Înalta Curte a anulat deja principala apărare a Cameliei Bogdan în procesul în care judecătoarea contestădecizia CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură.
Camelia Bogdan susține, prin avocații săi, că toate rezoluțiile din perioada 2018-2019 date de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, ar fi lovite de nulitate, așadar și acțiunea disciplinară care a stat la baza deciziei CSM din 2 aprilie 2018 de a o exclude pe Bogdan din magistratură. Motivul susține Camelia Bogdan, ar fi că prelungirea mandatului lui Netejoru ar fi încălcat dreptul UE.
Numai că judecătoarea Bogdan nu e primul magistrat cu probleme care a formulat această apărare, iar Înalta Curte s-a pronunțat deja pe acest subiect.
Prin Decizia nr. 15 din 14 martie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți a anulat apărările judecătorilor și procurorilor care încearcă să scape de dosare disciplinare prin invocarea tezei ca Lucian Netejoru ar fi fost menținut nelegal în funcția de inspector șef interimar al Inspecției Judiciare. Înalta Curte a decis că menținerea în funcție a lui Netejoru „nu este de natură sa dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități”.
Așadar rezoluția Inspecției Judiciare prin care s-a propus CSM-ului sancționarea Cameliei Bogdan e perfect legală.
Reamintim că, în 2 aprilie 2018, Secția de judecători a CSM a constatat că judecătoarea Bogdan a „săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Ca urmare, judecătorii din CSM au decis în unanimitate că „se justifică aplicarea față de pârâta judecător Camelia Bogdan a celei mai grave sancțiuni și anume excluderea din magistratură.”
Pe 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe pe recursul formulat de Camelia Bogdan împotriva deciziei de excludere.
În 24 iulie 2020, în urma unei sesizări formulate de GIP, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de fals în declarații săvârșite de Traian Băsescu în dosarul 112/P/2020.
În data de 13 iulie 2020, GIP a sesizat Parchetul în legătură cu faptul că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European.
Toate aceste declarații sunt false.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În 23 martie 2022, Înalta Curte a menținut decizia Curții de Apel, hotărând, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Parchetul General ar trebui să constate că Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european.
CNATDCU a admis sesizarea GIP și a decis că judecătorul Dorel George Matei a plagiat în teza de doctorat. CNATDCU a propus Ministerului Educației retragerea titlului de doctor în Drept atribuit judecătorului Matei.
Judecătorul Matei este cel care, pe vremea când activa la Curtea de Apel București, a condamnat-o definitiv pe Mariana Rarinca în septembrie 2015. Matei a condamnat-o pe Mariana Rarinca, după ce tot el admisese contestația în anulare formulată de DNA împotriva deciziei prin care Rarinca fusese achitată definitiv în dosarul înscenat de procurori la cererea Liviei Stanciu.
În iulie 2017, GIP a sesizat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) în legătură cu plagiatul comis în teza de doctorat de către judecătorul Dorel Matei. Dorel Matei a susținut teza de doctorat cu titlul „Cooperarea judiciară internațională în materie penală” la Academia de Poliție în anul 2013. Potrivit documentelor pe care le-am transmis CNATDCU, Dorel Matei a plagiat masiv.
Pagini întregi din lucrarea de doctorat a judecătorului Matei au fost copiate din lucrări de specialitate. Judecătorul a copiat inclusiv notele de subsol și greșelile din lucrările originale.
În ianuarie 2016, Camelia Bogdan a creat un complet fantomă prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Ulterior, a pronunțat în acest dosar o sentință ilegală, dispunând măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială împotriva unor persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Pe 5 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis anularea hotărârii pronunțate de judecătoarea Bogdan, constatând că aceasta a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie a dosarelor.
Prin urmare, instanța disciplinară care judecă acum recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude din magistratură este ținută de autoritatea de lucru judecat. Motivele reținute în decizia secției de judecători a CSM au fost deja constatate definitiv printr-o hotărâre a Înaltei Curți.
În plus, Camelia Bogdan nu este la prima abatere.
În 13 decembrie 2017, Înalta Curte a sancționat-o cu mutarea disciplinară pentru o perioadă de 6 luni la Târgu Mureș. Printr-o sentință rămasă definitivă, Înalta Curte a constatat că judecătoarea Bogdan este vinovată de incompatibilitate pentru că a subminat independența justiției subordonându-se, contra unei remunerații, unei firme private, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat.
Înalta Curte a decis azi definitiv că Traian Băsescu a fost turnător al Securității. Au trecut mai bine de 18 ani de când Mugur Ciuvică prezenta într-o conferință de presă primul document referitor la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.
