Listele cu ofiţerii şi subofiţerii de Securitate publicate de CNSAS
În legătură cu răspunsul dat de Administraţia Prezidenţială în urma publicării de către Grupul de Investigaţii Politice a documentelor MApN care confirmă faptul că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV a Securităţii, facem următoarele precizări:
Comunicatul Departamentului de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale din 10 aprilie 2006 începe cu următoarea propoziţie: “Documentele în cauză (documentele date publicităţii ieri de GIP, n.n.) au fost prezentate de către Ministerul Apărării Naţionale instanţei în procesul dintre Traian Băsescu şi Mugur Ciuvică”.
Această afirmaţie, reluată de purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, Adriana Săftoiu, pe mai multe posturi de televiziune este extrem de gravă.
Un grup de interese din jurul preşedintelui Traian Băsescu primeşte contracte de zeci de milioane de euro din bani publici. În centrul acestui grup de interese se află senatoarea PD Cornelia Cazacu şi soţul acesteia, fost consilier general PD la Primăria Municipiului Bucureşti. La fel ca în cazul mătuşii lui Adrian Năstase, familia Cazacu îşi ascunde afacerile în spatele unor doamne septuagenare. Mama senatoarei Cazacu, care are 70 de ani şi locuieşte în Urlaţi, patronează firma care a primit de la primarii Traian Băsescu şi Adriean Videanu contractele pentru repararea marilor bulevarde ale Capitalei. Pînă să ajungă consilier prezidenţial, Adriana Săftoiu a fost consilierul uneia dintre firmele familiei Cazacu.
În 26 octombrie 2005, după publicarea Raportului de monitorizare al Comisiei Europene, preşedintele Traian Băsescu anunţa “Voi continua să veghez ca în jurul Guvernului să nu se instaleze grupuri de interese care ar putea să compromită lupta împotriva corupţiei”. Declaraţia lui Traian Băsescu venea după ce, pe tot parcursul anului 2005, preşedintele acuzase rolul nefast pe care “grupurile de interese” îl au asupra societăţii româneşti.
Acest material a apărut in Curentul din data de 27 februarie 2004.
Moderator: Vom incepe discutia de la afirmatia domnului Ciuvica facuta astazi (n.r. ieri) la CNSAS conform careia Silvian Ionescu ar fi fost omul de legatura al lui Traian Basescu cu fosta securitate.
Ministrul de stat Gheorghe Seculici continuă să îşi mărească averea făcînd afaceri cu bani publici. În iunie 2005, firma lui Gheorghe Seculici a primit un nou contract fără licitaţie din partea lui Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad. Gheorghe Falcă este ginerele lui Gheorghe Seculici, finul lui Traian Băsescu şi, din iulie 2005, secretar executiv al Partidului Democrat.
Potrivit propriilor declaraţii de avere şi de interese depuse în 20 aprilie 2005, ministrul Gheorghe Seculici este acţionarul principal al SC PROIECT ARAD SA, deţinînd 48% dintre acţiuni, în valoare de 320.000 de euro. În 22 mai 2005, Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a dat publicităţii o anchetă care demonstra că în ultimii trei ani şi jumătate, SC PROIECT ARAD SA, firma ministrului Gheorghe Seculici a primit fără licitaţie contracte în valoare de 17 miliarde lei din partea Consiliului Local Arad.
Ministrul de stat Gheorghe Seculici a făcut avere din bani publici. Doar în ultimii 3 ani şi jumătate, firma ministrului PD a primit contracte în valoare de peste 17 miliarde lei din partea Consiliului Local Arad. Nici unul dintre aceste contracte nu a fost primit în urma unei licitaţii, toate fiindu-i atribuite direct firmei lui Gheorghe Seculici în urma “negocierii cu o singură sursă”.
Potrivit declaraţiilor de avere şi de interese depuse în 20 aprilie 2005, Gheorghe Seculici, ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul economic, deţine acţiuni în valoare de 320.000 de euro la SC PROIECT ARAD SA. Cu 48% dintre acţiuni, Gheorghe Seculici este acţionarul principal al SC PROIECT ARAD SA, el fiind şi directorul general al acestei companii între 1991 şi 2004.
Duminica, 8 mai 2005, ati facut o declaratie referitoare la contractele cu bani publici incheiate de guvernarea PSD fara respectarea normelor legale. Potrivit declaratiei dumneavoastra, Guvernul “va trebui in final, mai mult ca sigur, sa ia decizia anularii acestor contracte”. Exista numeroase contracte cu bani publici asupra carora planeaza grave suspiciuni, dar va atragem atentia acum asupra unui contract in care ilegalitatile flagrante sint deja dovedite. Este vorba despre contractul pentru refacerea Palatului de Justitie.
Integrala stenogramelor PSD:
01-05-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
01-12-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
01-27-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
02-02-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
02-10-04-Delegatia-Permanenta-PSD-1.pdf
02-10-04-Delegatia-Permanenta-PSD-2.pdf
02-16-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
02-26-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
03-01-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
03-08-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
03-22-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
03-27-04-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
06-16-03-Biroul-Executiv-PSD.pdf
07-08-03-Consiliul-Largit-Bucuresti-PSD.pdf
07-09-03-Biroul-Executiv-PSD.pdf
07-09-03-Consilul-National-PSD.pdf
09-29-03-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
10-06-03-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
10-13-03-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
10-20-03-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
11-06-03- Consiliul-National-PSD.pdf
11-06-03-Biroul-Executiv-PSD.pdf
12-02-03-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
12-08-03-Delegatia-Permanenta-PSD-1.pdf
12-08-03-Delegatia-Permanenta-PSD-2.pdf
12-15-03-Delegatia-Permanenta-PSD.pdf
18-03-03 Biroul-Executiv-PSD.pdf
O serie de ofiteri ai fostei Securitati, politia politica a regimului comunist, au fost reactivati in 2001, noua administratie acordindu-le functii importante in administratia centrala si in serviciile secrete. In general, justificarea unor astfel de numiri a fost “profesionalismul” fostilor securisti in privinta “lucrului cu informatiile”.
La inceputul lunii octombrie 2001 directorul SRI, Radu Timofte, declara ca “nu i se pare normal” ca, dupa 11 ani de la desfiintarea Securitatii, in aparatul central al SRI sa mai existe ofiteri care au activat, inainte de 1989, in Directia I din Departamentul Securitatii Statului. Mai mult, directorul SRI anunta ca “a trecut in rezerva 350 de cadre, majoritatea lucrînd in trecut la Securitate”. Declaratiile lui Radu Timofte sint insa contrazise de numirea unor ofiteri proveniti din Securitate in posturi cheie din Serviciul Român de Informatii.
Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) a realizat, cu sprijinul Academiei Caţavencu şi a fundaţiei Gheorghe Ursu, o lista cu cadrele Securităţii din perioada 1949-1989. Cercetătorii care au realizat aceasta lista sînt Sorin Cucerai, Armand Goşu şi Stejărel Olaru. Coordonatorul acestui proiect este istoricul Marius Oprea, specialist în istoria Securităţii. Pentru ca lista sa fie cit mai completa, persoanele care au avut acces pînă în prezent la propriile dosare de urmărire informativa şi sînt în posesia unor copii ale acestora sînt rugate sa pună documentele la dispoziţia IRIR. Cercetătorii IRIR îi aşteaptă, de asemenea, şi pe securiştii care vor să se autodemaşte.
Al saselea episod cuprinde 98 de nume
1. Stan Gheorghe – în 1983 era col., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 18 martie 1983 semneaza un referat în care propune “ca materialul (referitor la Dumitrescu Alexandru) sa fie predat la S 150 pentru a-l avea în continuare în atentie”.
2. Stan Gheorghe – în 1989 era lt.-col., adjunct sef Directia II Contrainformatii economice, UM 0617. În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
3. Stan Ilie – în 1985 era mr., Securitatea jud. Vîlcea. La 23 noiembrie 1985 primeste o nota informativa de la sursa “Crisan”.
4. Stan Petre – în 1965 era lt. La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”, casa “Malaesti”.
5. Stanciu Vasile – în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, Serviciul informatii interne. In iunie 1984 semneaza o nota-raport de “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
6. Stancu Aurel – mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
7. Stancu Dumitru – în 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
8. Stanescu – în 1950 era lt., sef Serviciu VIII Cadre, Regionala de Securitate Cluj.
9. Stanescu Gabriel – în 1987 era mr., sef serviciu. La 12 martie 1987 semneaza un raport în care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, întrucît nu a furnizat nici un material scris si “nu dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru munca de colaborare cu organele de Securitate”.
10. Stanescu Heintz – în 1948 era cpt., Directia I, Bucuresti.
11. Stanescu Petre – în 1956 era cpt., Serviciul Raional Tg. Jiu. |n iulie 1956 semneaza o nota care contine informatii despre Victoria Adamesteanu: “avînd prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor…”.
12. Steczka Mihai – în 1972 era mr., seful Sectiei XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures. La 26 martie 1972 semneaza o nota care se refera la filajul efectuat asupra obiectivului Banu (Bodiu Anatolie) în ziua de 26.03.1972 între orele 7,00-14,00.
13. Steinberg – în 1950 era director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.
14. Sterian Ion – în 1962 era lt. La 8 martie 1962 primeste o nota informativa de la sursa “Alexandru Stefan”; casa nr. 1, com. Viziru. La 29 iulie 1962 primeste o alta nota informativa de la sursa Preda Viorel.
15. Sterparu Toderita – în 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Neamt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
16. Stescal sWiliamt – în 1953 era cpt., Regionala de Securitate Timisoara.
17. Stoian Iosif – în 1981 era col. La 5 februarie 1981 primeste o nota cu informatii referitoare la dorinta lui Filip Iulius de a fi trecut în rezerva (era maistru militar).
18. Strat – în 1981 era lt.-col., IMB, Securitate. La 21 decembrie 1981 semneaza o nota în care precizeaza ca Aurel Neagu, redactor-sef la ziarul Sportul si care face parte din nomenclatura CC, nu
pare sa fie cel care ofera informatii si date postului de radio “Europa Libera”.
19. Stroie Alex – în 1973 era lt.-maj., Securitate oras Rosiorii de Vede. La 7 decembrie 1973 semneaza o nota cu informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la informatorul “Paunescu”.
20. Stuparu Nita – în 1970 era lt.-col., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 30 iulie 1970 semneaza o nota cu informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva.
21. Suciu Alex. – în 1974 era mr., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Constanta. La 10 august 1974 semneaza o nota prin care informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.
22. Suciu Aurel – în 1988 era cpt., ofiter op. principal, Inspectoratul Judetean Cluj, Serviciul municipal de Securitate Turda. La 26 aprilie 1988 semneaza un raport în care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întîlneasca Filip Iulius.
23. Szabo Eugen – în 1953 era col., sef Serviciul Inspectii Securitate.
24. Szabou Francisc – în 1955 era lt.-maj., Securitate Tg. Ocna.
25. Szacsko Alexandru – în 1957 era col., Directia VIII.
26. Schiopoaie Mircea – în 1988 era cpt., Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
27. Serban Constantin – în 1958 era cpt., seful Biroului “D”, Directia Cluj. La 26 august 1958 semneaza un raport potrivit caruia “despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, însa a fost pedepsit disciplinar”.
28. Serban Costache – în 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Suceava, Directia III, serviciul III. La 28 martie 1985 semneaza sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul “Costescu”).
29. Serban Dumitru – în 1981 era gen.-mr., seful Inspectoratului Judetean Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema “Eterul”.
30. Serbanoiu – în 1988 era gen., Inspectoratul Judetean Cluj. Raportul din 28 mai 1988 al capitanului Mucichescu este adresat generalului Serbanoiu.
31. Stefanescu Stelian – în 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.
32. Soltutiu Ion – în 1952 era lt.-col., Directia Anchete, Securitate.
33. Stirbu Doina – în 1986 era lt.-col., seful Serviciului 14 DSS, Directia III. La 18 decembrie 1986 solicita o serie de rapoarte privind Programul de masuri “Eterul”; printre altele, se cere sa se prezinte “în ce cazuri s-au initiat masuri de compromitere a unor angajati si colaboratori ai posturilor de radio
straine”, “cîte surse au plecat în exterior cu sarcini pe lînga angajati si colaboratori ai posturilor de radio straine în baza instructajului comun cu UM 0544/255”.
