După ce timp de un deceniu nu a fost în stare să își scrie teza de doctorat, Camelia Bogdan a fost exmatriculată de la doctorat. A dat în judecată Universitatea București cerând anularea exmatriculării și a pierdut.
În 9 februarie 2023, Camelia Bogdan a fost exmatriculată de la doctorat de Universitatea București pentru nefinalizarea şi lipsa susţinerii tezei de doctorat în termenul prevăzut de lege. La acea dată, fosta judecătoare era doctorand al Școlii Doctorale a Facultății de Drept a Universității din București de aproape 10 ani, din 1 octombrie 2013.
Potrivit Regulamentului studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București, Camelia Bogdan ar fi trebuit să susțină teza de doctorat după 3 ani, în 2016. Camelia Bogdan nu a finalizat teza în termenul legal deși a beneficiat de toate extinderile perioadei programului de doctorat prevăzute de lege. Durata maximă a studiilor doctorale fusese atinsă încă din 1 octombrie 2021, ca urmare a întreruperii programului de doctorat, a acordării a două perioade de graţie şi a amânării termenului de susţinere a tezei.
Camelia Bogdan a dat în judecată Universitatea București, cerând reînmatricularea la școala doctorală, plata de daune morale de 30.000 lei și restituirea taxelor de școlarizare de 24.600 lei. Între altele, Camelia Bogdan a încercat să dea vina pentru faptul că nu și-a scris teza la 10 ani de la admiterea la Școala Doctorală, pe conducătorul său de doctorat, susținând că, din cauza vârstei înaintate, acesta nu i-a răspuns la telefon.
În 26 februarie 2025, fosta judecătoare Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea actelor prin care CSM a decis în 2023 promovarea judecătoarei Lia Savonea la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin Hotărârea nr. 1189 din 15 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a respins plângerea formulată de Camelia Bogdan, constatând că susținerile acesteia sunt inadmisibile, tardive și nefondate.
Potrivit CSM:
– Camelia Bogdan a solicitat revocarea unei hotărâri a CSM (Hotărârea nr. 60 din 21 iulie 2021 privind Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare in funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) abrogată din 2023.
– Termenul până la care Camelia Bogdan ar fi putut solicita revocarea actului administrativ prin care judecătoarea Lia Savonea a fost promovată la Înalta Curte a expirat încă de acum 2 ani. Lia Savonea a fost promovată printr-o hotărâre a CSM din 5 aprilie 2023. Camelia Bogdan ar fi putut depune plângere prealabilă în termen de 30 de zile, sau, „pentru motive temeinice”, nu mai târziu de 6 luni de la data acestei hotărâri.
– Camelia Bogdan a susținut că procedura de concurs pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte ar fi fost stabilită de CSM, în condițiile în care aceasta este stabilită prin Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor și prin Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.
– Camelia Bogdan a susținut că procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte încalcă prevederile mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) stabilit de Comisia Europeană. Comisia Europeană a abrogat MCV-ul încă din septembrie 2023.
Prin plângerea depusă în 26 februarie 2025, Camelia Bogdan a cerut și revocarea numirii la Înalta Curte a judecătorului Mihai Alexandru Mihalcea. Judecătorul Mihalcea este fostul coleg al Cameliei Bogdan din Dosarul ICA. Și această solicitare a Cameliei Bogdan a fost respinsă de CSM.
În urma sancțiunilor disciplinare care au dus la excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a declanșat nenumărate atacuri publice la adresa judecătorilor din România. În paralel, Camelia Bogdan a depus plângeri, contestații și sesizări la parchete, la instanțe și la CSM împotriva foștilor ei colegi. Niciunul dintre aceste demersuri nu a avut succes, toate au fost respinse ca nefondate.
Mai grav însă decât conduita abuzivă și vindicativă a Cameliei Bogdan este că această persoană, căreia, așa cum demonstrează și Hotărârea CSM din 15 aprilie 2025, par să îi lipsească noțiuni elementare de drept, a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
În februarie 2024, judecătorul Toma admisese în principiu cererea de revizuire. Ulterior administrase probe și urma să ia o decizie în acest dosar.
De ce s-a retras din magistratură judecătorul Toma chiar înainte de a lua o decizie în revizuirea Dosarului ICA?
Niciunul dintre judecătorii care au judecat Dosarul ICA nu a făcut parte dintr-un complet desemnat legal, adică de un complet desemnat aleatoriu. Dosarul ICA a fost judecat de două instanțe: Tribunalul București și Curtea de Apel București. Potrivit legii, dosarul ar fi trebuit „repartizat în mod aleatoriu”, printr-un sistem informatic, programul Ecris.
Numai că, în cazul special al Dosarului ICA, această prevedere legală nu s-a respectat. În 2013, dosarul a fost într-adevăr repartizat aleatoriu unei judecătoare de la Tribunalul București, Viorica Dinu. Nu a fost însă judecătoarea de care regimul avea nevoie pentru a-l condamna pe Dan Voiculescu, așa că aceasta a fost scoasă din dosar de Direcția Națională Anticorupție (una dintre părțile din dosar). În martie 2013, în timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Dinu a fost reținută de DNA, pe baza unor înregistrări făcute de SRI, adică în baza protocolului secret de colaborare dintre parchet și serviciul secret.
Dosarul ICA a ajuns astfel la judecătoarea care trebuia, Monica Grațiela Constantin (in prezent pensionata), iar aceasta a și pronunțat o hotărâre de condamnare în primă instanță.
Decizia definitivă în dosarul ICA a fost luată la Curtea de Apel București, de un complet format din doi judecători. La Curtea de Apel judecătorii care au primit dosarul spre judecare au fost Stan Mustață și Florică Duță. Mustață a fost „luat din complet” de Coldea și Kovesi, după cum avea să povestească Traian Băsescu într-o înregistrare devenită celebră și a cărei autenticitate a fost confirmată de Băsescu. Vina principală a lui Mustață: nu voia să-l condamne pe Voiculescu pe nedrept.
Stan Mustață a fost arestat demonstrativ la termenul dosarului ICA din 29 aprilie 2014. La termenul următor, Florică Duță, celălalt judecător din complet a anunțat brusc că a depus cerere de pensionare.
Din completul Curții de Apel București desemnat aleatoriu să judece dosarul ICA nu a mai rămas niciun judecător.
„Să-i vezi cum îmi spunea mâine îl luăm pe Mustaţă şi intră Camelia Bogdan”, relatează Băsescu în înregistrarea difuzată de Sebastian Ghiță, referindu-se la discuțiile pe care le avea la Palatul Cotroceni cu Coldea și Kovesi.
În locul judecătorilor desemnați aleatoriu, a fost numit completul condus de Camelia Bogdan, iar execuția lui Dan Voiculescu și a celorlalți acuzați în dosarul ICA a fost sumară. Nu s-a respect niciun fel de procedură, Camelia Bogdan a respins toate cererile acuzaților de a prezenta probe și toate excepțiile ridicate de avocați.
După un proces care a durat doar 12 zile, judecătoarea Bogdan, în prezent exclusă din magistratură pentru abuzuri în exercitarea funcției, a condamnat 10 oameni la peste 67 ani de închisoare în acest dosar.
Scenariul pare acum să se repete. Judecătorul Toma, care fusese desemnat aleatoriu, s-a retras din magistratură chiar înainte de a lua o decizie în revizuirea Dosarului ICA.
Oare cum va arăta completul care va judeca revizuirea Dosarului ICA? Va fi format TOT din judecători NUMIȚI sau colegiul de conducere al Tribunalului Municipiului București va respecta, în sfârșit, principiul repartizării aleatorii, așa cum prevede legea?
Un președinte corupt, fost turnător la Securitate (Băsescu), un șef de serviciu secret urmărit penal pentru că lua bani pentru a aranja dosare în justiție (Coldea), un ministru al justiției penal și mincinos (Macovei), un judecător incompatibil care pronunța sentințe ilegale (Bogdan) și un procuror care lua mită pentru a aranja dosare (Eva): aceștia sunt autorii Dosarului ICA.
În urmă cu 10 ani, pe 8 august 2014, 12 oameni erau condamnați la un total de 67 de ani de închisoare. Procesul durase 12 zile și avusese 4 termene de judecată.
Știm astăzi cu certitudine cine au fost autorii farsei judiciare numită Dosarul ICA:
Fostul președinte Traian Băsescu este cel care a determinat redeschiderea Dosarului ICA (închis inițial de Parchetul General) ca răzbunare pentru suspendarea sa din funcție în 2007 inițiată de Dan Voiculescu. Băsescu nu a făcut un secret din implicarea sa în Dosarul ICA, făcând public, în nenumărate rânduri, presiuni pentru condamnare. La zece ani de la sentința din Dosarul ICA, până și cei mai înfocați susținători ai lui știu că Băsescu este un fost turnător la Securitate care a patronat un sistem corupt și clientelar. Instanțele de judecată au constatat că până și campaniile sale electorale au fost făcute cu bani primiți ca mită.
Implicarea fostului șef al SRI Florian Coldea în Dosarul ICA a fost dovedită public. În 11 august 2014, la trei zile după sentință, Laura Codruța Kovesi a recunoscut că l-a arestat pe judecătorul Mustață pentru că SRI-ul condus de Coldea îi spusese că judecătorul vrea să amâne dosarul ICA. Băsescu însuși a recunoscut că, în 2014, a știut exact condamnările din dosarul ICA cu 3 zile înainte ca judecătoarea Bogdan să se pronunțe în acest dosar. Coldea a fost obligat să demisioneze din SRI în ianuarie 2007, după ce s-a aflat despre cadourile pe care le primea de la Sebastian Ghiță. În prezent, Coldea e inculpat și se află sub control judiciar pentru aranjarea de dosare în justiție.
Dosarul ICA a fost deschis în timp ce ministru al Justiției era Monica Macovei. Ulterior, pe toată durata procesului, Monica Macovei a făcut public presiuni pentru condamnare. S-a dovedit că Monica Macovei minte cum respiră și încearcă să influențeze justiția. În aprilie 2012, Macovei a fost condamnată la 6 luni de închisoare cu suspendare. Instanța a constat că aceasta a mințit atunci când a dat vina pe motociclistul pe care îl accidentase grav.
Procurorul Emilian Eva a fost adus special de la Iaşi la DNA Bucureşti pentru a se ocupa de dosarul ICA. Procurorul Eva este cel care a trimis dosarul în judecată, stabilind, împreună cu specialista DNA Aurelia Nicolae, un prejudiciu fantasmagoric. În mai 2023, Înalta Curte l-a condamnat definitiv pe Emilian Eva la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare pentru că a primit mită pentru deciziile pe care le lua în calitate de procuror. Judecătorii au stabilit că Emilian Eva a luat mită în schimbul clasării unui dosar de corupție, că a efectuat operațiuni de comerț clandestine incompatibile cu funcția de magistrat și că a comis fals în declarația de avere. Fiind condamnat penal, Emilian Eva a fost exclus din magistratură în iulie 2023.
Judecătoarea Camelia Bogdan a fost numită direct, fără respectarea principiului desemnării aleatorii, să judece Dosarul ICA. Procesul a fost o farsă, condamnările fiind știute dinainte de pronunțare de Băsescu, Coldea și Kovesi. În urma unui proces care a durat, în realitate, 12 zile, judecătoarea Bogdan a dat condamnări cumulate de 67 de ani de închisoare și a stabilit un prejudiciu fantasmagoric. Judecătoarea Bogdan a fost exclusă de două ori din magistratură. Prima dată în 2017 pentru că s-a aflat în conflict de interese primind bani de la o parte din Dosarul ICA în timp ce judeca acest dosar. A doua oară în 2018 pentru că, într-un alt dosar, a falsificat sistemul Ecris (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte. Printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți, Camelia Bogdan și-a pierdut statul de judecător în 12 aprilie 2022.
La zece ani de la sentința aberantă din Dosarul ICA, autorii acesteia sunt la periferia societății. Răul făcut este însă iremediabil.
În octombrie 2022, a murit profesorul Mencinicopschi. S-a îmbolnăvit în închisoare unde fusese aruncat în urma farsei judiciare „Dosarul ICA”.
Atacuri virulente și amenințări ale Cameliei Bogdan la adresa justiției din România după ce a pierdut procesul cu Grivco: „ „E ilegal”, „Trăim într-o țară de mâna a treia”, „Mi s-a pus pumnul în gură!”, „ Nu ai voie să vorbeşti de corupţie în România!”