15 februarie 2004
Traian Băsescu a fost turnător la Securitate. Traian Băsescu, liderul unei alianţe numite Dreptate şi Adevăr, a trăit, timp de 14 ani, din decembrie 1989 pînă acum, într-o continuă minciună.
Documentul pe care vi-l prezentăm este intitulat: Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate
Înainte de Revoluţie, în seiful fiecărui prim-secretar PCR din fiecare judeţ, se afla un astfel de registru. Documentul pe care vi-l prezentăm astăzi conţine lista colaboratorilor Securităţii membri de partid din judeţul Constanţa.
Pe această listă, la poziţia 19 de la litera B, îl găsim pe Băsescu Traian, născut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judeţul Constanţa, care lucra ca ofiţer II la întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Celelalte rubrici ale tabelului ne arată în ce calitate era folosit Traian Băsescu de Securitate, cînd a fost racolat şi cine era securistul căruia îi raporta. Actualul lider al PD a fost racolat de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, şi era folosit ca sursă în Portul Constanţa.
Acest document dovedeşte faptul că, în 1978, în plină dictatură, într-o perioadă în care românii erau terorizaţi de Ceauşescu şi de Securitate, Traian Băsescu a ales să devină turnător al Securităţii.
Registrul pe care vi-l prezentăm are o rubrică numită în ce calitate este folosit. Există 3 astfel de calităţi: rezident, adică un colaborator cu mare experienţă, de obicei un fost securist, gazdă, adică persoana care îşi punea casa la dispoziţie pentru ca securistul să se întîlnească cu informatorii şi sursă, adică turnătorul simplu.
Traian Băsescu era folosit de Securitate ca sursă. Aceasta înseamnă că Traian Băsescu era un informator ordinar, unul care îşi turna colegii şi prietenii la Securitate primind pentru aceasta o sumă de bani, dar şi sprijin pentru a fi promovat profesional.
Deşi este un lucru ştiut, ţin să subliniez aici că vina informatorilor Securităţii nu stă numai în simplul fapt că au colaborat cu un sistem represiv. Turnătorul nu dădea informaţii despre vreme sau, în cazul lui Traian Băsescu, despre cîte nave sînt în portul Constanţa. Turnătorul dădea informaţii despre persoane, despre oamenii care făceau sau spuneau lucruri care nu erau pe plac regimului. Informaţiile unor turnători ca Traian Băsescu, ajunse pe mîna Securităţii au distrus vieţi, cariere şi au trimis oameni în puşcăriile comuniste.
Activitatea lui Traian Băsescu în slujba sistemului represiv a fost pe deplin răsplătită. În 1981, la 3 ani după ce a devenit informator, Traian Băsescu ajungea comandant de navă. Serviciile pe care le-a făcut Securităţii l-au recomandat şi ca persoană de încredere pentru funcţia de şef al agenţiei NAVROM din Anvers în 1987, într-o perioadă în care românilor obişnuiţi le era complet interzis Occidentul.
Cum a devenit turnător Traian Băsescu
Procedura racolării turnătorilor era următoarea: Ofiţerul de Securitate îşi anunţa şeful ierarhic că doreşte să racoleze un nou informator. După ce primea aprobarea şefului, securistul, în cazul nostru locotenentul major Avramidis, îl contacta pe viitorul informator, în cazul nostru Traian Băsescu. Dacă persoana contactată era de acord să devină informator, aşa cum a făcut Traian Băsescu, ofiţerul îşi informa şeful. Pentru informatorii care nu erau membri de partid, procedura se încheia aici. Pentru membrii PCR care erau racolaţi de Securitate, exista o ultimă etapă suplimentară, şi anume obligativitatea unei aprobări din partea prim-secretarului judeţului. Pentru a-şi începe, în septembrie 1978, cariera de turnător, Traian Băsescu a obţinut aşadar acordul prim-secretarului de partid din Judeţul Constanţa de la acea dată.
Trebuie subliniat în acest loc faptul că această procedură complicată se datora poziţiei privilegiate pe care membrii de partid o aveau faţă de Securitate. Calitatea de membru de partid îţi dădea posibilitatea de a refuza să devii turnător. Există persoane care au semnat angajamente cu Securitatea după ani de carceră, de tortură şi de şantaj. Nu este cazul lui Traian Băsescu şi al celorlalţi de teapa lui, care, deşi aveau posibilitatea să refuze, au intrat de bună voie în slujba Securităţii.
Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună
Traian Băsescu a afirmat, în repetate rînduri, că nu a fost turnător. În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.
Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”
Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu
Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse. Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.
Dar, după ce toate condiţiile racolării unui membru de partid erau îndeplinite, numele noului informator al Securităţii era trecut în Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. Registrul era păstrat în original de prim-secretarul PCR din judeţul respectiv, şi în fotocopie de şeful Securităţii. Este posibil ca dosarul informatorului Traian Băsescu să fi fost distrus. Iată însă că, după 14 ani trăiţi în minciună, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea este dovedită de acest Registru, în care numele său a fost trecut alături de ceilalţi membri de partid din Constanţa racolaţi de Securitate.
Cererea notarului Jean Andrei de a interveni în procesul prin care Camelia Bogdan contestă excluderea sa din magistratură e justificată. GIP publică un document care arată că Bogdan făcea demersuri pentru anchetarea lui Jean Andrei cu câteva luni înainte ca judecătoarea să preia abuziv un dosar și să confiște ilegal bunurile familiei Andrei.
Camelia Bogdan a fost exclusă pentru a doua oară din magistratură pentru că, în 2016, a falsificat sistemul Ecris (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală. Victime au fost notarul Jean Andrei și familia acestuia, cărora li s-au confiscat bunurile deși nu aveau calitate în dosar. În iulie 2017, Înalta Curte a desființat sentința Cameliei Bogdan.
GIP publică un document care arată că, în noiembrie 2015, cu doar două luni înainte de a constitui completul fantomă, Camelia Bogdan făcea, într-un alt dosar, demersuri pentru anchetarea lui Jean Andrei. Documentul este o adresă pe care judecătoarea Camelia Bogdan a făcut-o către Tribunalul București în dosarul ICA. În adresă, judecătoarea Bogdan cere explicit să se facă „cuvenitele verificări privind autentificarea contractelor de superficie care au facilitate privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară de către notarul Jean Aurel Andrei, la sediul Grivco”.
În ianuarie 2016, Camelia Bogdan avea să preia abuziv un alt dosar și să se folosească de acesta pentru a confisca averea familiei Andrei.
Adresa Cameliei Bogdan din noiembrie 2015 poate fi citită aici.
CNSAS a primit noile documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea pe 8 aprilie 2019, cu o lună și jumătate înaintea datei la care CNSAS a sesizat instanța (29 mai 2019).
Disperat că e pe cale să fie declarat definitiv colaborator al Securității, Traian Băsescu a apelat la vechiul său prieten și susținător Valeriu Stoica. Acesta s-a prezentat, în calitate de avocat al lui Băsescu, la ultimul termen din dosarul de la Înalta Curte.
Negăsind nici el argumente în apărarea lui Băsescu, Stoica a încercat să abată atenția instanței de la fondul problemei, susținând că CNSAS nu ar fi precizat când a preluat noile documente care au stat la baza sesizării instanței cu acțiunea ce are ca obiect constatarea calității de informator a lui Băsescu.
Afirmația avocatului lui Băsescu e complet falsă. CNSAS a scris negru pe alb în actele transmise instanței că a primit noile documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea în data de 8 aprilie 2019. Adică cu o lună și jumătate înainte ca CNSAS să sesizeze instanța în legătură cu stabilirea calității de colaborator al Securității ca poliție politică a lui Băsescu Traian. Acest aspect este confirmat și de prima instanță, aceasta reținând în considerente (fila 1, paragraf 4 din hotărâre) că CNSAS a avut în vedere mai multe înscrisuri, atașate la dosar, predate instituției la 8.04.2019.
De altfel, niciunul dintre motivele de recurs invocate de Băsescu nu este întemeiat, demersul tardiv al avocatului Stoica fiind sortit eșecului.
O persoană care nu are reprezentarea sumelor, care a susținut în 2 declarații diferite de avere că are în conturi 200.000 Euro deși avea doar 20.000 Euro, a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
În martie 2020, GIP a sesizat Agenția Națională de Integritate (ANI), în legătură cu faptul că în declarațiile de avere depuse de Camelia Bogdan în iunie 2018 și în iunie 2019 se regăsește un depozit de 200.000 Euro constituit în 2018. Activele financiare și veniturile judecătoarei Bogdan nu justificau în niciun fel cei 200.000 Euro.
După aproape 2 ani, ANI a răspuns sesizării noastre. Potrivit ANI, Camelia Bogdan ar fi scris aiurea în cele două declarații de avere ca are un depozit de 200.000 Euro. În realitate, Camelia Bogdan ar fi avut în conturi 20.000 Euro, adică o sumă de 10 ori mai mică decât cea pe care a trecut-o cu mâna ei în două declarații de avere diferite.
Constatând că judecătoarea Bogdan nu e în stare nici măcar să completeze corect sumele pe care le deține, ANI i-a transmis „recomandări cu privire la completarea declarațiilor de avere și de interese”
Decizia ANI în cazul Cameliei Bogdan demonstrează că aceasta nu are reprezentarea sumelor.