34. Strul Mauriciu – în 1950 era col., Director Regionala de Securitate Galati.
35. Tabacaru D. – în 1972 era col., adjunct sef Directia I, conform documentului din 22 iunie 1973. La 8 iulie 1972 colonelului Tabacaru îi sunt oferite informatii despre sederea la Viena a lui Paul Goma între 19 si 28 iunie 1972. La 22 iunie 1973 semneaza o nota-raport în care informeaza cu privire la manuscrisele pe care Paul Goma le-a adus cu sine de la Paris. “Din cîte suntem informati, Directia Presei si Tipariturilor a hotarît ca manuscrisele cît si toate materialele mentionate sa fie restituite posesorului, care urmeaza a le primi în ziua de 23 iunie a.c. Consideram indicat ca Directia Presei si Tipariturilor sa reanalizeze hotarîrea luata întrucît manuscrisele au un continut vadit dusmanos. Avîndu-se în vedere pozitia impertinenta si ostila pe care “Grama” (i.e. Paul Goma) a manifestat-o pîna în prezent, este posibil ca sa uzeze de aceste manuscrise atît în tara cît si în strainatate”.
36. Tambrea Aurel – în 1969 era col., seful Securitatii judetului Vîlcea, anterior maior (conform documentului din 9 septembrie 1969, dosar Lungu Constantin) Inspectoratul Judetean Vîlcea, Biroul III.
La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii TEterult se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta”. La 9 septembrie 1969 semneaza o nota în care ofera informatii despre o persoana în legatura cu actiunea “R.V.” (Lungu Constantin).
37. Tarascu Aurel – în 1972 era cpt., adjunct sef Serviciul II, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaza o nota în care ofera Inspectoratului de Securitate al judetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.
38. Teodorescu Haralambie – în 1953 era slt., Regionala de Securitate Pitesti.
39. Teritiansut Cornel – în 1949 era lt., Directia Regionala a Securitatii Poporului Oradea.
40. Timofte Constantin – în 1980 era col., sef Serviciul Independent Secretariat-Juridic. La 29 decembrie 1980 semneaza Planul de masuri nr. D/0012117.
41. Tinca Ovidiu – în 1988 era lt.-col, seful Serviciului I/A, Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”); “va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea în timpul prezentei în acest loc”; “prin dispozitivele realizate la domiciliul TDianeit (Doina Cornea) se va actiona asupra lui TFodort (Filip Iulius) în scopul nerealizarii contactelor cu aceasta”.
La 24 iulie 1988 semneaza un raport: “Propunem a se aproba atentionarea numitei Filip Maria pentru pozitia si preocuparile ostile pe care le are”.
42. Tiron Constantin – în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile): “în comuna Vînatori, urmarirea informativa se va face prin sursele “Neamtu”, “Ghiocel”, “Strungaru”, din legatura lucratorilor postului de militie”.
43. Titu Constantin – în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.
44. Todoran Eugen – în 1988 era lt.-col., loctiitor sef Securitate Cluj, Inspectoratul judetean Cluj. La 15 aprilie 1988 revine cu cereri suplimentare fata de cele din 4 aprilie 1988: “va rugam sa întreprindeti masuri complexe de verificare si control, inclusiv prin mijloace T.O., în perioada premergatoare, pe durata vizitei si dupa plecarea obiectivului nostru”.
45. Toie (Toieî) Petru – în 1981 era cpt., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Salaj. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Salaj care sunt cercetate în problema “Eterul”.
46. Tomsi Costica – în 1989 era lt.-col., Directia I.
47. Tonceanu Marcu – în 1968 era cpt., Inspectoratul Judetean de Securitate Vîlcea. La 30 septembrie 1968 primeste o nota informativa de la sursa Paraschivescu Nicolae.
48. Tone Niculae – în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 8.
49. Totalca Stelian – în 1948 era lt., directia i, bucuresti.
50. Toth – în 1952 era slt. Securitate, lucrator operativ comuna Soars, jud. Fagaras.
51. Triponescu I. – în anii ’50 era cpt., DRSP Bacau.
52. Trusca Gheorghe – în 1984 era mr., IMB Securitate. La 2 noiembrie 1984 semneaza o nota prin care ofera informatii despre Popescu Gheorghe.
