B – Page 12 – Grupul de Investigatii Politice

Camelia Bogdan este magistrat-executant al Binomului încă din 2011

În aprilie 2011, procurorul general Kovesi a intervenit în favoarea judecătoarei Bogdan într-un dosar al lui Vântu. În 2011, la un an după ce fusese adusă la Tribunalul Bucureşti de la Judecătoria Constanţa, judecătoarea Camelia Bogdan funcţiona deja ca magistrat-executant al Binomului.

În 20 martie 2011, în dosarul Vântu-Popa, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de recuzare a judecătoarei Camelia Bogdan formulată de avocatul unuia dintre inculpați. Judecătoarea Elena Burlan, cea care a aprobat recuzarea, şi-a motivat decizia prin faptul că judecătoarea Bogdan „şi-a creat deja părerea vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze dosarul în regim de urgenţă”.

În 4 aprilie 2011, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a reclamat-o pe judecătoarea Elena Burlan la CSM pentru „gravă neglijenţă”. Acuzaţia lui Kovesi se referea explicit la faptul că judecătoarea Burlan „a admis cererea de recuzare formulată faţă de judecătorul Camelia Bogdan”.

Firma de casă a lui Emil Boc va număra voturile la alegerile locale din 2016.

În 31 martie 2016, Autoritatea Electorală Permanentă a acordat firmei Net Brinel din Cluj un contract în valoare de 6.655.559 lei pentru softul de numărare a voturilor de la alegerile locale din 2016.

Contractul a fost acordat fără licitație, iar motivul este unul incredibil: „situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Adică Autoritatea Electorală Permanentă nu a putut prevedea că vor fi alegeri locale în 2016.

Beneficiarul contractul, Net Brinel, este o firmă abonată de ani de zile la contractele Primăriei Cluj Napoca. Un singur exemplu: toate calculatoarele achiziționate de Primăria condusă de Boc provin de la firma Net Brinel.

Camelia Bogdan minte

Astăzi, la 10 zile de la dezvăluirile GIP referitoare la faptul că în timp ce judeca Dosarul ICA a primit bani de la Ministerul Agriculturii, Camelia Bogdan și șeful ei, generalul SRI Florian Coldea, au dat un răspuns de toată jena.

1. Judecătoarea Camelia Bogdan se apără de acuzația de incompatibilitate invocând o hârtie emisă special pentru ea de un alt subordonat al generalului Coldea, fostul șef al ANI, Horia Georgescu, aflat în prezent în arest la domiciliu pentru fapte de corupție.

2. Judecătoarea Camelia Bogdan minte când susține: „nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA”. În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, parte implicată în dosar și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov pe banii aceluiași minister.

În timpul procesului ICA, judecătoarea Bogdan a primit bani de la partea vătămată, Ministerul Agriculturii

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Pe 26 iunie 2014, conducerea Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA. Cei doi nu mai judecaseră nici un dosar la Curtea de Apel Bucureşti, fiind proaspăt avansaţi la această instanţă.

Primul termen judecat de Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea în Dosarul ICA a fost în 1 iulie 2014. În 7 iulie, la cel de-al doilea termen, judecătorii au anunțat că intră în concediu până pe 4 august, când a fost fixat un nou termen în dosar.

GIP publică documente care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan și-a petrecut jumătate din acest concediu la Poiana Brașov într-un program finanțat de una dintre părțile din Dosarul ICA. Mai mult, judecătoarea Bogdan a și primit 10.000 lei de la respectiva parte.

Cronologia Dosarului Mihăileanu

18 aprilie 2007: Grupul de Investigații Politice depune un denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Denunțul se referă la funcționarii implicați în cazul Mihăileanu, nu și la Traian Băsescu.

7 mai 2007: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 își declină competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5

7 februarie 2008: GIP face plângere de tergiversare a dosarului.

29 mai 2008: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 informează GIP că anchetează faptele semnalate.

3 iulie 2008: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 își declină competența către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe motiv că s-ar fi „formulat plângere împotriva președintelui Traian Băsescu”.

2 octombrie 2008: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție decide Neînceperea Urmăririi Penale față de Traian Băsescu și disjungerea și declinarea cauzei pentru funcționari înapoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.

11 ianuarie 2010: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București decide Neînceperea Urmăririi Penale pentru funcționarii implicați în cazul Mihăileanu.