Din zecile de mii de persoane obligate de lege să depună declarații de avere, una singură a trecut în două declarații diferite, făcute în doi ani diferiți, un depozit bancar de 10 ori mai mare decât cel pe care îl avea în realitate.
Această persoană se numește Camelia Bogdan și a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
În 2 martie 2021, Curtea de Apel București a condamnat-o, în primă instanță, pe Elena Udrea la 8 ani închisoare pentru spălare de bani și instigare la luare de mită. Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu a fost și ea condamnată la 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare și la spălare de bani.
– „Suma în cuantum de 735.098 lei, obținută prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală ca urmare a neplății impozitelor către bugetul de stat a fost folosită de martorul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unorservicii care au fost prestateîn campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 în favoarea candidatului BĂSESCU Traian, tatăl inculpatei Băsescu Ioana, concubina din acea perioadă a martorului”.
– „Inculpata UDREA Elena Gabriela conducea echipa de campanie a candidatului BĂSESCU Traian”
– „Trebuie subliniat faptul că serviciile de publicitate plătite în contextul infracțiunilor de luare de mită deduse judecății nu vizau exclusiv campania pentru referendum ci și cea privind alegerile prezidențiale, instanța având în vedere serviciile prestate de Mediafax, respectiv servicii de monitorizare a presei, vizând aparițiile în mass-media ale candidatului Traian BĂSESCU, cele prestate de Lomar Media ce a realizat pagina de internet www.basescu.ro, care a fost folosită pentru transmiterea în direct a evenimentelor electorale la care participa candidatul Traian BĂSESCU.
– Faptele inculpatei Udrea Elena Gabriela, care, în perioada octombrie – decembrie 2009, a schimbat sumele de bani în cuantum de 918.864 lei, obținute prin infracțiunea de luare de mită săvârșită de Nastasia Gheorghe și transferate în patrimoniul societății Everest Media, în servicii de publicitate prestate către campania electorală a candidatului Traian BĂSESCU, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor.
– Faptele inculpatei Udrea Elena Gabriela, care, în perioada octombrie – decembrie 2009, a schimbat sumele de bani în cuantum de 691.029,63 lei, obținute prin infracțiunea de luare de mită săvârșită de inculpatul Tarhon Victor și transferate în patrimoniul societăților Everest Media, Lomar Media, Total Media și Redsquad Film, în servicii de publicitate prestate către campania electorală a candidatului Traian BĂSESCU, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii despălare a banilor.
– Faptele inculpatei Udrea Elena Gabriela,care, în perioada 30.10 – 18.11.2009, a predat martorului Lungu Ștefan în mai multe tranșe suma totală de 305.118 lei în numerar, provenită din infracțiuni, a determinat transferul subsecvent al acesteia și a schimbat-o în servicii prestate de Ringier România S.A. și Mediafax S.A. cătrecampania electorală a candidatului Traian BĂSESCU, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii despălare a banilor.
Fostul premier Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA și condamnat de Înalta Curte la închisoare pe motiv că „Finanţarea ilegală a unei campanii electorale nu poate fi disociată de persoana beneficiară, căci în toate cazurile cei care comit asemenea fapte o fac în considerarea unui candidat.”
În cazul lui Traian Băsescu, DNA a procedat exact pe dos. Deși, pentru judecători, este evident că Băsescu a fost beneficiarul real al infracțiunilor din dosarul campaniei electorale din 2009, procurorii nu l-au acuzat pe acesta de nimic, „disociind”, de această dată, „finanțarea ilegală a campaniei electorale” de „persoana beneficiară”.
GIP a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informează că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în procesul pe care l-a intentat organizației noastre de un document confidențial al CEDO.
Astfel, în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la suspendarea sa după a doua excludere din magistratură.
Potrivit Convenției CEDO (art. 39§2) și regulamentului CEDO (art 62§2), procedura privind soluționarea amiabilă este confidențială. Încălcarea cu intenție acestei cerințe se consideră un abuz si atrage respingerea cererii ca inadmisibilă.
Mai mult, chiar în documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, CU EXCEPȚIA CELOR REFERITOARE LA REGLEMENTAREA PE CALE AMIABILĂ”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj.
GIP a solicitat Agentului României pentru CEDO să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă.
Mai grav însă decât conduita abuzivă și lipsită de logică a Cameliei Bogdan în această speță este că această persoană, care face public un document pe care scrie negru pe alb că NU E PUBLIC, a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
Documentele confidențiale publicate de Camelia Bogdan pot fi citite aici. (Documentele sunt anonimizate de GIP, nu de Camelia Bogdan)
