Din cauza turnătoriei lui Băsescu, Securitatea i-a interzis unuia dintre colegii săi să lucreze pe navele românești care plecau în străinătate. GIP publică un document care dovedește suferințele create de notele informatorului Petrov.
Din cauza unei note date de Petrov, Securitatea a dat aviz negativ pentru desemnarea lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele românești ce plecau în străinătate.
Într-o Notă dată Securității în 5 mai 1975, cu numele conspirativ Petrov, Traian Băsescu a spus despre unul dintre colegii săi de la Institutul de Marină: „Dimitriu Cornel ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămînă acolo.”
Trei luni mai târziu, în 19 august 1975, locotenent colonelul de Securitate Gheorghe Tudor (ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină), a redactat o Notă prin care propunea avizarea negativă a unei eventuale desemnări a lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate. Motivul invocat de Securitate a fost tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul PETROV, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo”. „Având în vedere aspectele raportate mai sus, a concluzionat ofițerul de Securitate, propunem a se aviza negativ”.
De altfel, CNSAS deține documente care demonstrează că toate notele date de Petrov au fost folosite informativ de Securitate.
Într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg, Daraban Constantin, pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, ducând la o serie de măsuri împotriva lui Daraban. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea i-a urmărit corespondența lui Daraban; Daraban a fost obligat să dea explicații la Securitate „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez”; Securitatea a propus avizarea negativă a lui Daraban pentru „efectuarea practicii pe navele de pescuit oceanic”.
Într-o notă dată la Securitate în 5 mai 1975, Băsescu și-a turnat un alt coleg, Bîrgău Ion, spunând că acesta „a avut relații cu femei de cetățenie cehă” și a venit la Institutul de Marină pentru că vroia „să fie departe de familie”. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea l-a anchetat pe Bîrgău Ion referitor la relațiile cu cetățenii străini și pe tatăl acestuia (care era ofițer de armată) referitor la neînțelegerile din familie.
Într-o notă dată la Securitate în 15 mai 1976, Băsescu și-a turnat un alt coleg, Simionescu Constantin, pe motiv că acesta îi spunea că în Occident tinerii au mai multe drepturi și sunt mai liberi decât în România comunistă, unde sunt controlați și supravegheați. Pe baza Notei lui Băsescu, Securitatea a dat aviz negativ îmbarcării lui Simionescu Constantin pe navele de pescuit oceanic.
Documentele care stau la baza acestei investigații:
Mugur Ciuvică
Băsescu era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Toate documentele Securității contrazic scuza lui Băsescu că informațiile i-au fost „smulse” de ofițerii de Securitate.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Traian Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În Recursul pe care l-a făcut la Înalta Curte, Băsescu susține că și-a turnat colegii la Securitate pentru că era supus unei „veritabile anchete”, informațiile fiindu-i „smulse” de ofițerii de Securitate.
În realitate:
– În documentele fostei Securități aflate în arhiva CNSAS, există numeroase dovezi ale faptului că Băsescu dădea notele nu pentru că ar fi fost anchetat, ci pentru că era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Astfel, într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Potrivit documentelor Securității, Băsescu a dat nota „ca urmare a sarcinii primite de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.” În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C. despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”. (Documentul poate fi citit aici)
– Băsescu a dat informații despre colegii săi nu doar direct ofițerilor de Securitate, ci și prin intermediul unui rezident. Rezidentul era acel colaborator al Securității care menținea legătura dintre un ofițer și informatorii din rețeaua sa. Astfel, o Notă prin care Băsescu își turna colegii că joacă poker, scrisă și a semnată de Băsescu (cu numele Petrov) a fost transmisă de acesta ofițerului de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae, prin intermediul unui rezident al Securității. La rândul său ofițerul de Securitate i-a transmis rezidentului o serie de instrucțiuni pentru colaboratorul Petrov: „A stabili unde joacă aceste elemente poker, în ideea prinderii lor în flagrant, de conducerea Institutului. De asemenea, să stabilească și celelalte elemente care joacă poker. Să stabilească comportarea acestor elemente la orele de curs și în practică.” (Documentul poate fi citit aici)
În plus, legea prevede clar care sunt situațiile în care o persoană poate fi exonerată pentru notele date la Securitate: persoana respectivă să nu fi împlinit 16 ani sau să fi fost supusă unui interogatoriu în cadrul unei anchete sau unui proces motivate politic. Informatorul Petrov nu s-a aflat în niciuna dintre aceste situații.
De altfel, Băsescu nu a prezentat nici cea mai mica dovadă că ar fi fost forțat de Securitate să își toarne colegii.
Mugur Ciuvică
În realitate, CNSAS a constatat că majoritatea covârșitoare a colegilor lui Băsescu de la Institutul de Marină nu au fost colaboratori ai Securității.
Doar 10 elevi ai Institutului de Marină, inclusiv Băsescu, au fost înregistrați odată cu acesta în Registrul cu rețeaua informativă, în care erau trecuți toți colaboratorii Securității dintr-o localitate. Numai în anul lui Băsescu de la Institutul de Marină mai erau, în afară de el, 161 de elevi.
Încercând să scape de verdictul de colaborator al Securității, Băsescu a mers până acolo încât a afirmat în fața instanței că a fost constrâns să întocmească notele informative de Regulamentul disciplinei militare. Băsescu a susținut în fața Curții de Apel că „în calitate de elev sergent în relația cu Lt. Col. Tudor (ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină, n.n.) comportamentul meu nu putea fi decât cel stabilit prin jurământul militar”.
CNSAS a constatat însă că „doar o foarte mică parte a celor 161 de colegi de an ai dlui Băsescu Traian, absolvenți ai Institutului în promoția 1976, au fost la rândul lor colaboratori ai organelor de contrainformații militare, majoritatea covârșitoare a acestora neavând această calitate”.
CNSAS a transmis instanței „Registrul jurnal cu rețeaua informativă a UM02150 Mangalia”, din consultarea căruia rezultă că odată cu Băsescu Traian au mai fost înregistrați în calitate de informatori ai ofițerului de contrainformații militare al Institutului de Marină (lt. col Tudor Gheorghe) doar 9 „elevi ai școlii militare”.
De altfel, stabilind calitatea lui Traian Băsescu de fost colaborator al Securității ca poliție politică, Curtea de Apel a constatat că lucrurile stau exact pe dos decât le-a prezentat Băsescu. Tocmai obligația militarilor de a acționa cu onoare și demnitate ar fi trebuit să îl împiedice pe Băsescu să dea note informative privind viața familială sau privată a altor militari.
Nu colaboratorul Băsescu a fost cel care a acționat cu „onoare și demnitate”, ci colegii lui care nu au fost informatori ai Securității.
Documente:
Mugur Ciuvică
Încă o Notă dată la Securitate de informatorul Petrov: Băsescu și-a turnat un coleg că „elogiază modul de viață din apus” și că „apreciază negativ drepturile și libertățile tineretului nostru”.
GIP publică un nou document al CNSAS care arată că Traian Băsescu și-a turnat un coleg de la Institutul de Marină, Constantin Simionescu, pe motiv că acesta îi spunea că în Occident tinerii au mai multe drepturi și sunt mai liberi decât în România comunistă, unde sunt controlați și supravegheați.
Nota, semnată cu numele conspirativ Petrov, a fost dată în 15.05.1976, fiind primită de locotenentul colonel de Securitate Tudor Gheorghe. Nota a fost descoperită de CNSAS în dosarul de urmărit al lui Constantin Simionescu.
Turnătorul Petrov discuta cu colegul său Simionescu „pe diverse teme”, după care îl turna la Securitate: „În cadrul discuțiilor sale elogiază modul de viață din apus și, în special referitor la tineret, apreciază <<libertinajul> din apus, unde după spusele lui fiecare face ce vrea, fără a fi controlat și supravegheat.” „De asemenea – mai spunea informatorul Petrov – Simionescu a apreciat negativ drepturile și libertățile tineretului nostru”.
