Marți, 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe în recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură. Camelia Bogdan, prin avocata sa, a solicitat reducerea sancțiunii pe motiv că excluderea din magistratură ar fi o sancțiune prea aspră. Numai că faptele săvârșite de Camelia Bogdan sunt extrem de grave, iar aceasta nu se află la prima abatere, ea beneficiind deja de o reducere a sancțiunii disciplinare după prima decizie a CSM de a o exclude din magistratură.
Astfel, pe 5 iulie 2017, judecătorii supremi au decis anularea unei hotărâri pronunțate de judecătoarea Bogdan pe vremea când aceasta activa la Secția a II-a penală a Curții de Apel București. Hotărârea Cameliei Bogdan fusese atacată chiar de DIICOT, parchetul care dispusese trimiterea în judecată a mai multor persoane și căruia judecătoarea Bogdan îi dăduse câștig de cauză. Cu toate acestea, DIICOT contestase la ICCJ sentința Cameliei Bogdan, motivând ca hotărârea nu este legală și temeinică, atâta timp cât sunt dispuse măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială față de terțe persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Dosarul disciplinar referitor la a doua excludere din magistratură a Cameliei Bogdan s-a bazat, așadar, pe o hotărâre definitivă a Înaltei Curți care a constatat că judecătoarea Bogdan a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie, prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Scopul a fost acela de a dispune, printre altele, confiscarea specială a unor sume de bani ale unui terț, notar public, care nici nu fusese parte în proces. Camelia Bogdan a pus sechestru inclusiv pe conturile biroului notarial și pe cele ale unui judecătoare cu care se afla în conflict, soția notarului.
Practic, completul care judecă contestația Cameliei Bogdan la decizia de excludere din magistratură nu poate constata acum o altă stare de fapt decât cea constatată chiar de Înalta Curte prin Hotărârea din 5 iulie 2017.
În plus, Camelia Bogdan nu se află la prima abatere și a beneficiat deja de o reducere a sancțiunii după prima decizie a CSM de a o exclude din magistratură, cea din februarie 2017. În decembrie 2017, Înalta Curte a înlocuit sancțiunea excluderii din magistratură a Cameliei Bogdan cu cea a mutării disciplinare, pe o perioadă de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș. Printre argumentele Înaltei Curți a fost și acela că judecătoarea Bogdan se afla la prima abatere.
Înalta Curte a anulat deja principala apărare a Cameliei Bogdan în procesul în care judecătoarea contestădecizia CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură.
Camelia Bogdan susține, prin avocații săi, că toate rezoluțiile din perioada 2018-2019 date de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, ar fi lovite de nulitate, așadar și acțiunea disciplinară care a stat la baza deciziei CSM din 2 aprilie 2018 de a o exclude pe Bogdan din magistratură. Motivul susține Camelia Bogdan, ar fi că prelungirea mandatului lui Netejoru ar fi încălcat dreptul UE.
Numai că judecătoarea Bogdan nu e primul magistrat cu probleme care a formulat această apărare, iar Înalta Curte s-a pronunțat deja pe acest subiect.
Prin Decizia nr. 15 din 14 martie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți a anulat apărările judecătorilor și procurorilor care încearcă să scape de dosare disciplinare prin invocarea tezei ca Lucian Netejoru ar fi fost menținut nelegal în funcția de inspector șef interimar al Inspecției Judiciare. Înalta Curte a decis că menținerea în funcție a lui Netejoru „nu este de natură sa dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități”.
Așadar rezoluția Inspecției Judiciare prin care s-a propus CSM-ului sancționarea Cameliei Bogdan e perfect legală.
Reamintim că, în 2 aprilie 2018, Secția de judecători a CSM a constatat că judecătoarea Bogdan a „săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Ca urmare, judecătorii din CSM au decis în unanimitate că „se justifică aplicarea față de pârâta judecător Camelia Bogdan a celei mai grave sancțiuni și anume excluderea din magistratură.”
Pe 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe pe recursul formulat de Camelia Bogdan împotriva deciziei de excludere.