Dosarul de spălare de bani al lui Traian Băsescu

Grupul de Investigaţii Politice publică:

1. Sesizarea din 2 februarie 2012 prin care GIP a cerut Parchetului General anchetarea lui Traian Băsescu pentru spălare de bani în afacerea cu Costel Căşuneanu.

2. Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată în acest dosar de procurorul Carmen Damian în 25 iunie 2012.

3. Plângerea formulată de GIP în 7 august 2012 împotriva deciziei de neîncepere a urmăririi penale.

4. Rezoluţia procurorului Valentin Horia Şelaru din 22 august 2012 prin care respinge plângerea GIP împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

Dosarul de spălare a banilor al lui Traian Băsescu a fost redeschis

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a redeschis dosarul lui Traian Băsescu.

În 28 iulie 2014, Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a transmis preşedintelui ONPCSB o solicitare privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu.

În ciuda probelor evidente, dosarul lui Traian Băsescu fusese închis ilegal în decembrie 2004 pe motiv că “Preşedintele se bucură de imunitate”. GIP a solicitat ONPCSB să analizeze următoarele tranzacţii suspecte:

– cumpărarea de către Traian Băsescu a unei vile cu 280.000 de dolari, sumă pe care nu o poate justifica;

– cumpărarea şi vânzarea de către Traian Băsescu a unui teren, tranzacţie prin care a fost acoperit transferul unei sume semnificative de bani de la Costel Căşuneanu la Traian Băsescu.

În 22 august 2014, Neculae Plăiaşu, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a răspuns solicitării GIP, informându-ne că “Oficiul va analiza aspectele menţionate” şi, “în situaţia în care vor rezulta indicii temeinice de spălare a banilor (…), va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Grupul de Investigaţii Politice

Documente:

Răspunsul ONPCSB la solicitarea GIP

Solicitarea GIP privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu

GIP solicită redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu

Grupul de Investigații Politice (GIP) a transmis luni, 28 iulie 2014, președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) o solicitare privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu.

GIP a solicitat revenirea asupra deciziei Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian născut în data de 4 noiembrie 1951 în oraşul Basarabi, județul Constanţa.

Am cerut să fie analizate următoarele tranzacții suspecte:

1. Cumpărarea de către Băsescu Traian a unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti 137B

În data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și Băsescu Maria au cumpărat un imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 137B. Potrivit Actului de vânzare-cumpărare, preţul convenit a fost de 280.000 dolari, suma fiind plătită în numerar.

Firma lui Rareş Bogdan a primit 308.708 euro de la ASF

Trend Communication SRL, firma lui Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media.

În februarie 2014, în urma dezvăluirilor legate de veniturile membrilor ASF, Rareş Bogdan a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai „caracatiţei de la ASF”. În 12 februarie 2014, Rareş Bogdan susţinea că „pe o piaţă a asigurărilor de 25 de miliarde de euro, o mână de băieţi deştepţi fac reguli care determină Fondul Monetar International şi Comisia Europeană să suspecteze România de o boală grea: corupţia incurabilă”. Rareş Bogdan a omis să precizeze că el însuşi a primit de la băieţii deştepţi, de la caracatiţa de la ASF, de la cei vinovaţi de corupţie incurabilă contracte de 308.000 euro fără licitaţie.

GIP publică lista celor 8 contracte primite de Trend Communication de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractele au fost semnate de Rareş Bogdan în calitate de director general al Trend Communication şi de Angela Toncescu în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii şi este un mare mincinos.

Grupul de Investigaţii Politice publică declaraţia mincinoasă dată de Traian Băsescu în faţa instanţei în data de 17 martie 2004. Declaraţia a fost dată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în procesul de calomnie intentat în urma dezvăluirilor legate de colaborarea sa cu Securitatea. Documentul, semnat de Traian Băsescu, demonstrează că acesta a minţit instanţa declarând: „Nu am avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate. După Revoluţie nu am fost contactat de nici un reprezentant al Securităţii. De altfel, niciodată nu am fost contactat de un astfel de reprezentant”.

Decizia CNSAS publicată astăzi, 13 februarie 2014, demonstrează încă o dată că Traian Băsescu a fost în permanentă şi directă legătură cu Securitatea, că a dat note la Securitate, că „TRAIAN” îl informa direct pe şeful Securităţii Port Constanţa, locotenent colonel Petre Şerbu.

De altfel, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese deja confirmată de Decizia 310/26.09.2006 a Colegiului CNSAS. Potrivit acestei Decizii: