost corectă

În 2005, Dosarul ICA a fost închis de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române cu decizii de neîncepere a urmăriri penale. După 2 ani, în timpul campaniei pentru Referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu din 2007, dosarul a fost redeschis de DNA-ul condus de Daniel Morar.

GIP publică Rezoluția din 10 iunie 2005, prin care procurorul Claudia Bobe de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus neînceperea urmăririi penale în Dosarul Nr. 646/P/2004 (Dosarul ICA).

În 2004, Corpul de control al Ministerului Agriculturii a realizat un control la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în legătură cu procesul de privatizare al Institutul de Cercetări Alimentare. În urma acestui control s-a constituit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul 646/P/2004.

În urma analizării tuturor probelor strânse la dosar, procurorul Claudia Bobe a constatat că:
– licitaţia pentru privatizarea ICA SA a fost corectă;
– Grivco SA, câştigătorul licitaţiei, îşi achitase la zi toate datoriile la stat;
– preţul plătit pentru ICA SA fusese unul corect, care ţinuse cont de valoarea terenului, a clădirilor şi a acţiunilor deţinute de ICA SA la o altă societate comercială.

SRI face poliţie politică în beneficiul lui Traian Băsescu

GIP publică originalele adreselor SRI şi noi dovezi ale faptului că serviciul face poliţie politică.

În data de 23 septembrie 2007 am publicat două adrese ale Grupului de Evidenţă din cadrul SRI. Aceste documente demonstrau că SRI spionează un partid politic parlamentar şi un senator al României.

Răspunsul SRI la dezvăluirile noastre a venit pe mai multe planuri. Pe de o parte, în 24 septembrie 2007, directorul SRI, George Cristian Maior, a minţit în faţa Comisiei parlamentare de control a SRI şi în faţa opiniei publice, declarînd că “nu au existat monitorizări asupra senatorului Norica Nicolai sau asupra unui partid politic oricare ar fi acela” şi că respinge “orice prejudecată sau judecată referitoare la acţiuni de poliţie politică, monitorizări de partide ce ar fi imputate serviciului“. În plus, directorul SRI, a solicitat un termen de 7 zile pentru a prezenta rezultatele unei anchete interne referitoare la documentele publicate de GIP.

Stenogramele PSD

Integrala stenogramelor PSD:

Stenograma Delegaţiei Permanente PSD din 14 iunie 2004

Reactivarea foştilor securişti

O serie de ofiteri ai fostei Securitati, politia politica a regimului comunist, au fost reactivati in 2001, noua administratie acordindu-le functii importante in administratia centrala si in serviciile secrete. In general, justificarea unor astfel de numiri a fost “profesionalismul” fostilor securisti in privinta “lucrului cu informatiile”.

La inceputul lunii octombrie 2001 directorul SRI, Radu Timofte, declara ca “nu i se pare normal” ca, dupa 11 ani de la desfiintarea Securitatii, in aparatul central al SRI sa mai existe ofiteri care au activat, inainte de 1989, in Directia I din Departamentul Securitatii Statului. Mai mult, directorul SRI anunta ca “a trecut in rezerva 350 de cadre, majoritatea lucrînd in trecut la Securitate”. Declaratiile lui Radu Timofte sint insa contrazise de numirea unor ofiteri proveniti din Securitate in posturi cheie din Serviciul Român de Informatii.