Băsescu și-a turnat de asemenea colegul că joacă jocuri de noroc, lipsește de la cursuri, se sustrage de la program. Petrov a informat Securitatea și că Simionescu a avut relații intime cu o fată începând din anul I, dar nu s-a căsătorit cu ea decât în anul III.
Nota dată de Petrov a fost folosită de Securitate împotriva lui Constantin Simionescu. Potrivit CNSAS, într-un raport privind pe elevul Simionescu Constantin, din cadrul Institutului de Marină din30.07.1976, semnat de locotenentul colonel de Securitate Bucur Gheorghe (șeful Serviciului Contrainformații Marină) se arată: „Colaboratorul <Petrov> relatează că elevul Simionescu C. are o comportare și concepție necorespunzătoare /…/, face comparații nejuste referitor la condițiile de viață ale tineretului din țara noastră, față de condițiile de viață ale tineretului din Occident”.
Mugur Ciuvică
În urma turnătoriei lui Băsescu, doi dintre colegii săi au primit de la Securitate aviz negativ pentru navigarea în apele internaționale pe motiv că „s-au ocupat cu jocurile de noroc”.
Băsescu aflase despre partidele de poker chiar de la colegii săi, care îi povestiseră neștiind că e informator al Securității. Băsescu a informat Securitatea că „din discuțiile purtate în diverse ocazii și în special cu ocazia colaborării la pregătirea emisiunii «Albatros», a rezultat că studenții Popa Dan, Oprea Florin, Purcărea Dan, Popovici (de la mecanici) joacă poker.” În timpul regimului comunist, jocurile de noroc erau ilegale, cu excepția loteriei și a pronosportului care erau organizate de stat.
Băsescu a scris și a semnat (cu numele Petrov) Nota către Securitate pe care i-a transmis-o ofițerului de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae prin intermediul unui rezident al Securității (identificat în documentele Securității cu numele conspirativ Laurențiu). Rezidentul era acel colaborator al Securității care menținea legătura dintre un ofițer și informatorii din rețeaua sa.
Ofițerul de Securitate i-a transmis rezidentului o serie de instrucțiuni pentru colaboratorul Petrov: „A stabili unde joacă aceste elemente poker, în ideea prinderii lor în flagrant, de conducerea Institutului. De asemenea, să stabilească și celelalte elemente care joacă poker”.
Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, poliția politică comunistă luând o serie de măsuri împotriva a doi dintre colegii turnați de Băsescu, Popovici Florin-Dan și Oprea Florin, în dosarele de urmăriți ale cărora a și fost descoperită nota turnătorului Petrov. Potrivit CNSAS, Popovici și Oprea au fost avertizați de organele de contrainformații militare (Direcția a IV-a a Securității, al cărei informator era Băsescu). De asemenea, Securitatea a propus pentru cei doi avizarea negativă pentru navigarea în apele internaționale, pentru o serie de comportări necorespunzătoare, între care și faptul că „s-au ocupat cu jocurile de noroc, care sunt interzise de legile noastre”.
CNSAS menționează că în dosarele de urmăriți ale lui Popovici și Oprea există semnalări și ale altor colegi (sub nume real sau conspirativ) referitoare la comportamentul celor doi. Dar, subliniază CNSAS, toate aceste semnalări sunt ulterioare Notei date de turnătorul Petrov.
Mugur Ciuvică
Documente:
În procesul pe care l-a intentat Grupului de Investigații Politice la Curtea de Apel Cluj (pe care, de altfel, Camelia Bogdan l-a și pierdut), judecătoarea suspendată a depus copii după două emailuri din care reiese că pe 2 septembrie 2020, a solicitat să i se acorde pașaport de serviciu, în condițiile pandemiei COVID-19, pentru a scăpa de rigorile carantinei impuse oricărei alte persoane ce ar fi călătorit din SUA la Luxemburg. Camelia Bogdan a afirmat că deplasarea îi era necesară pentru susținerea unor pledoarii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). (În realitate, acestea s-au anulat, urmând ca părțile să prezinte observații scrise).
Camelia Bogdan și-a motivat solicitarea de obținere a pașaportului de serviciu prin faptul că judecătorii Dragoș Călin și Alinel Bodnar, co-președinte și respectiv secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor, desemnați să reprezinte Asociația în vederea susținerii pledoariilor la Luxemburg în fața CJUE, primiseră pașaport de serviciu.
Ulterior, printr-un e-mailul din data de 3 septembrie 2020, Camelia Bogdan a adresat „respectuoasa rugăminte” Consiliului Director al Asociației Forumul Judecătorilor din Romania să înainteze cererea de eliberare a pașaportului de serviciu, având în vedere calitatea sa de membru al Asociației.
Potrivit legii, Camelia Bogdan nu ar fi avut dreptul să primească pașaport de serviciu, decât dacă ar fi călătorit în misiune oficială în calitate de magistrat sau în calitate de președinte sau vicepreședinte al unei organizații sau asociații profesionale. Or, Camelia Bogdan nu se afla în niciuna dintre aceste situații, necălătorind nici într-o misiune oficială în calitate de magistrat și nefiind decât simplu membru al Asociației Forumul Judecătorilor. Scopul călătoriei pentru care Camelia Bogdan a solicitat pașaport de serviciu era susținerea cauzei ei personale în fața CJUE.
Documente:
Mugur Ciuvică
După ce a susținut sus și tare că a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Camelia Bogdan recunoaște acum că, de fapt, a pierdut procesul prin care contesta sancțiunea primită pentru că s-a aflat în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA. Camelia Bogdan lansează acuzații dure la adresa CEDO.
În octombrie 2020, Camelia Bogdan anunța că a obținut „o mare victorie la CEDO”. În realitate, CEDO desființase cererile Cameliei Bogdan, respingând categoric reclamațiile acesteia referitoare la absența unui termen de prescripție pentru impunerea unei sancțiuni disciplinare judecătorilor, încălcarea dreptului la respectarea vieții sale private și afectarea reputației profesionale. Tot ce obținuse Camelia Bogdan de la CEDO fusese doar că avea dreptul sa conteste în instanță suspendarea ei din funcție pe perioada judecării contestației la sancțiunea primită de la CSM.
În 14 aprilie 2021, Camelia Bogdan a participat la o conferință organizată de Universitatea din Indiana, SUA. În cadrul acestei conferințe, Camelia Bogdan a recunoscut că, de fapt, a pierdut procesul de la CEDO.
„Am fost extrem de dezamăgită de decizia în cazul meu, Camelia Bogdan vs. România” – spune acum judecătoarea Bogdan, acuzând judecătorii CEDO că „nu au înțeles care era miza” cazului ei și declarându-se „foarte afectată” de această decizie.
Judecătoarea Bogdan susține că judecătorii CEDO nu înțeleg „principiile statului de drept” și, din acest motiv, nu au admis reclamația sa referitoare la încălcarea dreptului la viață personală.
Camelia Bogdan acuză CEDO că nu i-a luat în seamă argumentele, judecătorii europeni nemenționând măcar un raport al ANI care i-ar fi fost favorabil.
Din cauza „eșecului” CEDO din cazul ei, mai spune Camelia Bogdan, experților români le este acum teamă să mai predea cursuri anti-corupție.
Nemulțumită de decizia CEDO, Camelia Bogdan s-a adresat Marii Camere a CEDO, compusă din 17 judecători. (Până și avocata Cameliei Bogdan a refuzat să o susțină în această solicitare).
Marea Cameră a CEDO a respins și ea plângerea Cameliei Bogdan, procesul ei la CEDO rămânând definitiv pierdut.
Documente:
Mugur Ciuvică
O nouă Notă dată la Securitate de informatorul Petrov: Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin.
Pe baza Notei date de Petrov, colegul său a avut corespondența interceptată de Securitate, a fost pus să dea explicații ofițerului de Securitate și a primit aviz negativ pentru a pleca în străinătate.
