Șpagă la DNA
Pentru cele 6 zile în care a lucrat câte 4 ore pe zi pentru Ministerul Agriculturii, Camelia Bogdan a primit o sumă mult mai mare decât salariul unui judecător la Curtea de Apel pe o lună întreagă. Judecătoarea Bogdan a încasat de la Ministerul Agriculturii o sumă de 7 ori mai mare decât cea primită de judecătoarea Georgiana Pulbere, declarată incompatibilă de ANI pentru că a predat cursuri în afara sistemului judiciar.
Pe vremea când Elena Udrea era la putere și fura, intelectualii băsiști o pupau în fund. După tipicul ceaușist, Cărtărescu, Mihăieș, Baconschi, Patapievici, Tismăneanu, Paleologu și ceilalți, nu s-au mulțumit să-l proslăvească doar pe Băsescu, ci au pupat-o în fund și pe aleasa sa. Pentru că acum intelectualii băsiști se ascund ca niște gândaci, GIP reamintește câteva dintre cele mai nerușinate omagii.
De marți, 21 martie 2017, Camelia Bogdan nu mai judecă. Judecătoarea Camelia Bogdan a făcut recurs la Curtea Supremă împotriva deciziei Secției de Judecători din CSM care a exclus-o din magistratură pentru banii primiți în timp ce judeca Dosarul ICA. Ca urmare, CSM a decis suspendarea Cameliei Bogdan din funcția de judecător la Curtea de Apel București până la soluționarea recursului.
Documente
Procuroarea Alina Bica a băgat oameni la închisoare pentru abuz în serviciu știind foarte bine că prevederile din Codul Penal sunt neconstituționale. Ca dovadă, imediat ce a fost ea însăși acuzată de abuz în serviciu a reclamat neconstituționalitatea prevederilor din Codul Penal.
În 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a luat decizia dezincriminării abuzului în serviciu în cazurile în care nu a fost încălcată o lege sau o ordonanță. Decizia Curții a fost luată în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicată de inculpata Alina Bica în ianuarie 2016. Cu câteva luni înainte, în iunie 2015, judecătorii Mihalcea și Tudor de la Curtea de Apel București îi condamnaseră pe cei șapte inculpați din dosarul Tender – Carom la un total de 116 ani și 6 luni de închisoare pentru acuzații construite pe abuzul în serviciu, deși nu fuseseră încălcate nici legi, nici ordonanțe. Condamnările fuseseră date pe baza rechizitoriului semnat de procuroarea Alina Bica, judecătorii preluând cu copy – paste acuzațiile de abuz în serviciu formulate de aceasta.
Potrivit rechizitoriului, presupusa infracțiune în baza căreia s-a constituit dosarul Tender – Carom, a fost abuzul în serviciu. Concret, cei șapte inculpați au fost trimiși în judecată pentru încheierea a 4 contracte comerciale care au fost calificate de procuroarea Bica drept nelegale pentru că ar fi fost încheiate prin abuz în serviciu.
La câteva luni de la această sentință, Alina Bica, de această dată din postura de inculpată, invoca printr-o excepție neconstituționalitatea articolului din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu. Procuroarea Alina Bica a știut că aceste prevederi din Codul Penal sunt neconstituționale, dar nu i-a păsat. Ea avea ordine de urmat și oameni de băgat la pușcărie.
GIP publică un document care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan a mințit CSM
Camelia Bogdan a semnat sute de diplome oferite de Ministerul Agriculturii participanților la cursurile de la Poiana Brașov. Toate aceste diplome poartă antetul Ministerului Agriculturii.
Camelia Bogdan a declarat în fața CSM că banii cu care a fost remunerată pentru activitatea sa de lector „nu provin de la Ministerul Agriculturii”. Camelia Bogdan a mințit. Miercuri, 1 martie, judecătoarea Bogdan a declarat în fața sediului DNA că Ministerul Agriculturii „nu a avut absolut nicio legătură” cu seminariile la care a predat în timp ce judeca Dosarul ICA. Camelia Bogdan a mințit din nou.
Ministerul Agriculturii a acordat participanților la Programul de formare profesională, organizat în perioada 21 iulie – 1 august 2014 la Poiana Brașov, diplome de „participare și absolvire”. Toate aceste diplome sunt semnate de Camelia Bogdan. Pe toate aceste diplome apare mare și clar antetul Ministerului Agriculturii, instituția de la care au provenit banii cu care a fost plătită Camelia Bogdan.
Politrucul Augustin Lazăr, în prezent procuror general, ar trebui să lase politica și să o ancheteze pe Camelia Bogdan, care a fost exclusă din magistratură de CSM pentru banii pe care i-a primit în Dosarul ICA.
Au trecut aproape 10 luni de când am depus plângere penală împotriva Cameliei Bogdan pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese, înșelăciune calificată, fals intelectual și uz de fals. Plângerea se referea la faptul că în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în dosar și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, Camelia Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.
Deși ilegalitățile comise de Camelia Bogdan sunt evidente și au fost confirmate prin excluderea sa din magistratură de către CSM, procurorii conduși de Augustin Lazăr refuză să o ancheteze. GIP a depus plângerea împotriva Cameliei Bogdan în data de 27 mai 2016 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. De atunci, singurul răspuns pe care l-am primit a fost unul prin care eram informați că Parchetul de pe lângă Înalta Curte a trimis plângerea noastră la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. Acesta din urmă nu a răspuns în niciun fel plângerii GIP.
Luni, 20 februarie 2017, GIP a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București o solicitare privind stadiul în care se află dosarul Cameliei Bogdan.
Excluderea Cameliei Bogdan vine ca urmare a dezvăluirilor GIP. În februarie 2016 am arătat că, în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.
Puteți citi ancheta noastră din 2016 aici.
Când sistemul a vrut să-i execute pe Vântu, Voiculescu, Tender sau Oprescu, dosarele acestora au ajuns la unul sau la ambii magistrați-executanți: Bogdan și Mihalcea. Potrivit legii, completele de judecată sunt desemnate aleatoriu. Sistemul securist din România este însă deasupra legii. Așa se face că atunci când cineva, vinovat sau nevinovat, ajunge o țintă a sistemului, acesta încape, nealeatoriu, pe mâinile judecătorilor Bogdan și Mihalcea.
5 august 2014: judecătoarea Bogdan rămâne în pronunţare în dosarul ICA.
6 august: Judecătoarea Bogdan primeşte 10.000 lei de la o parte în dosar.
8 august: judecătoarea Bogdan se pronunţă în favoarea părţii de la care luase banii.
Judecătoarea Camelia Bogdan a primit cei 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte în dosarul ICA, la o zi după ce rămăsese în pronunțare în acest dosar. La două zile după ce a luat banii, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.