În ianuarie 2016, Camelia Bogdan a creat un complet fantomă prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Ulterior, a pronunțat în acest dosar o sentință ilegală, dispunând măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială împotriva unor persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Pe 5 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis anularea hotărârii pronunțate de judecătoarea Bogdan, constatând că aceasta a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie a dosarelor.
Prin urmare, instanța disciplinară care judecă acum recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude din magistratură este ținută de autoritatea de lucru judecat. Motivele reținute în decizia secției de judecători a CSM au fost deja constatate definitiv printr-o hotărâre a Înaltei Curți.
În plus, Camelia Bogdan nu este la prima abatere.
În 13 decembrie 2017, Înalta Curte a sancționat-o cu mutarea disciplinară pentru o perioadă de 6 luni la Târgu Mureș. Printr-o sentință rămasă definitivă, Înalta Curte a constatat că judecătoarea Bogdan este vinovată de incompatibilitate pentru că a subminat independența justiției subordonându-se, contra unei remunerații, unei firme private, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat.
Înalta Curte a decis azi definitiv că Traian Băsescu a fost turnător al Securității. Au trecut mai bine de 18 ani de când Mugur Ciuvică prezenta într-o conferință de presă primul document referitor la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.
15 februarie 2004
Traian Băsescu a fost turnător la Securitate. Traian Băsescu, liderul unei alianţe numite Dreptate şi Adevăr, a trăit, timp de 14 ani, din decembrie 1989 pînă acum, într-o continuă minciună.
Documentul pe care vi-l prezentăm este intitulat: Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate
Înainte de Revoluţie, în seiful fiecărui prim-secretar PCR din fiecare judeţ, se afla un astfel de registru. Documentul pe care vi-l prezentăm astăzi conţine lista colaboratorilor Securităţii membri de partid din judeţul Constanţa.
Pe această listă, la poziţia 19 de la litera B, îl găsim pe Băsescu Traian, născut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judeţul Constanţa, care lucra ca ofiţer II la întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Celelalte rubrici ale tabelului ne arată în ce calitate era folosit Traian Băsescu de Securitate, cînd a fost racolat şi cine era securistul căruia îi raporta. Actualul lider al PD a fost racolat de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, şi era folosit ca sursă în Portul Constanţa.
Acest document dovedeşte faptul că, în 1978, în plină dictatură, într-o perioadă în care românii erau terorizaţi de Ceauşescu şi de Securitate, Traian Băsescu a ales să devină turnător al Securităţii.
Registrul pe care vi-l prezentăm are o rubrică numită în ce calitate este folosit. Există 3 astfel de calităţi: rezident, adică un colaborator cu mare experienţă, de obicei un fost securist, gazdă, adică persoana care îşi punea casa la dispoziţie pentru ca securistul să se întîlnească cu informatorii şi sursă, adică turnătorul simplu.
Traian Băsescu era folosit de Securitate ca sursă. Aceasta înseamnă că Traian Băsescu era un informator ordinar, unul care îşi turna colegii şi prietenii la Securitate primind pentru aceasta o sumă de bani, dar şi sprijin pentru a fi promovat profesional.
Deşi este un lucru ştiut, ţin să subliniez aici că vina informatorilor Securităţii nu stă numai în simplul fapt că au colaborat cu un sistem represiv. Turnătorul nu dădea informaţii despre vreme sau, în cazul lui Traian Băsescu, despre cîte nave sînt în portul Constanţa. Turnătorul dădea informaţii despre persoane, despre oamenii care făceau sau spuneau lucruri care nu erau pe plac regimului. Informaţiile unor turnători ca Traian Băsescu, ajunse pe mîna Securităţii au distrus vieţi, cariere şi au trimis oameni în puşcăriile comuniste.
Activitatea lui Traian Băsescu în slujba sistemului represiv a fost pe deplin răsplătită. În 1981, la 3 ani după ce a devenit informator, Traian Băsescu ajungea comandant de navă. Serviciile pe care le-a făcut Securităţii l-au recomandat şi ca persoană de încredere pentru funcţia de şef al agenţiei NAVROM din Anvers în 1987, într-o perioadă în care românilor obişnuiţi le era complet interzis Occidentul.
