Doar lingușirile deșănțate și agramate ale lui Liiceanu i-au mai rămas lui Petrov. PMP n-a intrat în Parlament.
Doar lingușirile deșănțate și agramate ale lui Liiceanu i-au mai rămas lui Petrov. PMP n-a intrat în Parlament.
Băsescu, care între 2004 și 2014 a fost comandantul suprem al Armatei Române, a susținut în procesul cu CNSAS că toți militarii erau informatori ai Securității și își turnau colegii înainte de decembrie 89.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea a admis cererea Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), stabilind că „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Instanța a respins toate susținerile lui Băsescu, care a mers până acolo încât să afirme că a fost constrâns să întocmească notele informative de Regulamentul disciplinei militare. Băsescu a susținut în fața Curții de Apel că și-ar fi turnat colegii de la Institutul de Marină, folosind numele conspirativ Petrov, pentru că „disciplina militară obligă pe fiecare militar să fie cinstit, sincer și drept”.
Instanța a constat însă că lucrurile stau exact pe dos decât le-a prezentat Băsescu. Tocmai obligația militarilor de a acționa cu onoare și demnitate ar fi trebuit să îl împiedice pe Băsescu să dea note informative privind viața familială sau privată a altor militari.
Altfel spus, turnându-și colegii, militarul Băsescu a acționat fără onoare și demnitate.
Motivarea sentinței Curții de Apel poate fi citită aici
GIP publică integral în limba română decizia CEDO în procesul intentat de judecătoarea Bogdan.
Camelia Bogdan a contestat la CEDO sancțiunea primită pentru că s-a aflat în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA. În martie 2017 CSM a decis excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan. În decembrie 2017, Înalta Curte a confirmat situația de incompatibilitate reținută de CSM, dar a modificat sancțiunea disciplinară, dispunând transferul Cameliei Bogdan la Curtea de Apel Târgu-Mureș pentru o perioadă de șase luni.
Camelia Bogdan a contestat la CEDO sancțiunea rămasă definitivă în urma deciziei Înaltei Curți, reclamând absența unui termen de prescripție pentru impunerea unei sancțiuni disciplinare judecătorilor, încălcarea dreptului la respectarea vieții sale private și afectarea reputației profesionale.
CEDO a respins categoric toate aceste cereri ale Cameliei Bogdan:
Tot ce a obținut Camelia Bogdan de la CEDO a fost doar că avea dreptul sa conteste în instanță suspendarea din funcție pe perioada de 9 luni dintre decizia CSM din martie 2017 și cea a Înaltei Curți din decembrie 2017. CEDO a și subliniat clar în decizie că „a constatat doar o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție ca urmare a lipsei de acces la o instanță pentru a contestarea hotărârii de suspendare impusă reclamantei la 21 martie 2017” (113) și că „reclamanta n-a obținut câștig de cauză în această instanță decât pentru o parte din plângerile sale, o mare parte din observațiile sale fiind dedicate unei părți a cererii declarate inadmisibile.” De altfel unul dintre judecătorii CEDO a formulat opinie separată chiar și față de această constatare a CEDO, arătând că „plângerea reclamantei privind dreptul de acces la o instanță pare în mod vădit nefondată”.
Mai mult, Camelia Bogdan a solicitat despăgubiri totale de 106.294 euro: 100.000 de euro pentru prejudiciul moral, 698 EUR pentru întârzierea de șase luni pe care Curtea de Apel București ar fi comis-o la plata salariului, 5.596 EUR pentru zilele de concediu de care ar fi fost lipsită (111). Camelia Bogdan a solicitat și 6.560 EUR pentru costurile si cheltuielile efectuate în legătură cu procedura în fata Curții (114).
CEDO „nu a găsit nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și pretinsul prejudiciu material” (113), așa că a decis să-i acorde Cameliei Bogdan doar 6.00 Euro ca daune morale și 2.000 euro cheltuieli de judecată.
Mugur Ciuvică
Documente:
ANAF – Direcţia Persoane Fizice cu Risc Fiscal, Parchetul si ANI verifică de aproximativ 8 luni conturile Cameliei Bogdan. GIP a sesizat instituțiile statului în legătură cu depozitul bancar de 200.000 Euro apărut, fără nicio justificare, în declarațiile de avere din 2018 și 2019 ale Camelia Bogdan.
În martie 2020, Grupul de Investigații Politice a sesizat Parchetul, ANAF și ANI în legătură cu un fapt flagrant: Potrivit declarației de avere depuse în 19 iunie 2018, Camelia Bogdan a creat, în primele luni ale anului 2018, un depozit bancar de 200.000 Euro. Depozitul se regăsește și în declarația de avere a Cameliei Bogdan din iunie 2019. Activele financiare și veniturile Cameliei Bogdan anterioare constituirii depozitului nu justificau în niciun fel cei 200.000 Euro.
Camelia Bogdan a trecut depozitul de 200.000 Euro cu mâna ei în două declarații de avere depuse în doi ani diferiți. Faptul că această sumă nu poate fi în niciun fel justificată ține de domeniul evidenței. Cu toate acestea, niciuna dintre instituțiile statului roman nu a luat până acum vreo măsură împotriva judecătoarei.
Depozitul de 200.000 Euro nu se mai regăsește în declarația de avere depusă de Camelia Bogdan în 2020. Așa cum apăruseră, banii au și dispărut fără nicio justificare: fără achiziția unor imobile valoroase, împrumuturi, plasamente sau investiții.
Documente:
Mugur Ciuvică
Presa de propaganda minte. CEDO NU a anulat sancțiunea primită de Camelia Bogdan pentru că a primit bani de la o firmă privată în timp ce judeca dosarul ICA. Decizia CEDO se referă exclusiv la suspendarea din profesie a magistraților pe durata contestării sancțiunii de excludere. Prin urmare, Camelia Bogdan rămâne vinovată de incompatibilitate pentru că s-a subordonat, contra unei remunerații, unei firme private și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat, așa cum a stabilit Înalta Curte în 13 decembrie 2017.
Tot ce a obținut Camelia Bogdan e că acum poate să conteste în instanță suspendarea sa din magistratură până la judecarea recursului pe care l-a făcut împotriva celei de-a doua sa excluderi. Reamintim că, în prezent, judecătoarea Bogdan e suspendată în urma unei noi decizii a CSM de a o exclude din magistratură, de data aceasta pentru că a falsificat sistemul Ecris (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte.
Documente:
În 15 octombrie 2020, Mugur Ciuvică a depus la Înalta Curte o cerere de intervenție în procesul prin care CNSAS a solicitat sa se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea e îl privește pe numitul Băsescu Traian.
Cererea se bazează pe faptul că Mugur Ciuvică a fost obligat în 2005 să-i plătească daune lui Traian Băsescu în urma unui proces nedrept. Într-o conferință de presă din 2004, Mugur Ciuvică a prezentat documente care demonstrau că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Băsescu i-a intentat un proces, susținând că nu a avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate și că niciodată nu a fost contactat de un reprezentant al Securității.
În ciuda documentelor prezentate de Ciuvică și a unei adrese transmise instanței de Ministerul Apărării în care se spunea negru pe alb că Băsescu a fost colaborator al Securității, Tribunalul București i-a dat dreptate lui Băsescu. Sentința a fost dată la puțin timp după ce acesta devenise Președintele României.
La baza sentinței a stat o Decizie a CNSAS în care se spunea că „lui Băsescu nu I se poate atribui calitatea de colaborator al Securității.
În realitate, după cum o demonstrează și Decizia CNSAS din 2019, Băsescu este fostul informator Petrov, care și-a turnat la Securitate colegii de la Institutul de Marină.
Într-o Notă dată Securității în 5 mai 1975, cu numele conspirativ Petrov, Traian Băsescu a spus despre unul dintre colegii săi de la Institutul de Marină: „Dimitriu Cornel ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămînă acolo.”
Trei luni mai târziu, în 19 august 1975, locotenent colonelul de Securitate Gheorghe Tudor a redactat o notă prin care propunea avizarea negativă a unei eventuale desemnări a lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate. Motivul invocat de Securitate era tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul Petrov, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Având în vedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ”.
Din cauza Notei date de Petrov, Dimitriu Cornel a avut interdicție de a părăsi țara până în 1 iunie 1977.
De doi ani, după ce a fost pentru a doua oară exclusă din magistratură, Camelia Bogdan se află, cu diverse burse, în Statele Unite. Înainte de a primi viza, Camelia Bogdan ar fi trebuit să informeze autoritățile americane despre colaborarea sa cu un site de propagandă anti-americană.
În 2 iunie 2017, site-ul londonpost.net a publicat un articol laudativ la adresa Cameliei Bogdan. Articolul nu era semnat, dar, ulterior, atât Said Qureshi, proprietarul site-ului, cât și Camelia Bogdan însăși au recunoscut că acesta fusese scris în întregime chiar de Camelia Bogdan.
Shahid Qureshi, proprietarul thelondonpost.net, este un radical sunit pakistanez stabilit la Londra. Qureshi este și senior editor al site-ului.
Shahid Qureshi și thelondonpost.net au poziții violent anti-americane, anti-NATO și anti-israeliene. Qureshi susține pe site-ul pe care a publicat și articolul Cameliei Bogdan că:
– „NATO e o armată de ocupație care a invadat Afganistanul, iar cei care luptă împotriva NATO duc un război de eliberare”
– „Lupta talibanilor în Afganistan e legitimă, e o luptă de rezistență împotriva ocupației.
– „Serviciul secret israelian Mossad a fost implicat în atacurile din 11 septembrie 2001 de la World Trade Center și Pentagon.”
– „Strategia americanilor e să își omoară prietenii mai des decât își omoară inamicii.”
– „Guvernul Statelor Unite sponsorizează bazele teroriste susținute de indieni în interiorul Afganistanului”.
– „Administrația americană e condusă de elemente care urmează agenda indiano-israeliană.”
– „Nimeni nu are trebui să aibă încredere în Statele Unite.”
– „Leadership-ul și întreaga administrație din Statele Unite au ajuns ostaticii Israelului”
Citește mai mult
Depozitul de 200.000 Euro apărut, fără nicio justificare, în declarațiile de avere ale Cameliei Bogdan e anchetat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General.
GIP a sesizat Parchetul în legătură faptul că judecătoarea Camelia Bogdan a creat, în primele luni ale anului 2018, un depozit bancar de 200.000 Euro. Depozitul se regăsește în declarațiile de avere depuse de Camelia Bogdan în iunie 2018 și în iunie 2019. Activele financiare și veniturile judecătoarei Bogdan anterioare constituirii depozitului nu justificau în niciun fel cei 200.000 Euro.
În urma dezvăluirilor noastre și după ce ANAF a anunțat că o va supune pe judecătoarea Bogdan analizei de risc, cei 200.000 Euro au dispărut pur și simplu din declarația de avere depusă de aceasta în 2020.
Mugur Ciuvică
Documente:
La 2 luni după ce ANAF a anunțat că o va supune pe judecătoarea Bogdan analizei de risc, 200.000 Euro au dispărut pur și simplu din declarația de avere a acesteia.
În 30 mai 2020, judecătoarea suspendată Camelia Bogdan a depus o nouă declarație de avere. Față de anul trecut, din averea Cameliei Bogdan au dispărut sume uriașe de bani, inclusiv depozitul de 200.000 Euro care apare în declarațiile de avere ale acesteia din 2018 și 2019. Banii au dispărut fără justificare, fără achiziția unor imobile valoroase, împrumuturi, plasamente sau investiții. Fiind suspendată din funcție, Camelia Bogdan nu a primit salariu anul trecut. A beneficiat însă de sume consistente din alte surse, de exemplu o bursă de 25.000 dolari din partea Fundației Rațiu condusă de dezvoltatorul imobiliar Nicolae Rațiu.
În 7 aprilie 2020, ANAF anunța că va verifica diferența dintre averea Cameliei Bogdan și veniturile declarate de aceasta pentru a stabili dacă judecătoarea suspendată „prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, cuantumul acestuia și perioada fiscală”. Anunțul ANAF venea în urma sesizării GIP referitoare la faptul că judecătoarea a creat, în primele luni ale anului 2018, un depozit bancar de 200.000 Euro. Depozitul se regăsește în declarațiile de avere ale Cameliei Bogdan din iunie 2018 și din iunie 2019. Activele financiare și veniturile Cameliei Bogdan anterioare constituirii depozitului nu justificau în niciun fel cei 200.000 Euro.
ANAF și celelalte instituții ale statului trebuie să verifice acum nu doar cum au apărut, dar și cum au dispărut peste noapte sume uriașe de bani din averea judecătoarei Bogdan.
Mugur Ciuvică
Documente:
– Declarațiile de avere din 2020, 2019 și 2018 ale Cameliei Bogdan