ANRE plătește o chirie de 520.000 Euro pe an unei firme controlate de fostul ministru Dan Ioan Popescu. Imobilul închiriat de ANRE este vechi (a fost construit în perioada 1945-1948) și se află într-o stare avansată de degradare.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are un sediu în Sectorul 2 din București, pe Bulevardul Carol I, nr. 29. Sediul ANRE este închiriat de la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice – ISPH S.A., o firmă controlată de Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriei și Resurselor și al Economiei și Comerțului.
ANRE ocupă o suprafață de 2.554,57 mp în clădirea din Bulevardul Carol. Aceasta înseamnă că instituția publică plătește firmei lui Dan Ioan Popescu o chirie de aproximativ 17 euro pe metru pătrat. În București chirii de 17 Euro pe metru pătrat se plătesc pentru spații de birouri clasa A (clădiri noi și foarte moderne cu parcare subterană, finisaje de cea mai bună calitate, lifturi rapide șamd.)
Imobilul de pe Bulevardul Carol I, nr. 29 are aproape 80 de ani și este recondiționat sumar. Acesta se încadrează mai degrabă la clasa C de spații de birouri pentru care chiria este în București de circa 5 Euro / metru pătrat. Prin urmare ANRE plătește o chirie de circa 3 ori mai mare decât prețul pieței.
Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (I.S.P.H.) este o fostă unitate a Regiei Autonome de Electricitate “Renel”. Printr-o hotărâre a Guvernului Văcăroiu din mai 1996, ISPH a fost desprins din Renel și înființat ca o societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat. Câteva luni mai târziu, ISPH a fost privatizat prin metoda PAS, acțiunile fiind preluate de salariați, în principal de directori. Clădirea de pe Bulevardul Carol, aflată în patrimoniul ISPH, a devenit astfel proprietate privată.
Beneficiarii reali ai ISPH SA sunt în prezent fostul ministru Dan Ioan Popescu și soția acestuia, Elena Popescu. Acționarul majoritar al ISPH, cu 65% din acțiuni, este firma Eldapo SRL . Eldapo SRL este deținută în totalitate de Dan Ioan Popescu și Elena Popescu.
Camelia Bogdan a pierdut definitiv procesul pe care îl intentase GIP și Antenei 3. Înalta Curte a obligat-o să plătească 10.000 lei lui Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea, Antenei 3 şi Grupului de Investigaţii Politice.
Prin Decizia nr. 1413 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte a respins definitiv o acțiune lipsită de orice fundament logic și juridic a Cameliei Bogdan. Supărată pe dezvăluirile referitoare la conflictul de interese în care s-a aflat când a judecat dosarul ICA, fosta judecătoare a dat în judecată ANAF, mai mulți jurnaliști (Mihai Gâdea, Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Liviu Alexa), o serie de organizații neguvernamentale (Grupul de Investigații Politice, Fundația FACIAS, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, ANAF-ul, Antena 3 SA, dar și pe Dan Voiculescu și pe notarul Jean Andrei.
Camelia Bogdan a cerut, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA și, ulterior, daune morale de 100 milioane de euro.
Procesul a început în 2019 și toate instanțele, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și, acum, Înalta Curte de Casație și Justiție, au respins toate cererile Cameliei Bogdan.
Tribunalul Cluj, prima instanță care a respins ca nefondată acțiunea Cameliei Bogdan a stabilit că reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată. Judecătorii au constatat că nu este admisibilă restrângerea dreptului la liberă exprimare, în scopul de a se trece sub tăcere încălcări ale legii ori ale deontologiei în funcţionarea justiţiei.
Minuta Deciziei din 28 septembrie 2023 a Înaltei Curți poate fi citită aici Motivarea Deciziei Tribunalului Cluj poate fi citită aici
436.317 lei (echivalentul a aproape 90.000 Euro) a plătit USR, din bani publici, firmei SC Thinking Ahead Research and Consultancy SRL în perioada ianuarie 2022 – mai 2023. Unicul asociat al Thinking Ahead Research and Consultancy este Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor Europene și actual angajat al USR în calitate de Coordonator al Departamentului de Politici Publice.
Sume importante au fost plătite, în baza unor contracte de consultanță, și altor firme care aparțin angajaților Departamentului de Politici Publice al USR (Liviu Popescu, Ioana Lupea, Corina Atanasiu). Prin această manevră, în loc să își plătească angajații prin contracte de muncă (și să plătească la stat taxele aferente), USR îi plătește pentru „activități independente”, plătind taxe infime.
Numai în cazul firmei lui Cristian Ghinea, de exemplu, calculul comparativ pentru anul 2022 arată astfel:
– Thinking Ahead Research and Consultancy SRL a fost impozitată în regim de microîntreprindere. Pentru 5.000 de euro pe lună, aceasta a plătit taxe de 50 de euro + 1.170 de lei pe lună (impozit și contribuții la un salariu minim). În total, aproximativ 1.650 de lei
– Dacă USR l-ar plăti pe Cristian Ghinea în calitate de angajat și nu pe firmă, la un venit net lunar de 5.000 de euro, adică aproximativ 24.750 de lei, partidul trebuia să achite la stat 10.577 de lei contribuție pensii, 4.230 de lei contribuție asigurări sănătate și 2.750 de lei impozit. Adică un salariu brut de peste 42.300 lei și contribuții la stat de peste 17.550.
– Diferența este astfel de aproape 16.000 de lei lunar.
În 2022, USR a primit ca subvenție de la bugetul de stat 45 milioane lei (peste 9 milioane euro). Suma uriașă primită din bani publici nu a convins însă conducerea partidului să nu mai păcălească statul.
În fotografie sunt promisiunile făcute de Nicușor Dan bucureștenilor la alegerile din 2020. Pe 31 iulie 2023 a expirat termenul anunțat de PNL pentru „evaluarea” primarului Bucureștiului.
Bilanțul lui Nicușor Dan este tot zero. Nici una dintre cele 10 teme prioritare date de PNL actualului primar general nu a fost îndeplinită. (Temele nici măcar nu mai au legătură cu promisiunile lui Nicușor Dan din campania electorala. Liberalii îi ceruseră primarului general să dea măcar impresia că face ceva.)
Administrația lui Nicușor Dan este un dezastru. „Noul București” promis în campania electorală este Bucureștiul anilor 90. Parcurile administrate de Primăria Capitalei sunt insalubre, străzile sunt pline de gropi. Orașul e sufocat de gunoaie și poluare și invadat de șobolani, oamenii sunt sfâșiați de câini vagabonzi. Au fost blocate investiții esențiale, cum sunt cele în reabilitarea seismică a clădirilor.
Sute de mii de bucureșteni, cărora Nicușor Dan și USR le promiseseră apă caldă de a doua zi după alegeri, se spală cu apă rece.
Nicușor Dan se laudă cu Pasajul Doamna Ghica și cu autobuze cumpărate din Turcia. Sunt exact investițiile lansate de fostul primar Gabriela Firea, cărora, la vremea respectivă, Nicușor Dan li s-a opus vehement.
„Caracatița corupției” despre care vorbea Nicușor Dan în campanie este reală, doar că s-a instalat în Primăria Capitalei după alegerile din 2020. Persoane care i-au dat bani lui Nicușor Dan în campania electorală au primit contrate publice și funcții în Primărie, după ce acesta a câștigat alegerile.
Așa că membrii PNL București nu trebuie să facă vreun efort pentru a-l evalua pe Nicușor Dan. Este suficient ca aceștia să nu fi fost plecați din localitate în ultimii 3 ani.
Emilian Eva, procurorul corupt care s-a ocupat de Dosarul ICA, a fost exclus definitiv din magistratură. Pe 13 iulie 2023, Președintele României a semnat Decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Emilian Eva, ca urmare a condamnării definitive a acestuia pentru luare de mită.
În februarie 2007, procurorul Emilian Eva a fost adus de la Iaşi la DNA Bucureşti pentru a se ocupa de dosarele lui Dan Voiculescu. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, procurorul Eva a fost retrimis la Iași.
Abuzurile comise de Emilian Eva în Dosarul ICA sunt de notorietate. Între altele, Eva a decis începerea urmăririi penale doar în cazul privatizării ICA, în timp ce în cazul tuturor celorlalte 39 de privatizări făcute după exact aceeași procedură, DNA a decis neînceperea urmăririi penale. În rechizitoriul prin care a trimis Dosarul ICA în judecată, Eva a susținut că a fost încălcată o lege din viitor, a confundat semestrul cu trimestrul, a încurcat datele de apariţie ale unor ediţii din Monitorul Oficial șamd.
În 25 iunie 2015, la 6 luni de la plecarea de la putere a lui Traian Băsescu, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva au fost percheziționate de procurori. Eva a fost reținut și, în septembrie 2015, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite si fals in declarații.
În 31 mai 2023, Înalta Curte l-a condamnat definitiv pe Eva pentru corupție la 2 ani si 11 luni de închisoare cu suspendare. Judecătorii au stabilit că Emilian Eva primea mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror.
Reamintim că și Camelia Bogdan, judecătoarea din Dosarul ICA, a fost exclusă definitiv din magistratură printr-o decizie a Înaltei Curți din 12 aprilie 2022. În februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii decisese că Bogdan s-a aflat în incompatibilitate atunci când judeca Dosarul ICA, judecătoarea primind bani de la o parte din dosar.
GIP publică fragmente din motivarea sentinței Înaltei Curți prin care fostul procuror Eva a fost condamnat pentru corupție. Înalta Curte – Completul de 5 judecători stabilit că procurorul Eva a luat mită în schimbul clasării dosarului de corupție a medicului Nicolae Tesloianu, a efectuat operațiuni de comerț clandestine incompatibile cu funcția de magistrat și a comis fals în declarația de avere.
– „Eva Emilian a pretins și a primit de la martorul Tesloianu Dan Nicolae foloase necuvenite sub forma unor împrumuturi, precum și lucrări de artă plastică”
– Foloasele necuvenite au fost primite „în legătură cu adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată de către inculpat, în exercitarea atribuțiilor de procuror”.
– „Inculpatul Eva Emilian și martorul Tesloianu se cunoșteau înainte de adoptarea ordonanței de netrimitere în judecată între cei doi existând o relație medic – pacient, martorul având o relație profesională strânsă cu fratele inculpatului (Eva Lucian), director la unitatea medicală la care profesa, existând indicii temeinice în sensul că inculpatul a cunoscut existența dosarului penal în lucru încă înainte de a reveni la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.”
– „Inculpatul a urmărit să „rezolve” rapid și favorabil situația în care se afla martorul Tesloianu Nicolae Dan, în decursul primei săptămâni de la revenirea lui Eva Emilian în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.” (Reamintim că, în aprilie 2014, după ce a „rezolvat” Dosarul ICA, Eva a fost trimis de la DNA București înapoi la Parchetul de pe lângă tribunalul Iași, n.n.)
– „Fapta lui Eva Emilian de a pretinde și primi foloase de la martorul denunțător ulterior și în legătură cu îndeplinirea actului de serviciu constituie infracțiunea de luare de mită.
– „Fapta corespunde tiparului obiectiv al infracțiunii de corupție.”
– „Presiunea exercitată de inculpatul Eva Emilian asupra martorului denunțător pentru ca acesta să îi remită tablouri din propria colecție spre a fi valorificate, este confirmată de comunicările telefonice interceptate, al căror conținut atestă caracterul autoritar al inculpatului în raport de martor, autoritate pe care acesta o exprimă în virtutea „binelui făcut”, după cum chiar el s-a exprimat, inculpatul s-a deplasat personal la clinica martorului Tesloianu Dan Nicolae, în luna noiembrie 2014, însoțit de Eva Ioan de unde a luat un număr de aproximativ 50 de tablouri, aflate în colecţia proprie a martorului pentru a fi scoase la vânzare.”
– „Martorul Tesloianu Dan Nicolae nu a remis bunurile din proprie inițiativă, ci a satisfăcut pretențiile inculpatului Eva.”
– „O parte dintre tablourile regăsite la perchezițiile domiciliare au fost pretinse și primite cu titlu de mită de către inculpatul Eva Emilian.”
– „Mituitorul a fost constrâns de o manieră insidioasă să răspundă pozitiv pretențiilor inculpatului Eva în considerarea recunoștinței datorate.”
– „Inculpatul a desfășurat acte de comerț în scopul obținerii unui profit, respectiv cumpărarea în scop de revânzare, vânzarea și intermedierea de opere de artă.”
– „Activitatea inculpatului reprezintă o activitate economică clandestină.”
– „Operațiunile financiare efectuate de inculpatul Eva Emilian ca acte de comerț au constat în
oferirea spre vânzare a unui număr considerabil de astfel de bunuri, proprietatea sa sau a unor terți colecționari, direct sau prin interpușii pe care îi coordona. Sub acest aspect, afirmația martorului /…/, restaurator la /…/ este mai mult decât elocventă „nu am cunoscut vreo altă persoană care să aducă atât de multe tablouri la galeria la care lucrez…nu îl pot cataloga pe Eva Emilian ca fiind colecţionar de artă, dat fiind că datorită numărului mare de tablouri aduse la restaurare ar fi avut nevoie de un bloc cu 10 etaje pentru a le expune corespunzător”.
– „Inculpatul Eva a avut un veritabil rol de samsar.”
– „Inculpatul a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, aflat în stare de incompatibilitate legală atrasă de funcţia de procuror pe care o deţinea în acea perioadă de timp.”
– „Fapta inculpatului Eva Emilian, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi care, în declaraţia de avere datată 15.06.2015, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii, a omis să declare un număr de 85 picturi achiziţionate în intervalul iunie 2014-iunie 2015, precum şi un împrumut de 20.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii”.
⦁ Începând din martie 2023, Camelia Bogdan lucrează la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd. (CIMAC) ⦁ CIMAC este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. ⦁ Fiind înregistrat într-o zonă liberă din Insulele Cayman, offshore-ul la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește nici un fel de taxe. ⦁ Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. În 2022, UE a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor. ⦁ Insulele Cayman aduc anual un prejudiciu de peste 83 miliarde de dolari statelor în care companiile înregistrate în Insulele Cayman ar fi trebuit să plătească taxe. ⦁ După excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a dus o campanie publică furibundă pentru „neutralizarea offshore-urilor” și „recuperarea banilor sifonați prin offshore-uri”. ⦁ Patronul Cameliei Bogdan se mândrește cu „peste 30 de ani de experiență în industria offshore, în principal în Insulele Cayman, dar și în Insulele Virgine Britanice, Isle of Man, Gibraltar și Guernsey”.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd
În martie 2023, Camelia Bogdan s-a angajat ca arbitru, „cu normă întreagă”, la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC) este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. Firma a fost înființată în iulie 2018, dar a început să funcționeze în ianuarie 2023. Firma se ocupă cu soluționarea disputelor comerciale dintre companii.
Există o competiție între principalele paradisuri fiscale din Caraibe (Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman), pentru a se impune pe piața serviciilor de arbitraj.
Firmele de arbitraj din paradisuri fiscale oferă părților interesate de astfel de servicii posibilitatea de a ocoli instanțele naționale (în cazul firmelor de arbitraj înregistrate în Caraibe e vorba, în principal, de ocolirea instanțelor din Statele Unite), garantează secretul procedurilor de arbitraj, oferă facilități fiscale. Comisioanele firmelor care oferă servicii de arbitraj sunt foarte mari. Fiind înregistrată în Cayman, firma la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește taxe pentru aceste comisioane.
Sursa documentului: Cayman Islands Government
Sediul social al Cayman International Mediation and Arbitration Centre este P.O. Box 1075, 3rd Floor, 90 Church Street, George Town,Grand Cayman, KY1-9006, Cayman Islands.
90 Church Street este adresa uneia dintre așa numitele „zone libere” din Insulele Cayman. Nenumărate firme offshore își au sediul social în această clădire cunoscută sub numele de Strathvale House. Companiile încorporate în zonele libere din Cayman nu plătesc taxe pe profit, taxe pe câștiguri de capital, taxe pe venituri individuale, taxe vamale șamd.
Insulele Cayman sunt un teritoriu al Marii Britanii aflat în Caraibe.
Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. Numărul offshore-urilor înregistrate aici (peste 100.000) este mai mare decât numărul locuitorilor.
Potrivit Tax Justice Network, Insulele Cayman sunt una dintre principalele destinații pentru ascunderea și spălarea banilor.
Începând in 13 martie 2022, Uniunea Europeană a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor, constatând că are deficiențe majore în privința regimului de sancționare a spălării banilor. Lista conține state și teritorii considerate de Uniune Europeană cu mare risc în privința spălării banilor. Între altele, Insulele Cayman nu au un regim de declarare a beneficiarilor reali ai companiilor înregistrate în această jurisdicție și nu anchetează și nici nu sancționează cazuri de spălare a banilor. Pe aceeași listă se mai află state ca Yemen, Panama, Uganda sau Coreea de Nord.
Una dintre obsesiile Cameliei Bogdan, după excluderea sa din magistratură, a fost lupta împotriva firmelor offshore.
În august 2017, la câteva luni de la decizia CSM de a o exclude din magistratură pentru că în timp ce judeca Dosarul ICA primise bani de la o parte din dosar, Camelia Bogdan anunța că vrea să înființeze „o asociație de investigatori care să se ocupe de „aducerea la bugetul de stat a banilor sifonați prin offshore-uri”.
În aceeași lună, Camelia Bogdan acuza într-un interviu SRI și SIE că refuză să aducă „la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri” și afirma că „structurile controlează firme offshore”.
În noiembrie 2017, Camelia Bogdan semna o inițiativă cetățenească, lansată în Franța, pentru „neutralizarea firmelor offshore”.
În aprilie 2018, Camelia Bogdan se declara „un judecător periculos pentru mafie” pentru că a „considerat necesar ca toţi judecătorii care pronunţă ordonanţe de plată şi permit transferul produsului infracţiunii în offshore prin această procedură să ia la cunoştinţă despre pericolul săvârşirii unor eventuale fapte de spălare de bani.”
Pe 12 decembrie 2022, Înalta Curte va relua judecarea procesului în care procurorul Emilian Eva a fost condamnat pentru corupție. În 2017, Înalta Curte l-a condamnat pe Eva, în primă instanță, la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Atât DNA, cât și Eva au făcut apel împotriva sentinței.
Procesul a fost suspendat în octombrie 2018, fiind sesizată, la cererea lui Eva, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Sesizarea se referea la posibilitatea judecătorilor de a lăsa neaplicate deciziile CCR privind compunerea completurilor de 3 și 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. (Deciziile CCR i-ar fi fost favorabile lui Eva)
În 7 noiembrie 2022, CJUE a răspuns sesizării lui Eva reluând practic deciziile anterioare în care a stabilit că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, în cazurile de corupție. În urma deciziei CJUE, Înalta Curte a decis repunerea pe rol și reluarea judecării apelului în dosarul de corupție al lui Eva.
Reamintim că în 25 iunie 2015, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva, au fost percheziționate de DNA. Procurorul Eva devenise celebru după ce fusese adus în structura centrală a DNA în mai 2007 special pentru a se ocupa de dosarul ICA. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, Eva a fost trimis înapoi la Iaşi. În urma perchezițiilor făcute la Emilian Eva în 2015, poliția judiciară i-a confiscat sute de tablouri (multe dintre ele false).
DNA l-a reținut pe Emilian Eva în iunie 2015 și l-a trimis în judecată în septembrie 2015 pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite si fals in declarații. În același dosar au fost trimiși în judecată pentru mărturie mincinoasă Bianca Mădălina Eva si Ioan Eva, fiica și respectiv nepotul lui Emilian Eva.
Potrivit Regulamentului Universității București, Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată acum 2 luni de la doctorat.
Camelia Bogdan este doctorand al Școlii Doctorale a Facultății de drept a Universității din București din 1 octombrie 2013.
Potrivit Regulamentului studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București, Camelia Bogdan ar fi trebuit să susțină teza de doctorat după 3 ani, în 2016. Camelia Bogdan a beneficiat de o serie de extinderi ale perioadei programului de doctorat:
– o întrerupere de studii pe motive medicale, în perioada 1 octombrie 2016 – 1 octombrie 2017;
– o prelungire de 12 luni, în perioada 1 octombrie 2017 – 1 octombrie 2018
– o perioadă de grație de 2 ani între 1 octombrie 2018 și 1 octombrie 2020.
La finalul perioadei de grație, Camelia Bogdan ar mai fi putut beneficia de o perioadă de amânare de maxim 2 ani. Această perioadă s-a încheiat pe 1 octombrie 2022, dată la care Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată.
GIP a solicitat rectorului Universității București să comunice public dacă a exmatriculat-o pe Camelia Bogdan. Am solicitat, de asemenea, ca, în cazul în care Camelia Bogdan nu a fost încă exmatriculată să fim informați cu privire la motivul pentru care rectorul Universității București nu a luat încă această decizie.
Decizia de exmatriculare a Cameliei Bogdan este cu atât mai relevantă, cu cât fosta judecătoare a primit bani pentru finalizarea studiilor de doctorat . Spre exemplu, în declarația de avere pe care a depus-o în 2017, Camelia Bogdan a spus că a primit din partea The Rațiu Charitable Foundation suma de 2.000 de lire sterline, cu titlu de „bursă/ grant pentru Doctorat”.
Banii primiți din acest tip de donații cu sarcină trebuie restituiți de fosta judecătoare în cazul exmatriculării sale.
Deputatul Daniel Constantin a cumpărat o vilă cu 415.000 Euro, într-unul dintre cele mai luxoase complexe rezidențiale din România, în zona Pipera. Deși Daniel Constantin are domiciliul în vila din Pipera, aceasta nu apare în declarația de avere a deputatului, vila fiind cumpărată de firma Cameea Business Solutions deținută în totalitate de Daniel Constantin. Constantin a folosit pentru achiziționarea vilei și creditul de 1,8 milioane lei primit de firma sa de la CEC.
Potrivit declarației sale de avere, deputatul Daniel Constantin nu deține nicio clădire și niciun teren. GIP publică contractul de vânzare-cumpărare nr. din 12 mai 2021 prin care SC Cameea Business Solutions SRL a cumpărat o vilă din complexul rezidențial Oxford Garden. SC Cameea Business Solutions SRL este deținută în proporție de 100% de Daniel Constantin. Contractul este semnat de Mihail Scurtu, șofer al familiei Constantin și administrator al Cameea Business Solutions SRL.
Proprietatea cumpărată de firma lui Daniel Constantin e compusă din vilă cu o suprafață utilă de 223,5 mp și teren intravilan de 262 mp. Vila are 2 nivele și pod, grădină și terasă.
Complexul rezidențial Oxford Garden este unul dintre cele mai luxoase cartiere rezidențiale din România. Complexul se află în zona Pipera, în imediata vecinătate a Pădurii Băneasa și a Școlii Americane.
Prețul plătit de firma lui Daniel Constantin a fost de 415.100 Euro.
Modalitatea de plată a fost următoarea:
– 43.180 Euro au fost achitați de cumpărător din surse proprii la data autentificării Antecontractului (În 19 decembrie 2020, firma lui Daniel Constantin, care la acea vreme se numea SC Cameea Fine Catering SRL, a încheiat un antecontract de cumpărare a vilei)
– 19.085 Euro au fost achitați de cumpărător din surse proprii la data autentificării Contractului de vânzare-cumpărare
– 352.835 Euro au fost plătiți din creditul luat de Cameea Business Solutions de la CEC Bank.
Faptul că vila a fost achiziționată pe firmă, i-a permis lui Daniel Constantin să nu menționeze nici locuința de lux, nici terenul achiziționat odată cu aceasta în declarațiile sale de avere. Aceasta deși, din ianuarie 2021, Daniel Constantin și-a stabilit domiciliul în vila de 415.000 Euro.