Nota, semnată cu numele conspirativ „Petrov” a fost dată de turnătorul Băsescu în 7 decembrie 1972, fiind primită de ofițerul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae. Nota se găsește în copie dactilo la dosarul de urmărit al lui Constantin Daraban.
Potrivit Notei date de Petrov: „Studentul Daraban Constantin a adus în cămin un ceas și 2 perechi de butoni străini. Butonii i-a vândut cu 60 lei perechea la doi colegi, unul dintre aceștia fiind Filimon.”. Turnătorul Petrov și-a tras de limbă colegul în legătură cu proveniența obiectelor. A aflat și a turnat la Securitate că „obiectele de mai sus au fost aduse de prietenul studentului Daraban Constantin, și care ar fi (din cele povestite de Daraban), reprezentant oficial în Europa al unei firme pakistaneze.” Petrov i-a mai spus securistului care îl coordona că are suspiciuni că Daraban „ori vrea să vândă ceasul pe care l-a adus, ori obiectele mai sus menționate sunt de altă proveniență.”
Căpitanul de Securitate Despinoiu a întocmit, la rândul lui, o notă, în care explica faptul că Petrov a dat informațiile „ca urmare a sarcinii primate de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.”
Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, ducând la o serie de măsuri împotriva lui Daraban. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea i-a urmărit corespondența lui Daraban (începând din martie 1973); Daraban a fost obligat să dea explicații la Securitate „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez” (în mai 1974); Securitatea a propus avizarea negativă a lui Daraban pentru efectuarea practicii pe navele de pescuit oceanic” (în decembrie 1975).
În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate Despinoiu să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C. despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”.
Despinoiu a propus ca „numitul Daraban Constantin să fie chemat la serviciul personal din cadrul institutului și să i se ceară o notă privind relațiile sale cu Abdulah Mutaza (cetățeanul pakistanez). Despinoiu a consemnat de asemenea că „aspectul cu contrabanda va fi semnalat organului de miliție”.
Norocul lui Daraban și motivul pentru care acesta a primit în cele din urmă în 1977 avizare pozitivă pentru repartizarea la Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea a fost că turnătoria lui Petrov fusese mincinoasă. În 26 octombrie 1977, Inspectoratul Județean de Securitate Tulcea a comunicat că „s-au aprofundat verificările privind pe cel în cauză, rezultând că nu sora sa, ci o chiriașă a avut legături cu un cetățean arab, sus-numitul (Constantin Daraban) necunoscându-l decât din relatările părinților săi”.
Documente:
Mugur Ciuvică
Inspecția Judiciară cere CSM să constate că „doamna Camelia Bogdan, judecător suspendat, nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător, nemaibucurându-se de o bună reputație”.
GIP publică „Raportul Inspecției Judiciare din 22 martie 2021, privind rezultatul verificărilor referitoare la îndeplinirea condiției de bună reputație pentru doamna judecător Camelia Bogdan”. Câteva dintre faptele deosebit de grave identificate de Inspecția Judiciară:
Inspecția Judiciară subliniază că standardele de conduită impuse unui judecător sunt mult mai riguroase decât cele impuse unui cetățean obișnuit.
În concluzie, Inspecția Judiciară a stabilește că: „prin prisma acțiunilor desfășurate din funcția de judecător calificate de instanța disciplinară ca nefiind conforme cu statutul acestei funcții și pentru care a fost sancționată disciplinar de două ori, cât și în raport de manifestările extraprofesionale în care nu se respectă standardele de conduită naționale și internaționale stabilite pentru funcția de judecător, cu consecințe negative asupra credibilității justiției, apreciem că doamna Camelia Bogdan, judecător suspendat, nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător, nemaibucurându-se de o bună reputație”.
Inspecția Judiciară a verificat îndeplinirea condiției de bună reputație de către judecătoarea suspendată Camelia Bogdan în urma unei sesizări depuse de Grupul de Investigații Politice în decembrie 2020.
Documente:
Mugur Ciuvică