Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, acoperă o afacere de mare corupţie a guvernului Năstase, o afacere în care statul român a pierdut deja peste 18 milioane de euro.

Ministrul Monica Macovei a anunţat că lucrările la Palatul de Justiţie din Bucureşti sînt aproape finalizate, urmînd ca, de la 1 septembrie 2006, în această clădire să funcţioneze Curtea de Apel Bucureşti şi Judecătoria Sectorului 5. Ilegalităţile comise în contractul pentru refacerea Palatului de Justiţie sînt deja de notorietate. Dar, în ciuda existenţei unui raport al Curţii de Conturi care demonstrează ilegalităţile şi a faptului că, în urmă cu un an, Monica Macovei se angaja ferm să facă plîngeri penale în legătură cu această afacere, ministrul Justiţiei nu a făcut pînă acum nimic împotriva persoanelor implicate în acest caz de corupţie. Dimpotrivă, milioane de euro din bani publici au continuat să finanţeze afacerea Palatul de Justiţie şi după alegerile din noiembrie 2004.

Afacerea Palatul de Justiţie este un caz simplu şi flagrant de mare corupţie. Pe scurt, guvernul Năstase a plătit 34 de milioane de euro pentru un contract de 15,7 milioane de euro.

Prin Hotărîrea de Guvern nr. 948 din 5 septembrie 2002, semnată de primul ministru Adrian Năstase şi contrasemnată de miniştrii Rodica Stănoiu şi Mihai Tănăsescu, s-a stabilit garantarea de către Guvernul României a unui credit de 34 milioane de euro pentru finanţarea lucrărilor de consolidare, reparaţii capitale şi restaurare la Palatul de Justiţie din Bucureşti. Valoarea garanţiilor guvernamentale era nejustificat de mare, costul lucrărilor fiind mult mai redus. Contractul pentru refacerea Palatului de Justiţie a fost atribuit printr-o licitaţie dubioasă Asociaţiei Contractante dintre Bouygues Batiment din Franţa şi Antrepriza de Construcţii Montaj Special SA Bucureşti care a cerut un preţ de execuţie de 15.676.961 euro. Contractul de refacere a Palatului de Justiţie, încheiat în data de 24 iunie 2003, a fost semnat de ministrul Justiţiei de la acea vreme, Rodica Stănoiu.

La începutul anului 2005, un raport al Curţii de Conturi referitor la contractul de refacere a Palatului de Justiţie a constatat nereguli grave în această afacere. Potrivit raportului, “controlul Curţii de Conturi constată că nu se justifică contractarea de împrumuturi externe de către Ministerul Justiţiei şi nici emiterea garanţiilor de stat de către Ministerul Finanţelor Publice la nivelul de 34 milioane de euro“. Mai mult, Curtea de Conturi constata că, la sfîrşitul anului 2004, valoarea contractului ajunsese deja la 28,7 milioane euro, în condiţiile în care licitaţia fusese cîştigată cu doar 15,7 milioane euro.

În urma publicării în presă a unor date din raportul Curţii de Conturi, ministrul Monica Macovei declara în 10 mai 2005: “Am luat legătura cu reprezentanţii Curţii de Conturi care au precizat că, în această săptămînă, vor prezenta şi raportul final privind contractul pentru renovarea Palatului de Justiţie şi vor lua o decizie cu privire la sesizarea penală. În situaţia în care Curtea de Conturi nu va face sesizarea, avem în calcul ca aceasta să fie făcută de Ministerul Justiţiei, avînd în vedere faptul că, cel puţin în raportul preliminar, sînt sesizate aspecte cu caracter penal“

În 26 iulie 2005, a apărut o nouă o declaraţie a Monicăi Macovei, referitoare la Afacerea Palatul de Justiţie. Potrivit ministrului Justiţiei, “ceea ce am făcut eu în legătură cu această achiziţie publică este că, la începutul anului, am cerut Curţii de Conturi o verificare a legalităţii contractelor, a actelor adiţionale. Există în acest moment un raport interimar al Curţii de Conturi, care listează diverse încălcări ale legii la momentul încheierii contractelor. În timpul controlului nu am oprit lucrările, dar continuăm să facem cercetări. Preşedintele Curţii de Conturi, domnul Şaguna, a afirmat public la întîlnirea Comitetului Anticorupţie că va întocmi o sesizare penală. Pînă acum, n-a făcut-o însă. Nu-i nimic, o s-o facă Ministerul Justiţiei, o s-o fac eu“.

A trecut mai mult de un an de la aceste declaraţii ale Monicăi Macovei. Raportul Curţii de Conturi pare să fi dispărut fără urmă, iar ministrul Justiţiei nu a mai făcut nici o sesizare penală în acest caz.

Ulterior, discursul ministrului legat de această afacere s-a schimbat radical. În 17 august 2006, aflată în vizită la Palatul de Justiţie, Monica Macovei se limita să amintească doar despre faptul că „în Raportul Curţii de Conturi s-a constatat că licitaţia nu a fost tocmai cum trebuia” şi că „se fac în continuare verificări.” Concluzia Monicăi Macovei era departe de promisiunile cu anchete penale făcute în mai şi iulie 2005: „Sper să se stabilească adevărul în legătură cu ceea ce s-a întâmplat.”

Adevărul pe care speră să îl afle ministrul Macovei e simplu şi se cunoaşte încă din momentul semnării contractului în 2003: Guvernul Năstase a garantat un credit de 34 de milioane de euro pentru contractul de refacere a Palatului de Justiţie, în condiţiile în care licitaţia pentru realizarea lucrărilor a fost cîştigată de Asociaţia Contractantă dintre Bouygues Batiment din Franţa şi Antrepriza de Construcţii Montaj Special SA Bucureşti care a cerut un preţ de execuţie de doar 15.676.961 euro. Acesta a fost şi preţul trecut în contractul dintre Ministerul Justiţiei şi cîştigătorii licitaţiei. De la cele 15,7 milioane euro cît se stabilise prin contract, costul lucrărilor a ajuns, în august 2006, la 34 de milioane de euro, adică exact suma garantată de guvernul Năstase.

Prin contract, constructorul se angajase să termine lucrările de refacere a Palatului de Justiţie în iulie 2005. Cu toate acestea, la 31 august 2006, lucrările nu sînt încă finalizate. Constructorul nu a fost penalizat în nici un fel pentru întîrzierea lucrărilor. Dimpotrivă, a primit, din bani publici, cu 18,3 milioane de euro mai mult decît se stabilise în contract. Costurile finale ale lucrărilor de refacere a Palatului de Justiţie vor depăşi însă chiar şi cele 34 milioane de euro oferite de guvernul Năstase, continuarea lucrărilor făcînd necesare noi deconturi de la bugetul de stat.

Grupul de Investigaţii Politice solicită ministrului Justiţiei să dea publicităţii concluziile raportului Curţii de Conturi referitor la contractul pentru refacerea Palatului de Justiţie. Cerem Ministerului de Justiţie să facă publică situaţia decontărilor făcute pentru lucrările de refacere a Palatului de Justiţie. Solicităm, de asemenea, ministrului Macovei să explice motivele pentru care Ministerul Justiţiei nu luat nici o măsură împotriva demnitarilor PSD implicaţi în această afacere.

Mugur Ciuvică, preşedintele GIP

Articole pe aceeași temă: