Grupul de Investigaţii Politice solicită DNA să ancheteze afacerea Ferma Tunari, o afacere a guvernului Năstase prin care statul a pierdut 61 de milioane de euro.
Un teren al RAAPPS de 68,3 hectare de pe Şoseaua Pipera – Tunari pe care ar fi trebuit să se construiască 820 de locuinţe pentru tineri a ajuns să fie scos la vînzare de persoane particulare.
O ordonanţă de urgenţă adoptată în noiembrie 2000 stabilea ca un teren de 68,3 hectare de pe Şoseaua Pipera – Tunari (în zona rezidenţială din nordul Bucureştiului), aflat în proprietatea RAAPPS, să fie destinat construirii de locuinţe pentru tineri. Venirea la putere a PSD în decembrie 2000 a făcut ca terenul pe care urmau să fie construite aceste locuinţe să capete o cu totul altă destinaţie.
Mai întîi, noul Parlament a respins, în mai 2001, Ordonanţa de Urgenţă adoptată în noiembrie 2000. Apoi, printr-o Hotărîre de Guvern din iunie 2002, semnată de Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu, Octav Cozmâncă şi Mihai Tănăsescu, terenul de 68,3 hectare a fost trecut din proprietatea RAAPPS în cea a comunei Voluntari. RAAPPS, deşi deţinea acte oficiale potrivit cărora terenul era proprietatea statului şi era liber de sarcini, neputînd fi retrocedat, l-a cedat fără nici o problemă. La rîndul ei, Primăria Voluntari a înstrăinat terenul, acesta ajungînd rapid în circuitul marilor proprietari de terenuri din zona de Nord a capitalei. Ulterior, terenul a fost scos la vînzare. Valoarea de piaţă a celor 68,3 hectare de teren dispărute din proprietatea statului şi din administrarea RAAPPS este de peste 61 de milioane de euro.
La sfîrşitul anului 1999, RAAPPS a iniţiat un proiect prin care un teren de 683.048 metri pătraţi aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea Sucursalei Agroindustriale Băneasa a RAAPPS urma să fie destinat construirii de locuinţe pentru tineri. Era vorba despre terenul Fermei Tunari aflată în comuna Voluntari din judeţul Ilfov. Terenul se află într-una dintre cele mai scumpe zone din nordul Bucureştiului, pe Şoseaua Pipera-Tunari, la nr. 75, vis-a-vis de Şcoala Americană.
În 9 noiembrie 2000, guvernul Isărescu a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 191 pentru aprobarea unor măsuri necesare în vederea realizării de construcţii cu destinaţia de locuinţe pe un teren proprietate privată a statului, situat în comuna Voluntari, judeţul Ilfov. Ordonanţa de urgenţă prevedea scoaterea terenului Fermei Tunari din circuitul agricol, trecerea acestui teren în intravilan şi scutirea de taxe pentru aceste operaţiuni. Potrivit articolului 4 al Ordonanţei de urgenţă, “Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat va realiza pe terenul indicat construcţii cu destinaţia de locuinţe, în condiţiile stabilite prin hotărîre a Guvernului”.
Potrivit proiectului Guvernului Isărescu, pe terenul Fermei Tunari urmau să fie construite circa 820 de locuinţe pentru tineri.
Terenurile de pe Şoseaua Pipera – Tunari sînt foarte valoroase, afacerile imobiliare din această zonă fiind extrem de profitabile. Valoarea de piaţă a celor 68,3 hectare la care se referea Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul Isărescu este astăzi de peste 61 milioane de euro (90 de euro metrul pătrat). PSD nu a dorit ca pe acest teren să se construiască locuinţe pentru tineret. Prin Legea nr. 239 din 16 mai 2001, Parlamentul a respins Ordonanţa de Urgenţă nr. 191/2000.
Un an mai tîrziu, în 20 iunie 2002, Guvernul adopta Hotărîrea nr. 631, prin care Ferma Tunari situată pe Şoseaua Pipera – Tunari la numărul 75, era trecută din proprietatea privată a statului şi din administrarea Sucursalei Agroindustriale Băneasa a RAAPPS în proprietatea privată a comunei Voluntari, judeţul Ilfov. Hotărîrea de Guvern nr. 631/2002 este semnată de primul ministru Adrian Năstase, de ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Petru Şerban Mihăilescu, de ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă şi de ministrul Finanţelor Publice, Mihai Nicolae Tănăsescu. HG nr. 631/2002 se referă la o suprafaţă de 72,1 hectare, suprafaţă ce include cele 68,3 hectare destinate în 2000 construcţiei de locuinţe pentru tineri.
Hotărîrea de Guvern nr. 631/2002 a fost adoptată pe baza unei Note de fundamentare semnate de Şerban Mihăilescu şi de Octav Cozmâncă şi avizată favorabil de Mihai Tănăsescu şi de Rodica Stănoiu. Potrivit Notei de fundamentare, Ferma Tunari trebuia luată de la RAAPPS pe motiv că Prefectura judeţului Ilfov solicitase terenul pentru a-l restitui foştilor proprietari. Această justificare este însă contrazisă de actele realizate de RAAPPS în perioada 1999 – 2000, pe vremea cînd terenul era destinat construirii cartierului de locuinţe pentru tineri.
În noiembrie 2000, în momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 191/2000 terenul era liber de sarcini. Astfel, la 8 septembrie 1999, a fost încheiat un Protocol care “lămureşte situaţia juridică a terenurilor aflate în administrarea RAAPPS prin sucursala Agroindustrială Băneasa”. Protocolul a fost semnat de directorul RAAPPS şi de directorul Oficiului de Cadastru Agricol Ilfov şi a fost aprobat de ministrul Agriculturii şi de Secretarul General al Guvernului. La punctul 3 al acestui Protocol, Guvernul României şi RAAPPS stabileau că asupra tuturor terenurilor Sucursalei Agroindustriale Băneasa a RAAPPS, inclusiv cel al Fermei Tunari, “Prefectura Judeţului Ilfov nu va mai putea ridica alte pretenţii, orice alte revendicări şi puneri în posesie ulterioare prezentului protocol fiind lovite de nulitate absolută”. În 2002, s-a procedat exact pe dos. Prefectura Ilfov a ridicat pretenţii, solicitînd terenul pentru a-l retroceda în urma unor revendicări, iar Guvernul României a luat Ferma Tunari din proprietatea RAAPPS şi a dat-o Primăriei Voluntari.
RAAPPS este implicată în nenumărate scandaluri publice legate de restituirea proprietăţilor. În toate aceste scandaluri Regia fie refuză să restituie terenuri şi clădiri proprietarilor de drept, fie condiţionează restituirile de vînzarea imediată a proprietăţilor către mafia imobiliară. RAAPPS se bate în instanţă pentru orice imobil revendicat aflat în administrarea sa, refuză cererea expresă a primului ministru de a retroceda un imobil cîştigat în instanţă de fostul proprietar sau anunţă proprietarii de drept că nu îşi vor primi imobilele decît dacă sînt de acord să le vîndă imediat clienţilor politici.
În afacerea Ferma Tunari însă, RAAPPS a procedat nu doar împotriva propriilor sale intereselor, ci şi în totală contradicţie cu modul său obişnuit de acţiune. Deşi, în 1999, chiar Regia iniţiase şi obţinuse documentele potrivit cărora terenul Fermei Tunari era liber de sarcini, în 2002, conducerea RAAPPS a renunţat la teren fără cea mai mică împotrivire. RAAPPS a cedat astfel un teren de 61 de milioane de euro în urma unei solicitări a prefectului de Ilfov făcută în baza unor simple cereri de retrocedare.
Statul român a pierdut un teren de 61 milioane de euro. Istoria acestei afaceri păguboase este o istorie a deciziilor contradictorii şi dubioase.
În noiembrie 2000, Guvernul hotăra ca un teren al statului administrat de RAAPPS să fie destinat construcţiei de locuinţe pentru tineri. În mai 2001, noua putere respingea acest proiect, terenul rămînînd la RAAPPS.
În septembrie 1999, Guvernul stabilea că terenul Fermei Tunari este liber de sarcini, “orice alte revendicări şi puneri în posesie ulterioare prezentului protocol fiind lovite de nulitate absolută”. În iunie 2002, tot Guvernul, e drept, de o altă culoare politică, lua terenul de la RAAPPS pe motiv că acesta ar fi fost revendicat.
În iunie 2002, RAAPPS, care avea un document potrivit căruia Prefectura Ilfov nu avea dreptul să ridice nici un fel de pretenţii referitoare la terenul Fermei Tunari, ceda terenul la cererea Prefecturii Ilfov. Regia renunţa astfel fără nici o problemă la un teren de 61 de milioane de euro, în vreme ce se judeca în nenumărate procese pentru imobile cu o valoare de zeci de ori mai mică.
În iunie 2002, terenul trecea în proprietatea comunei Voluntari pentru a fi retrocedat. În iulie 2006, pe acest teren extrem de valoros nu există nici o urmă de parcelare, nici o îngrăditură, fosta Fermă Tunari fiind practic un teren viran cu două panouri ale agenţiilor imobiliare.
Ce s-a întîmplat cu terenul statului cedat de RAAPPS şi cine sînt proprietarii lui actuali rămîne învăluit un mister.
– Pentru a oferi informaţii despre acest teren, Oficiul de Cadastru Ilfov solicită date pe care nu le au decît proprietarii sau inspectorul care se ocupă de zona Voluntari (numărul de carte funciară, numărul cadastral etc.), iar inspectorul “lipseşte cîteva zile”.
– Agenţiile imobiliare care vînd parcele din fost Fermă Tunari refuză să ofere telefonic vreo informaţie despre aceste terenuri.
Cert este că, în prezent, mai multe agenţii imobiliare intermediază vînzarea unor importante suprafeţe de teren pe care mari proprietari particulari au ajuns să le deţină pe Şoseaua Pipera – Tunari la nr. 75. În 2000, la această adresă se afla Ferma Tunari, pe atunci proprietate privată a statului administrată de RAAPPS, pe al cărei teren ar fi trebuit să se construiască un cartier de locuinţe pentru tineri.
Reprezentanţi ai unor instituţii ale statului – Guvernul, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, Prefectura Ilfov, Primăria Voluntari – sînt implicaţi într-o afacere în urma căreia statul a fost păgubit cu 61 de milioane de euro. Dat fiind că această afacere este una tipică de fraudare a avutului public, solicităm DNA să ancheteze toate persoanele ale căror decizii au făcut ca statul român să piardă un teren cu o valoare uriaşă.
Mugur Ciuvică, preşedintele GIP
Documentele care au stat la baza acestei investigaţii:
