Fostul ministru fesenist susține că a plecat din Guvern în decembrie 1990 supărat că Regele Mihai nu a fost lăsat să intre în țară. Minte. A rămas bine-mersi ministru până în octombrie 1991, când întregul Guvern Roman a căzut.
Fostul ministru fesenist susține că a plecat din Guvern în decembrie 1990 supărat că Regele Mihai nu a fost lăsat să intre în țară. Minte. A rămas bine-mersi ministru până în octombrie 1991, când întregul Guvern Roman a căzut.
În timp ce CFR Marfă e anchetată de Comisia Europeană pentru că a primit ajutoare de stat, CFR Călători pune în pericol viața pasagerilor. Potrivit unui document intrat în posesia GIP, trenurile Săgeata Albastră vor fi cârpite cu piese vechi sau de proveniență dubioasă, ca urmare a unui contract suspect.
În urma unei licitații organizate în august 2017, CFR Călători a încheiat un contract cadru cu firma Remarul 16 Februarie SA pentru revizia capitală a automotoarelor Desiro (Săgeata Albastră). Nu este vorba așadar despre simple reparații, ci despre reparații care presupun riscuri majore pentru viața călătorilor (clasa de risc 1A): reparații la sistemul de frânare, înlocuirea geamurilor, înlocuirea stingătoarelor de incendii, înlocuirea articulațiilor dintre vagoane, reparații la rezervoarele de combustibil etc. Oferta cu care Remarul a câștigat acest contract este una fără legătură cu realitatea.
Înalta Curte a decis definitiv că, în timp ce judeca dosarul ICA, Camelia Bogdan a comis o abatere disciplinră gravă.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor cele 5 sancțiuni care se pot aplica magistraților atunci când se constată că au comis abateri sunt:
– avertismentul (cea mai blândă sancțiune)
– diminuarea indemnizației;
– mutarea discipliară (sancțiunea primită de Camelia Bogdan);
– suspendarea din funcție;
– excluderea din magistratură.
Decizia a fost luată cu o majoritate de 3 la 2. Doi judecători, respectiv, Rodica Susanu și Cristian Daniel Oana (introdus special în acest compltet), au încercat să o scape pe Camelia Bogdan de orice fel de sancțiune, susținând, așa cum cerea Câmpul Tactic, că aceasta nu a comis niciun fel de abatere disciplinară.
Pentru vremurile în care trăim, soluția dată de ceilalți trei judecători, care au decis să o sancționeze pe Camelia Bogdan pentru abateri grave, merită apreciată.
Argumentele avocatului GIP, Costel Gîlcă, în fața judecătorilor Înaltei Curți:
– Fapta Cameliei Bogdan este atât de gravă încât face imposibilă menținerea ei în magistratură.
– Camelia Bogdan și-a folosit cunoștințele pentru evitarea sistemului de incompatibilități, în vederea obținerii unor foloase materiale pentru sine, punând astfel în pericol imparțialitatea justiției.
– Camelia Bogdan a participat ca lector la cursuri de formare profesională organizate și plătite de către o parte civilă aflată într-un dosar penal pe care îl judeca.
– Camelia Bogdan a fost plătită direct de Ministerul Agriculturii, prin intermediul unui vehicul de plată, respectiv firma de consultanță FDI TOP Consult SRL.
– FDI Top Consult SRL doar a propus candidatura Cameliei Bogdan, Ministerul Agriculturii a fost cel care a selectat-o.
– Curtea de Conturi a României a stabilit că banii primiţi de Camelia Bogdan de la Ministerul Agriculturii sunt nejustificați, iar selectarea ei ca lector a fost dubioasă.
– Camelia Bogdan nu îndeplinea condiția de a avea minim 3 ani experiență dovedită în consultanță privind aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune, astfel încât nu era eligibilă pentru funcția de lector consilier juridic.
– Camelia Bogdan a încercat să inducă în eroare judecătorii, susținând că era expert al Comisiei Europene în 2014, atunci când a luat banii de la Ministerul Agriculturii. În realitate, ea a devenit expert european abia în 4 iulie 2017, la 3 ani de la data la care luase banii și la 5 luni de la excluderea sa din magistratură.
– Camelia Bogdan cunoștea faptul că inițiatorul și beneficiarul cursurilor la care preda era Ministerul Agriculturii. Ea a semnat sute de diplome oferite de Ministerul Agriculturii participanților la cursurile respective. Toate diplomele semnate de Camelia Bogdan poartă antetul Ministerului Agriculturii.
Avocații Cameliei Bogdan ne-au scris că se dezic de încercarea clientei lor de a o intimida pe judecătoarea Gabriela Bogasiu, președinta completului care judecă excluderea Cameliei Bogdan din magistratură. În ultimele zile, Camelia Bogdan a lansat o serie de acuzații aberante la adresa vicepreședintei Înaltei Curți Gabriela Bogasiu. Intenția fostei judecătoare Bogdan e transparentă: judecătoarea Bogasiu e președinta completului care, pe 4 decembrie, va analiza contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură.
Într-un caz unic în justiția românească, cu câteva zile înainte ca Înalta Curte să judece excluderea Cameliei Bogdan din magistratură, avocații acesteia ne-au transmis un email în care se dezic de propria lor clientă. Avocații precizează că aceasta i-a asociat fără acordul lor atacurilor sale la adresa judecătoarei Bogasiu.
Mai întâi, pe 21 noiembrie, Camelia Bogdan a susținut la GDS, fără a prezenta niciun fel de probe, că judecătoarea Bogasiu ar fi șantajată cu implicarea soțului acesteia în fapte de spălare de bani. În aceeași zi, Camelia Bogdan a reluat aceste acuzații, din nou complet neprobate, într-un email transmis Înaltei Curți și CSM.
În 26 noiembrie, Camelia Bogdan a reclamat-o pe judecătoarea Bogasiu la Înalta Curte, CSM și DNA, pe motiv că ar fi „beneficiat de cazare și masă” la un seminar organizat în mai 2016. Bogdan a sugerat că situația judecătoarei Bogasiu ar fi fost similară celei în care s-a aflat ea atunci când a fost plătită pentru a preda cursuri angajaților Ministerului Agriculturii. În această reclamație aiuritoare, Camelia Bogdan a enumerat și numele avocaților care o apără la Înalta Curte.
Acțiunile Cameliei Bogdan sunt atât de iraționale încât i-au determinat până și pe avocații ei să se dezică de propria lor clientă. Într-un mesaj pe care l-au transmis tuturor celor care primiseră reclamațiile Cameliei Bogdan (Înalta Curte, CSM, DNA), avocații Lucian Mihai, Valentin Berea, Vicu Buzac, Andrada Rusan, Bogdan Nae și Madalin Niculeasa au precizat că nu vor ca numele lor să fie asociate atacurilor lansate de clienta lor, Camelia Bogdan, la adresa judecătoarei Bogasiu.
Din motive de neînțeles, atât Camelia Bogdan, cât și avocații acesteia ne-au transmis și nouă toată această corespondență.
Ce spune Mălin Bot, bufonul manifestației din Piața Victoriei, despre cei care nu sunt de acord cu el:
– „concetățeni spălati pe creier”;
– „români aflați în ultimul hal de degradare umană”;
– „oameni de condiție foarte modestă”;
– „pensionari agramați și plini de ură”;
– „persoane care au uitat de ce au plecat de acasă”;
– „pensionari isterizați veniți la picnic cu plasa de medicamente”;
– „PROTEZatari”.
În 2014, Înalta Curte a condamnat-o pe Acrîșmăriței Camelia Alexandrina, judecătoare la Judecătoria Iași, la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. În 2007, Acrîșmăriței a vândut drepturile succesorale asupra unui teren unei persoane care era parte dintr-un proces pe care îl judeca. În schimbul cedării drepturilor sale succesorale, judecătoarea a primit 210.000 de euro. Ulterior, judecătoarea a dat o sentință favorabilă părții de la care primise banii.
Cazul judecătoarei Acrîșmăriței și cazul judecătoarei Bogdan sunt aproape identice:
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a încheiat un contract cu una dintre părțile implicate într-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a primit o sumă de bani în baza contractului încheiat cu o parte dintr-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a susținut că nu a realizat la momentul încheierii tranzacției că cel cu care încheiase contractul era parte într-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței nu a solicitat abținerea pe motiv de incompatibilitate și nici nu a adus la cunoștința instanței la care lucra faptul că se află într-un posibil conflict de interese.
– La fel ca Bogdan, după ce a încheiat contractul și a încasat banii, Acrîșmăriței a început să dea termene scurte în dosarul pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a dat o sentință în favoarea părții de la care luase banii.
În această speță, judecătorii Înaltei Curți, care pe 4 decembrie vor judeca contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură, au mai stabilit că nu are importanță dacă contractul încheiat de Acrîșmăriței a fost unul licit, atâta vreme cât „tranzacția a fost încheiată în timp ce inculpata judeca un proces în care cumpărătorul era parte”. De asemenea, în ceea ce privește stabilirea stării de conflict de interese, nu are importanță dacă folosul obținut de la o parte din dosar are o legătură directă cu hotărârea pronunțată. Dacă o asemenea legătură ar fi existat, ar fi fost vorba, pe lângă conflictul de interese și de alte infracțiuni, ca de pildă luarea de mită. Curtea a decis că „inculpata, prin comiterea faptei, a creat o stare de pericol pentru buna desfășurare a activității de judecată, rezultat care ar fi putut fi împiedicat dacă aceasta s-ar fi abținut de la judecarea cauzei”.
Înalta Curte a considerat fapta judecătoarei Camelia Acrîșmăriței atât de gravă încât a mărit semnificativ pedeapsa dată inițial de instanța care judecase acest dosar pe fond, respectiv Curtea de Apel Galați. Prima instanță hotărâse să o condamne pe Acrîșmăriței la o pedeapsă de 2.000 de lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Înalta Curte a majorat pedeapsa 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.
Documente:
Mircea Cărtătrescu, principalul beneficiar al banilor ICR pe vremea când îi lăuda pe Băsescu și Udrea, vorbește acum pe Facebook despre:
– „o instituție acaparată”;
– o echipă de conducere care „se constituie într-un grup infracțional organizat”;
– o echipă interesată doar de „bani, influență, putere, celebritate sau toate la un loc”;
– o instituție transformată în „feuda grupului de la putere, exploatată ca o moșie personală”;
– o echipă care îi „exclude pe critici sau îi acoperă de noroi”.
De când a început să-și dea cu părerea despre politică, Cărtărescu a spus nenumărate prostii. De data aceasta însă, a nimerit-o. El descrie perfect Institutului Cultural Român de pe vremea când era principalul client al banilor acestuia.
Camelia Bogdan a mințit. Ea a afirmat în mai multe rânduri, inclusiv în acte oficiale, că era expert al Comisiei Europene în 2014, atunci când a luat banii de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată într-un dosar pe care îl judeca. În realitate, Camelia Bogdan s-a făcut expert european abia în 4 iulie 2017, la 3 ani de la data la care luase banii și la 5 luni de la excluderea sa din magistratură.
Camelia Bogdan s-a apărat în fața judecătorilor din Inspecția Judiciară care o anchetau pentru banii primiţi de la Ministerul Agriculturii, declarând că a fost „invitată să participe la această activitate în calitate de expert al Comisiei Europene”. GIP publică un document care arată că afirmațiile fostei judecătoare Camelia Bogdan sunt mincinoase.
Experții Comisiei Europene, autorizați de Comisie să predea cursuri, să participe la vizite de studiu și la misiuni de expertiză, sunt înregistrați în baza de date TAIEX (Technical Assistance and Information EXchange).
GIP publică răspunsul oficial primit din partea TAIEX la întrebarea noastră referitoare la data de la care Camelia Bogdan este expert european.
