Avocații Cameliei Bogdan ne-au scris că se dezic de încercarea clientei lor de a o intimida pe judecătoarea Gabriela Bogasiu, președinta completului care judecă excluderea Cameliei Bogdan din magistratură. În ultimele zile, Camelia Bogdan a lansat o serie de acuzații aberante la adresa vicepreședintei Înaltei Curți Gabriela Bogasiu. Intenția fostei judecătoare Bogdan e transparentă: judecătoarea Bogasiu e președinta completului care, pe 4 decembrie, va analiza contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură.
Într-un caz unic în justiția românească, cu câteva zile înainte ca Înalta Curte să judece excluderea Cameliei Bogdan din magistratură, avocații acesteia ne-au transmis un email în care se dezic de propria lor clientă. Avocații precizează că aceasta i-a asociat fără acordul lor atacurilor sale la adresa judecătoarei Bogasiu.
Mai întâi, pe 21 noiembrie, Camelia Bogdan a susținut la GDS, fără a prezenta niciun fel de probe, că judecătoarea Bogasiu ar fi șantajată cu implicarea soțului acesteia în fapte de spălare de bani. În aceeași zi, Camelia Bogdan a reluat aceste acuzații, din nou complet neprobate, într-un email transmis Înaltei Curți și CSM.
În 26 noiembrie, Camelia Bogdan a reclamat-o pe judecătoarea Bogasiu la Înalta Curte, CSM și DNA, pe motiv că ar fi „beneficiat de cazare și masă” la un seminar organizat în mai 2016. Bogdan a sugerat că situația judecătoarei Bogasiu ar fi fost similară celei în care s-a aflat ea atunci când a fost plătită pentru a preda cursuri angajaților Ministerului Agriculturii. În această reclamație aiuritoare, Camelia Bogdan a enumerat și numele avocaților care o apără la Înalta Curte.
Acțiunile Cameliei Bogdan sunt atât de iraționale încât i-au determinat până și pe avocații ei să se dezică de propria lor clientă. Într-un mesaj pe care l-au transmis tuturor celor care primiseră reclamațiile Cameliei Bogdan (Înalta Curte, CSM, DNA), avocații Lucian Mihai, Valentin Berea, Vicu Buzac, Andrada Rusan, Bogdan Nae și Madalin Niculeasa au precizat că nu vor ca numele lor să fie asociate atacurilor lansate de clienta lor, Camelia Bogdan, la adresa judecătoarei Bogasiu.
Din motive de neînțeles, atât Camelia Bogdan, cât și avocații acesteia ne-au transmis și nouă toată această corespondență.
În 2014, Înalta Curte a condamnat-o pe Acrîșmăriței Camelia Alexandrina, judecătoare la Judecătoria Iași, la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. În 2007, Acrîșmăriței a vândut drepturile succesorale asupra unui teren unei persoane care era parte dintr-un proces pe care îl judeca. În schimbul cedării drepturilor sale succesorale, judecătoarea a primit 210.000 de euro. Ulterior, judecătoarea a dat o sentință favorabilă părții de la care primise banii.
Cazul judecătoarei Acrîșmăriței și cazul judecătoarei Bogdan sunt aproape identice:
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a încheiat un contract cu una dintre părțile implicate într-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a primit o sumă de bani în baza contractului încheiat cu o parte dintr-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a susținut că nu a realizat la momentul încheierii tranzacției că cel cu care încheiase contractul era parte într-un dosar pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței nu a solicitat abținerea pe motiv de incompatibilitate și nici nu a adus la cunoștința instanței la care lucra faptul că se află într-un posibil conflict de interese.
– La fel ca Bogdan, după ce a încheiat contractul și a încasat banii, Acrîșmăriței a început să dea termene scurte în dosarul pe care îl judeca.
– La fel ca Bogdan, Acrîșmăriței a dat o sentință în favoarea părții de la care luase banii.
În această speță, judecătorii Înaltei Curți, care pe 4 decembrie vor judeca contestația Cameliei Bogdan la decizia CSM de a o exclude din magistratură, au mai stabilit că nu are importanță dacă contractul încheiat de Acrîșmăriței a fost unul licit, atâta vreme cât „tranzacția a fost încheiată în timp ce inculpata judeca un proces în care cumpărătorul era parte”. De asemenea, în ceea ce privește stabilirea stării de conflict de interese, nu are importanță dacă folosul obținut de la o parte din dosar are o legătură directă cu hotărârea pronunțată. Dacă o asemenea legătură ar fi existat, ar fi fost vorba, pe lângă conflictul de interese și de alte infracțiuni, ca de pildă luarea de mită. Curtea a decis că „inculpata, prin comiterea faptei, a creat o stare de pericol pentru buna desfășurare a activității de judecată, rezultat care ar fi putut fi împiedicat dacă aceasta s-ar fi abținut de la judecarea cauzei”.
Înalta Curte a considerat fapta judecătoarei Camelia Acrîșmăriței atât de gravă încât a mărit semnificativ pedeapsa dată inițial de instanța care judecase acest dosar pe fond, respectiv Curtea de Apel Galați. Prima instanță hotărâse să o condamne pe Acrîșmăriței la o pedeapsă de 2.000 de lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Înalta Curte a majorat pedeapsa 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.
Documente:
Mircea Cărtătrescu, principalul beneficiar al banilor ICR pe vremea când îi lăuda pe Băsescu și Udrea, vorbește acum pe Facebook despre:
– „o instituție acaparată”;
– o echipă de conducere care „se constituie într-un grup infracțional organizat”;
– o echipă interesată doar de „bani, influență, putere, celebritate sau toate la un loc”;
– o instituție transformată în „feuda grupului de la putere, exploatată ca o moșie personală”;
– o echipă care îi „exclude pe critici sau îi acoperă de noroi”.
De când a început să-și dea cu părerea despre politică, Cărtărescu a spus nenumărate prostii. De data aceasta însă, a nimerit-o. El descrie perfect Institutului Cultural Român de pe vremea când era principalul client al banilor acestuia.
Sâmbăta trecută, Iohannis a tăiat panglica unei investiții de mari fițe: un teren de golf. Terenul de golf a fost construit de Ioan Popa, om de afaceri din Alba Iulia și membru PSD.
Ioan Popa este membru PSD de mulți ani. La un moment dat, în 2004, era vicepreședinte al PSD Alba. Și tot în 2004, în 8 octombrie, Ioan Popa, de această dată alături de Adrian Năstase, tăia panglica unei alte investiții, nu la fel de fițoasă ca terenul de golf: un abator.
Cam aceleași lucruri pe care le spunea Năstase în 2004, le-a spus și Iohannis săptămâna trecută. În octombrie 2004, Năstase spunea despre abatorul lui Popa că este „cea mai importantă investiție din Europa de Est în domeniul procesarii cărnii de pui”. După exact 13 ani, în octombrie 2017, Iohannis a spus că terenul de golf este „o investiție unică în România”.
Mai mult, Iohannis a ținut să îi aibă alături de el pe Ioan Rus și Vasile Dâncu. Acum 13 ani, Rus și Dâncu erau miniștrii lui Năstase
Înainte de „radiațiile de 10 de ori mai mari ca la Cernobâl” ale lui Tolontan, a fost digul „de şase ori mai mare decât raza Pământului” al lui Patapievici. Pe vremea când deținea sinecura de la ICR, iar Băsescu îl plimba pe bani publici cu avionul la mare, Patapievici scria editoriale elogioase la adresa șefului său și îi înfiera pe adversarii acestuia. Cariera de editorialist politic a lui Patapievici s-a încheiat brusc în 14 iulie 2010. La acea dată, Patapievici primise ordin să justifice tărierile de salarii, acuzând „risipa” făcută de guvernul Tăriceanu.
În 2005, Dosarul ICA a fost închis de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române cu decizii de neîncepere a urmăriri penale. După 2 ani, în timpul campaniei pentru Referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu din 2007, dosarul a fost redeschis de DNA-ul condus de Daniel Morar.
GIP publică Rezoluția din 10 iunie 2005, prin care procurorul Claudia Bobe de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus neînceperea urmăririi penale în Dosarul Nr. 646/P/2004 (Dosarul ICA).
În 2004, Corpul de control al Ministerului Agriculturii a realizat un control la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în legătură cu procesul de privatizare al Institutul de Cercetări Alimentare. În urma acestui control s-a constituit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul 646/P/2004.
În urma analizării tuturor probelor strânse la dosar, procurorul Claudia Bobe a constatat că:
– licitaţia pentru privatizarea ICA SA a fost corectă;
– Grivco SA, câştigătorul licitaţiei, îşi achitase la zi toate datoriile la stat;
– preţul plătit pentru ICA SA fusese unul corect, care ţinuse cont de valoarea terenului, a clădirilor şi a acţiunilor deţinute de ICA SA la o altă societate comercială.
Prin două Ordonanţe de Urgenţă (nr. 54/2010 și nr. 117/2010), Guvernul Boc a stabilit taxarea discriminatorie a unor categorii de produse alcoolice. Astfel, s-a introdus o cotă de accizare de 100 Euro/hl pentru băuturile fermentate altele decât berea și vinul (băuturi fermentate liniștit, de exemplu cidrul).
Introducerea accizelor la băuturile fermentate liniștit a fost motivată de Guvern prin luarea „unor măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”. În realitate, măsura a avut efectul contrar. Evazioniştii nu doar că nu au fost afectaţi în nici un fel (ei oricum nu plăteau nici o taxă), dar au fost şi marii beneficiari ai suprataxării. Pe de o parte, cei care produceau ilegal băuturi fermentate liniştit (multe dintre acestea prezentate drept „vin”) și le vindeau fără bon fiscal, pe piața neagră, au rămas fără concurenţa producătorilor legali, preţul produselor acestora din urmă crescând în urma introducerii accizei. Pe de altă parte, o serie de producători şi importatori au introdus pe în magazinele româneşti băuturi etichetate ca vin (pentru care acciza e 0), care în realitate sunt băuturi fermentate liniştit (pentru care ar fi trebuit să plătească acciza de 100 euro/hl).
Datele referitoare la creşterea numărului de bugetari pe baza cărora autorităţile române şi oficialii FMI au decis măsurile de restructurare sînt false.
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică un document oficial al Ministerului de Finanţe şi o sinteză a datelor Institutului Naţional de Statistică. Cele două documente demonstrează că datele referitoare la creşterea numărului de bugetari oferite de PDL, de Jeffrey Franks, de PSD şi de Mugur Isărescu sînt false.
Acest material a apărut in Curentul din data de 27 februarie 2004.
Moderator: Vom incepe discutia de la afirmatia domnului Ciuvica facuta astazi (n.r. ieri) la CNSAS conform careia Silvian Ionescu ar fi fost omul de legatura al lui Traian Basescu cu fosta securitate.