Cum a devenit turnător Traian Băsescu
Procedura racolării turnătorilor era următoarea: Ofiţerul de Securitate îşi anunţa şeful ierarhic că doreşte să racoleze un nou informator. După ce primea aprobarea şefului, securistul, în cazul nostru locotenentul major Avramidis, îl contacta pe viitorul informator, în cazul nostru Traian Băsescu. Dacă persoana contactată era de acord să devină informator, aşa cum a făcut Traian Băsescu, ofiţerul îşi informa şeful. Pentru informatorii care nu erau membri de partid, procedura se încheia aici. Pentru membrii PCR care erau racolaţi de Securitate, exista o ultimă etapă suplimentară, şi anume obligativitatea unei aprobări din partea prim-secretarului judeţului. Pentru a-şi începe, în septembrie 1978, cariera de turnător, Traian Băsescu a obţinut aşadar acordul prim-secretarului de partid din Judeţul Constanţa de la acea dată.
Trebuie subliniat în acest loc faptul că această procedură complicată se datora poziţiei privilegiate pe care membrii de partid o aveau faţă de Securitate. Calitatea de membru de partid îţi dădea posibilitatea de a refuza să devii turnător. Există persoane care au semnat angajamente cu Securitatea după ani de carceră, de tortură şi de şantaj. Nu este cazul lui Traian Băsescu şi al celorlalţi de teapa lui, care, deşi aveau posibilitatea să refuze, au intrat de bună voie în slujba Securităţii.
Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună
Traian Băsescu a afirmat, în repetate rînduri, că nu a fost turnător. În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.
Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”
Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu
Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse. Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.
Dar, după ce toate condiţiile racolării unui membru de partid erau îndeplinite, numele noului informator al Securităţii era trecut în Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. Registrul era păstrat în original de prim-secretarul PCR din judeţul respectiv, şi în fotocopie de şeful Securităţii. Este posibil ca dosarul informatorului Traian Băsescu să fi fost distrus. Iată însă că, după 14 ani trăiţi în minciună, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea este dovedită de acest Registru, în care numele său a fost trecut alături de ceilalţi membri de partid din Constanţa racolaţi de Securitate.
În 10 noiembrie 2021, judecătoarea suspendată Camelia Bogdan a pierdut definitiv la Înalta Curte un proces pe care îl intentase Parchetului General pe motiv că nu fusese numită expert într-un proiect de instruire a procurorilor.
În 2017, la puțin timp după ce fusese sancționată de CSM cu excluderea din magistratură pentru că se aflase în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a solicitat să fie numită expert într-un program de instruire a procurorilor DIICOT organizat de Parchetul General. Cum pentru programul respectiv erau necesari doi experți, iar Camelia Bogdan a fost singura înscrisă, Parchetul a decis anularea procedurii de selecție. Supărată că nu îi mai poate instrui pe procurorii DIICOT, Camelia Bogdan a dat în judecată Parchetul General.
Chemarea în instanță a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Constanța în ianuarie 2019. Camelia Bogdan a făcut recurs la Înalta Curte, dar a pierdut definitiv procesul în 10 noiembrie 2021.
Într-un alt proces al Cameliei Bogdan, de această dată cu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 4 noiembrie 2021 să admită recursul declarat de CSM împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București. Printr-o decizie foarte controversată, care viza constituirea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte, Curtea de Apel București admisese în octombrie 2019 o solicitare a Cameliei Bogdan de anulare a unor acte ale CSM referitoare la compunerea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte. (Scopul Cameliei Bogdan era să conteste legalitatea deciziilor Înaltei Curți prin care a fost sancționată disciplinar).
CSM a făcut recurs împotriva deciziei Curții de Apel București. În 4 noiembrie 2021, Înalta Curte a admis recursul CSM, a casat sentința prin care fusese admisă cererea Cameliei Bogdan și a retrimis cauza spre judecare la Curtea de Apel București.
Băsescu era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Toate documentele Securității contrazic scuza lui Băsescu că informațiile i-au fost „smulse” de ofițerii de Securitate.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Traian Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În Recursul pe care l-a făcut la Înalta Curte, Băsescu susține că și-a turnat colegii la Securitate pentru că era supus unei „veritabile anchete”, informațiile fiindu-i „smulse” de ofițerii de Securitate.