În 17 ianuarie 2024, fosta judecătoare Camelia Bogdan a pierdut la Curtea de Apel București, procesul cu firma Grivco. Grivco ceruse instanței să constate caracterul ilicit al afirmațiilor pe care fost judecătoare le face despre firmă, în urma excluderii sale din magistratură.
În urma deciziei Curții de Apel, Camelia Bogdan a lansat o nouă serie de atacuri și amenințări la adresa magistraților și a sistemului judiciar din România.
Fosta judecătoare spune că judecătorii care nu i-au dat dreptate au comis o ilegalitate („E ilegal”, „E o deturnare a legii”, „Am fost frapată de încălcarea normelor de drept civil”). Camelia Bogdan își acuză foștii colegi de incompetență („Completul a demonstrat crasa necunoaștere a instituției răspunderii civile delictuale”).
Camelia Bogdan, care în prezent este angajata unui offshore din insulele Cayman, spune că România este „o ţară de mâna a treia”, în care „nu ai voie să vorbești de spălare de bani”.
Ea amenință că va arăta „autorităţilor internaţionale în ce ţară se trăieşte”.
În fine, Camelia Bogdan care a fost exclusă din magistratură după ce a falsificat sistemul Ecris, a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte susține că ar fi fost victima unui complot al sistemului judiciar: „Am fost exclusă din magistratură după ce am arătat cum este deturnată justiţia română în scopul spălării banilor”.
Camelia Bogdan a pierdut definitiv procesul pe care îl intentase GIP și Antenei 3. Înalta Curte a obligat-o să plătească 10.000 lei lui Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea, Antenei 3 şi Grupului de Investigaţii Politice.
Prin Decizia nr. 1413 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte a respins definitiv o acțiune lipsită de orice fundament logic și juridic a Cameliei Bogdan. Supărată pe dezvăluirile referitoare la conflictul de interese în care s-a aflat când a judecat dosarul ICA, fosta judecătoare a dat în judecată ANAF, mai mulți jurnaliști (Mihai Gâdea, Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Liviu Alexa), o serie de organizații neguvernamentale (Grupul de Investigații Politice, Fundația FACIAS, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, ANAF-ul, Antena 3 SA, dar și pe Dan Voiculescu și pe notarul Jean Andrei.
Camelia Bogdan a cerut, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA și, ulterior, daune morale de 100 milioane de euro.
Procesul a început în 2019 și toate instanțele, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și, acum, Înalta Curte de Casație și Justiție, au respins toate cererile Cameliei Bogdan.
Tribunalul Cluj, prima instanță care a respins ca nefondată acțiunea Cameliei Bogdan a stabilit că reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată. Judecătorii au constatat că nu este admisibilă restrângerea dreptului la liberă exprimare, în scopul de a se trece sub tăcere încălcări ale legii ori ale deontologiei în funcţionarea justiţiei.
Minuta Deciziei din 28 septembrie 2023 a Înaltei Curți poate fi citită aici Motivarea Deciziei Tribunalului Cluj poate fi citită aici
⦁ Începând din martie 2023, Camelia Bogdan lucrează la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd. (CIMAC) ⦁ CIMAC este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. ⦁ Fiind înregistrat într-o zonă liberă din Insulele Cayman, offshore-ul la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește nici un fel de taxe. ⦁ Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. În 2022, UE a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor. ⦁ Insulele Cayman aduc anual un prejudiciu de peste 83 miliarde de dolari statelor în care companiile înregistrate în Insulele Cayman ar fi trebuit să plătească taxe. ⦁ După excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a dus o campanie publică furibundă pentru „neutralizarea offshore-urilor” și „recuperarea banilor sifonați prin offshore-uri”. ⦁ Patronul Cameliei Bogdan se mândrește cu „peste 30 de ani de experiență în industria offshore, în principal în Insulele Cayman, dar și în Insulele Virgine Britanice, Isle of Man, Gibraltar și Guernsey”.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd
În martie 2023, Camelia Bogdan s-a angajat ca arbitru, „cu normă întreagă”, la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC) este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. Firma a fost înființată în iulie 2018, dar a început să funcționeze în ianuarie 2023. Firma se ocupă cu soluționarea disputelor comerciale dintre companii.
Există o competiție între principalele paradisuri fiscale din Caraibe (Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman), pentru a se impune pe piața serviciilor de arbitraj.
Firmele de arbitraj din paradisuri fiscale oferă părților interesate de astfel de servicii posibilitatea de a ocoli instanțele naționale (în cazul firmelor de arbitraj înregistrate în Caraibe e vorba, în principal, de ocolirea instanțelor din Statele Unite), garantează secretul procedurilor de arbitraj, oferă facilități fiscale. Comisioanele firmelor care oferă servicii de arbitraj sunt foarte mari. Fiind înregistrată în Cayman, firma la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește taxe pentru aceste comisioane.
Sursa documentului: Cayman Islands Government
Sediul social al Cayman International Mediation and Arbitration Centre este P.O. Box 1075, 3rd Floor, 90 Church Street, George Town,Grand Cayman, KY1-9006, Cayman Islands.
90 Church Street este adresa uneia dintre așa numitele „zone libere” din Insulele Cayman. Nenumărate firme offshore își au sediul social în această clădire cunoscută sub numele de Strathvale House. Companiile încorporate în zonele libere din Cayman nu plătesc taxe pe profit, taxe pe câștiguri de capital, taxe pe venituri individuale, taxe vamale șamd.
Insulele Cayman sunt un teritoriu al Marii Britanii aflat în Caraibe.
Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. Numărul offshore-urilor înregistrate aici (peste 100.000) este mai mare decât numărul locuitorilor.
Potrivit Tax Justice Network, Insulele Cayman sunt una dintre principalele destinații pentru ascunderea și spălarea banilor.
Începând in 13 martie 2022, Uniunea Europeană a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor, constatând că are deficiențe majore în privința regimului de sancționare a spălării banilor. Lista conține state și teritorii considerate de Uniune Europeană cu mare risc în privința spălării banilor. Între altele, Insulele Cayman nu au un regim de declarare a beneficiarilor reali ai companiilor înregistrate în această jurisdicție și nu anchetează și nici nu sancționează cazuri de spălare a banilor. Pe aceeași listă se mai află state ca Yemen, Panama, Uganda sau Coreea de Nord.
Una dintre obsesiile Cameliei Bogdan, după excluderea sa din magistratură, a fost lupta împotriva firmelor offshore.
În august 2017, la câteva luni de la decizia CSM de a o exclude din magistratură pentru că în timp ce judeca Dosarul ICA primise bani de la o parte din dosar, Camelia Bogdan anunța că vrea să înființeze „o asociație de investigatori care să se ocupe de „aducerea la bugetul de stat a banilor sifonați prin offshore-uri”.
În aceeași lună, Camelia Bogdan acuza într-un interviu SRI și SIE că refuză să aducă „la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri” și afirma că „structurile controlează firme offshore”.
În noiembrie 2017, Camelia Bogdan semna o inițiativă cetățenească, lansată în Franța, pentru „neutralizarea firmelor offshore”.
În aprilie 2018, Camelia Bogdan se declara „un judecător periculos pentru mafie” pentru că a „considerat necesar ca toţi judecătorii care pronunţă ordonanţe de plată şi permit transferul produsului infracţiunii în offshore prin această procedură să ia la cunoştinţă despre pericolul săvârşirii unor eventuale fapte de spălare de bani.”
Potrivit Regulamentului Universității București, Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată acum 2 luni de la doctorat.
Camelia Bogdan este doctorand al Școlii Doctorale a Facultății de drept a Universității din București din 1 octombrie 2013.
Potrivit Regulamentului studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București, Camelia Bogdan ar fi trebuit să susțină teza de doctorat după 3 ani, în 2016. Camelia Bogdan a beneficiat de o serie de extinderi ale perioadei programului de doctorat:
– o întrerupere de studii pe motive medicale, în perioada 1 octombrie 2016 – 1 octombrie 2017;
– o prelungire de 12 luni, în perioada 1 octombrie 2017 – 1 octombrie 2018
– o perioadă de grație de 2 ani între 1 octombrie 2018 și 1 octombrie 2020.
La finalul perioadei de grație, Camelia Bogdan ar mai fi putut beneficia de o perioadă de amânare de maxim 2 ani. Această perioadă s-a încheiat pe 1 octombrie 2022, dată la care Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată.
GIP a solicitat rectorului Universității București să comunice public dacă a exmatriculat-o pe Camelia Bogdan. Am solicitat, de asemenea, ca, în cazul în care Camelia Bogdan nu a fost încă exmatriculată să fim informați cu privire la motivul pentru care rectorul Universității București nu a luat încă această decizie.
Decizia de exmatriculare a Cameliei Bogdan este cu atât mai relevantă, cu cât fosta judecătoare a primit bani pentru finalizarea studiilor de doctorat . Spre exemplu, în declarația de avere pe care a depus-o în 2017, Camelia Bogdan a spus că a primit din partea The Rațiu Charitable Foundation suma de 2.000 de lire sterline, cu titlu de „bursă/ grant pentru Doctorat”.
Banii primiți din acest tip de donații cu sarcină trebuie restituiți de fosta judecătoare în cazul exmatriculării sale.
Avocata Cameliei Bogdan în procesul pierdut la CEDO a fost judecătoarea Lucia Zaharia de la Curtea de Apel București. Un birou al Curții de Apel a fost folosit drept adresă de corespondență pentru avocata Cameliei Bogdan. GIP a sesizat CSM.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii pot să-și reprezinte colegii, dar exclusiv în fața instanțelor disciplinare naționale. Judecăoarea Lucia Zaharia nu avea dreptul să fie avocata Cameliei Bogdan la CEDO.
În 20 octombrie 2022, Camelia Bogdan a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul intentat în urma celei de a doua excluderi din magistratură.
Potrivit deciziei CEDO, Camelia Bogdan a fost reprezentată în acest proces de „dna A. L. Zaharia, avocat din București”. În realitate „avocata” A. L Zaharia este una și aceeași persoană cu Anamaria Lucia Zaharia, judecătoare la Curtea de Apel București.
Potrivit documentelor CEDO, făcute publice chiar de Camelia Bogdan, adresa de corespondență a avocatei sale a fost „Curtea de Apel București, Secția a VI-a, Splaiul Independenței nr. 5, biroul E 86, București, Sector 4, Romania”.
Judecătoarea Lucia Zaharia este co-președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, asociație care a intervenit în favoarea Cameliei Bogdan în toate procesele disciplinare ale acesteia. Camelia Bogdan este și ea membră a Asociației Forumul Judecătorilor. În 2022, judecătoaea Zaharia a candidat, fără succes, pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii.
GIP a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu săvârșirea unei abateri disciplinare de către judecătoarea Anamaria Lucia Zaharia.
Pe 20 octombrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea cu nr. 32916/20 depusă de Camelia Bogdan în urma celei de a doua excluderi din magistratură. Completul CEDO a luat decizia în unanimitate. Plângerea Cameliei Bogdan a fost declarată inadmisibilă pe motiv că aceasta a depus, într-un proces pe care l-a intentat Grupului de Investigații Politice, documente confidențiale din dosarul său de la CEDO. Faptul că a încălcat obligația de confidențialitate a atras respingerea acțiunii sale ca fiind abuzivă.
Potrivit Comunicatului CEDO, Curtea a constatat că „deși fusese informată despre cerințele legate de confidențialitate”, Camelia Bogdan s-a folosit de documente din procesul intentat GIP, „încălcând principiul confidențialității impus de art. 39§2 din Convenția CEDO și art. 62§2 din Regulamentul Curții”. „Astfel, au stabilit judecătorii de la Strasbourg, conduita Cameliei Bogdan reprezintă un abuz de drept în înțelesul art. 35§3 (a) din Convenţie și, ca urmare, Curtea a declarat plângerea ca inadmisibilă.”
În decembrie 2021, GIP a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informa că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în procesul pe care l-a intentat organizației noastre de documente confidențiale ale CEDO.
în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească drept daune morale suma despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la a doua sa excludere din magistratură. În documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, cu excepția celor referitoare la reglementarea pe cale amiabilă”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj.
GIP a solicitat Agentului României să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă.
În 20 octombrie 2022, CEDO a luat act de abuzul comis de Camelia Bogdan și i-a declarat plângerea ca inadmisibilă.
Mai grav însă decât conduita abuzivă și lipsită de logică a Cameliei Bogdan în această speță este că această persoană a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
Unul dintre aceștia, Gheorghe Mencinicopschi, a murit cu o zi înainte de decizia CEDO. Stătuse 2 ani în închisoare în urma condamnării date de judecătoarea Camelia Bogdan.