53. Tudorache Dumitru – în 1982 era mr., ofiter C.I. La 28 iulie 1982 primeste o nota informativa de la sursa “Miclea”, spitalul penitenciar Jilava.
54. Tudorache Florica – în anii ’80 era angajata civil, Unitatea Speciala “S” a DSS.
55. Tudosescu Nicolae – în 1967 era lt.-maj., Directia IX. La 5 decembrie 1967 semneaza o nota în care ofera date despre Reus Vasile.
56. Tulbure Andrei – lt., Directia VI, Paza Guvernului.
57. Turc Iosif – în 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.
58. Turcitu Adrian – în 1985 era lt.-col., sef serviciu, Directia II.
59. Turcanu – în 1953 era lt.-col., sef Directia Regionala a Trupelor de Paza si Securitate Cluj.
60. Ungureanu Constantin – în 1960 era cpt., MAI, Rm. Vllcea. La 30 decembrie 1960 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: “Dimineata cînd venea la scoala prin 1957, 1958 (Gusetoiu Jean) întreba pe… ce mai e pe la radio America… Pe urma a început sa se fereasca de mine. Conduc corul cu cîntece reactionare, Gusetoiu nici nu cînta desi e obligat, tin conferinte socialiste, el n-a tinut nici-o conferinta”.
62. Ursescu Nicolae – în 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea jud. Prahova. În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
63. Urtila Marian – în 1988 era cpt., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate. La 1 iunie 1988 semneaza un plan de masuri: “în vederea clarificarii suspiciunilor din materialul de prima sesizare (refe-ritor la Ion Opris), precum si stabilirii pozitiei prezente, propunem instalarea de mijloace T.O., tip I.D.M.”
64. Urzica Traian – în 1971 era lt.-col., sef Serviciul I, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 2 iulie 1971 primeste o nota raport în care Hamza Adrian ofera informatii despre modul în care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.
65. Vaceanu Lucian – în 1988 era col., seful Securitatii judetului Hunedoara. La 3 august 1988 trimite o nota catre Securitatea judetului Cluj: “întrucît în baza hotarîrii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca”.
66. Vaculin – în 1948 era lt., Directia I, Bucuresti.
67. Vaduva Dumitru – în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.
68. Vancea Emil – în 1952 era lt.-maj., sef Serviciu Bande, Regionala de Securitate Cluj.
69. Vardan Maximilian – mr., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.
70. Vîrlan Nicolae – în 1984 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile) în care cere “identificarea persoanelor care au luat cunostinta de continutul scrierilor tendentioase (ale lui Vasile Urzica)”.
71. Varody Emerik – în 1953 era lt., Regionala de Securitate Timisoara, Serviciul Bande.
72. Vasile Gheorghe – în 1985 era col., sef Directia VI. La 3 mai 1985 semneaza un raport în care constata pozitii dusmanoase (ale lui Gheorghe Ursu), calomnii si ofense fata de conducerea de partid si de stat, legaturi cu elemente din emigratia reactionara din Paris si Radio “Europa Libera”, colportari stiri si instigare prin afisare citate autori straini la birou, detinere si operatiuni interzise cu valuta si decide modul de finalizare a cazului: începerea urmaririi penale, continuarea cercetarilor în stare de arest, trimiterea în judecata pentru propaganda contra ordinii socialiste si detinere ilegala de valuta.
73. Vasile Nicolae – mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
74. Vasilescu Vasile – în 1950 era mr., Directia XI Securitate.
75. Vasiliu Marcel – în 1981 era lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Galati. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema “Eterul”.
76. Velianu Velian – în 1956 era lt.-maj., seful Biroului “D” MAI, Penitenciarul Fagaras. La 20 martie 1956 semneaza o cerere pentru a obtine informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 14 iulie 1956 semneaza un referat în care propune clasarea materialului de studiu si verificare privitor la Reus Mîrza Vasile, acesta fiind contraindicat pentru recrutarea ca agent.