În realitate:
– În documentele fostei Securități aflate în arhiva CNSAS, există numeroase dovezi ale faptului că Băsescu dădea notele nu pentru că ar fi fost anchetat, ci pentru că era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Astfel, într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Potrivit documentelor Securității, Băsescu a dat nota „ca urmare a sarcinii primite de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.” În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C. despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”. (Documentul poate fi citit aici)
– Băsescu a dat informații despre colegii săi nu doar direct ofițerilor de Securitate, ci și prin intermediul unui rezident. Rezidentul era acel colaborator al Securității care menținea legătura dintre un ofițer și informatorii din rețeaua sa. Astfel, o Notă prin care Băsescu își turna colegii că joacă poker, scrisă și a semnată de Băsescu (cu numele Petrov) a fost transmisă de acesta ofițerului de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae, prin intermediul unui rezident al Securității. La rândul său ofițerul de Securitate i-a transmis rezidentului o serie de instrucțiuni pentru colaboratorul Petrov: „A stabili unde joacă aceste elemente poker, în ideea prinderii lor în flagrant, de conducerea Institutului. De asemenea, să stabilească și celelalte elemente care joacă poker. Să stabilească comportarea acestor elemente la orele de curs și în practică.” (Documentul poate fi citit aici)
În plus, legea prevede clar care sunt situațiile în care o persoană poate fi exonerată pentru notele date la Securitate: persoana respectivă să nu fi împlinit 16 ani sau să fi fost supusă unui interogatoriu în cadrul unei anchete sau unui proces motivate politic. Informatorul Petrov nu s-a aflat în niciuna dintre aceste situații.
De altfel, Băsescu nu a prezentat nici cea mai mica dovadă că ar fi fost forțat de Securitate să își toarne colegii.
Încercând să anuleze sancțiunile disciplinare pe care le-a primit și să revină în magistratură, Camelia Bogdan sufocă Înalta Curte cu procese. Din decembrie 2017 încoace ea a formulat la instanța supremă 56 de acțiuni: recursuri, excepții de neconstituționalitate, contestații, cereri de recuzare, cereri de anulare, cereri de reexaminare. Nu a câștigat niciunul dintre aceste procese, dar a continuat să atace deciziile Înaltei Curți și pe judecătorii acesteia. Plângerile sale fiind neîntemeiate, Camelia Bogdan a fost obligată până acum la plata a 16.092 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Reamintim că, începând de anul trecut, aceeași Camelia Bogdan a intentat 16 procese la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj împotriva a 26 de persoane și instituții (între care și Înalta Curte de Casație și Justiție).
Acuzațiile, lipsite de orice fel de dovezi, se găsesc în Contestația în anulare formulată de Camelia Bogdan la decizia Înaltei Curți de a o sancționa cu mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Târgu Mureș. Din completul de judecată au făcut parte și judecătoarele Mihaela Tăbârcă și Gabriela Bogasiu.
Camelia Bogdan susține că judecătoarea Mihaela Tăbârcă a sancționat-o „în scopul obținerii de beneficii materiale”, fiind „cointeresată de către un judecător CSM”. În sprijinul acestor acuzații grave, Bogdan vine cu un argument complet ridicol: la două zile după pronunțarea sentinței o judecătoare de la CSM ar fi lăudat-o pe judecătoarea Tăbârcă cu ocazia decernării unor premii științifice.
Gabriela Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți, e acuzată de Camelia Bogdan de „spălare de bani” prin folosirea de bunuri „dobândite prin săvârșirea de către soț a unor activități infracționale”. Camelia Bogdan susține că judecătoarea Bogasiu a sancționat-o pentru că are „vulnerabilități de ordin penal” și dosare „mușamalizate de autorități”, precum și pentru că „nutrește sentimente de dușmănie” față de ea.
În Contestația în anulare, Camelia Bogdan susține că judecătoarele Tăbârcă și Bogasiu „au alcătuit o instanță ilegală”, „au fost cointeresate de către judecătorii din CSM” pentru a o sancționa, i-au încălcat „dreptul la o justiție independentă și imparțială”, și-au îndeplinit „cu rea-credință atribuțiile judiciare”, au supus-o unui „tratament discriminatoriu”, au sancționat-o „pe nedrept la executarea unei sancțiuni ilegale pentru o abatere inexistentă”, au dat dovadă de „lipsă de imparțialitate din considerente de părtinire/alte motive pe care nu mi le explic”.
Reamintim că, din nefericire, Camelia Bogdan, autoarea acestor acuzații aiuritoare e în continuare judecător și hotărăște soarta unor oameni.
Potrivit judecătorilor, Camelia Bogdan s-a subordonat, contra unei remunerații, unei firme private și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat. Înalta Curte a hotărât că judecătoarea Bogdan este vinovată de incompatibilitate.
– „Secția pentru judecători în materie disciplinară a stabilit cu temei existența abaterii disciplinare în sarcina judecătorului Camelia Bogdan”. (pag. 38)
– Participarea Cameliei Bogdan în calitate de lector la cursurile finanțate de Ministerul Agriculturii și organizate de o firmă privată „a fost de natură a atrage starea de incompatibilitate”. (pag. 38)
– „Selectarea judecătorului pentru prestarea respectivei activități nu s-a realizat în mod transparent și potrivit uzanțelor”. (pag. 38)
– Camelia Bogdan „s-a subordonat, contra unei remunerații, unor obligații contractuale asumate față de o societatea comercială cu scop lucrativ”. (pag. 39)
– „Programul nu era unul destinat justiției, ci viza Politica Agricolă Comună, destinatarii și beneficiarii acelor cursuri erau funcționari publici din cadrul APIA. Dintre cei 248 de participanți la cursul de formare profesională, numai 6 erau consilieri juridici, profesioniști ai dreptului.” (pag. 40)
– „Intuind existența unei posibile stări de incompatibilitate”, judecătoarea Bogdan nu s-a adresat CSM, ci „a ales o manieră informală de a se adresa conducerii de la acea vreme a Agenție Naționale de Integritate”. (pag. 43)
– „Consecința imediată și directă a acestei conduite, pe care Camelia Bogdan încearcă să o ignore, constă în deteriorarea încrederii și a respectului față de funcția de magistrat, prin subminarea independenței acesteia, cu consecința afectării imaginii și prestigiului justiției, ca sistem și serviciu public.” (pag. 44)
Înalta Curte a decis totuși ca judecătoarea Bogdan să nu primească cea mai dură sancțiune posibilă, excluderea din magistratură, așa cum stabilise CSM în 8 februarie 2017. Judecătorii Înaltei Curți au decis să o sancționeze pe Camelia Bogdan cu mutarea disciplinară pentru a „atrage atenția asupra gravității faptei comise și a consecințelor acesteia, luând în considerare și aspectele judicios reținute de instanța disciplinară cu privire la conduita neconformă cu statutul judecătorului și la modul în care partea s-a raportat la faptă și la consecințele ei”. (pag. 46)
Înalta Curte a decis definitiv că, în timp ce judeca dosarul ICA, Camelia Bogdan a comis o abatere disciplinră gravă.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor cele 5 sancțiuni care se pot aplica magistraților atunci când se constată că au comis abateri sunt:
– avertismentul (cea mai blândă sancțiune)
– diminuarea indemnizației;
– mutarea discipliară (sancțiunea primită de Camelia Bogdan);
– suspendarea din funcție;
– excluderea din magistratură.
Decizia a fost luată cu o majoritate de 3 la 2. Doi judecători, respectiv, Rodica Susanu și Cristian Daniel Oana (introdus special în acest compltet), au încercat să o scape pe Camelia Bogdan de orice fel de sancțiune, susținând, așa cum cerea Câmpul Tactic, că aceasta nu a comis niciun fel de abatere disciplinară.
Pentru vremurile în care trăim, soluția dată de ceilalți trei judecători, care au decis să o sancționeze pe Camelia Bogdan pentru abateri grave, merită apreciată.