77. Veltanescu Mihai – în 1987 era cpt., sef de colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 semneaza un raport în care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe
78. Vîlcu Vasile – în 1953 era col., director Directia A, Informatii externe.
79. Vînatoru Victor – în 1961 ora ofiter, Directia Anchete, Securitate.
80. Vintila Ioan – lt., lucrator operativ zona Voila-Fagaras, Serviciul Bande.
81. Vintila Marin – în 1953 era mr., Serviciul Bande, Directia Contrasabotaj Securitate.
82. Vistig Eugen – în 1961 era col., seful Directiei regionale Galati. La 3 iunie 1961 semneaza o nota prin care informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla. La 14 noiembrie 1962 semneaza o cerere privind verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti.
83. Vlad Gheorghe – în 1970 era mr., sef Biroul III, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia I. La 13 martie 1970 semneaza o nota în care ofera informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia. La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui “Liliacul” din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de “introducerea de mijloace tehnice” în apartamentul “Liliacului”.
84. Visan Constantin – în 1970 era lt.-col., seful Biroului Expertiza Grafica, D.G.T.O., Directia IX. La 10 noiembrie 1970 semneaza o nota potrivit careia sunt restituite Directiei XIII documente asupra carora s-a solicitat expertiza grafica.
85. Vlad Iulian – în 1978 era gen.-lt. La 18 noiembrie 1978 semneaza o rezolutie pe nota DSS, UM 0544, din 11 noiembrie 1978: “Va rog sa analizati informatia si sa raportati masurile ce le veti întreprinde”.
86. Voiculescu Erwin – în 1950 era col., comandantul scolilor de Securitate, sef Serviciul învatamînt, Directia VIII Cadre.
87. Volcescu N. Iorgu – în 1948 era slt., DRSP Iasi, Serviciul Judetean al Securitatii Poporului, Bacau.
88. Vulcan Filitas – în 1982 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Cluj. La 20 noiembrie 1982 semneaza un raport în care ofera informatii despre Doina Cornea, “lucrata prin DUI”. Raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio “Europa Libera” pe 22 august 1982; “a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra”; “în baza Legii 23/1971… a fost amendata cu 5.000 lei”. La 20 aprilie 1985 adreseaza un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa “Eterul”: “S-a actionat în continuare pentru prevenirea, contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra”: Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. La 7 august 1985 semneaza un raport în care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea si a copiilor ei; precizeaza actiunile informatorilor, precum si ca “se vor extinde mijloacele T.O. de la domiciliul obiectivei si al fiului ei”.
89. Vulescu Ion – în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda.
90. Weiss Ludovic – în 1948 era mr., Directia Anchete, Securitate.
91. Zacoveanu Gheorghe – în 1980 era gen.-mr., secretar de stat, UM 0544. La 11 august 1980 semneaza o nota în care afirma: “Detinem date din care rezulta ca postul de radio francez “RADIO FRANCE INTERNATIONAL” intentioneaza sa-si reia emisiunile în limba româna, cautînd pentru aceasta sa-si creeze un colectiv din emigranti români, recent sositi în Franta si sa racoleze corespondenti în România”.
92. Zagoneanu Gheorghe – în 1989 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Brasov.
93. Zambeti H. – în 1958 era lt.-col., adjunct sef Directia III.
94. Zamfirescu Nicolae – în 1988 era cpt., seful serviciului special “F”, Securitatea judetului Hunedoara. La 4 august 1988 semneaza o nota în care descrie “filajul numitului Filip Iulius, poreclit “Fodor”, efectuat în 27.07.1988 între orele 5,00-22,00″; idem 28.07, 29.07, 30.07, 31.07, 1.08.1988.
95. Zanfir Ion – în 1973 era lt.-col., sef serviciu tehnic, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V. La 21 noiembrie 1973 semneaza o nota prin care se restituie Serviciului I sarcina “T” privindu-l pe “Liliacul”.
96. Zarnescu Nicolae – în 1981 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Olt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Olt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
97. Zbarlea Gheorghe – în 1983 era cpt., Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 semneaza o nota în care ofera informatii despre activitatile si opiniile din închisoare ale lui Filip Iulius.
98. Zelter Paul – în 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean al Securitatii Poporului Bacau.