Avocata Cameliei Bogdan în procesul pierdut la CEDO a fost judecătoarea Lucia Zaharia de la Curtea de Apel București. Un birou al Curții de Apel a fost folosit drept adresă de corespondență pentru avocata Cameliei Bogdan. GIP a sesizat CSM.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii pot să-și reprezinte colegii, dar exclusiv în fața instanțelor disciplinare naționale. Judecăoarea Lucia Zaharia nu avea dreptul să fie avocata Cameliei Bogdan la CEDO.
În 20 octombrie 2022, Camelia Bogdan a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul intentat în urma celei de a doua excluderi din magistratură.
Potrivit deciziei CEDO, Camelia Bogdan a fost reprezentată în acest proces de „dna A. L. Zaharia, avocat din București”. În realitate „avocata” A. L Zaharia este una și aceeași persoană cu Anamaria Lucia Zaharia, judecătoare la Curtea de Apel București.
Potrivit documentelor CEDO, făcute publice chiar de Camelia Bogdan, adresa de corespondență a avocatei sale a fost „Curtea de Apel București, Secția a VI-a, Splaiul Independenței nr. 5, biroul E 86, București, Sector 4, Romania”.
Judecătoarea Lucia Zaharia este co-președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, asociație care a intervenit în favoarea Cameliei Bogdan în toate procesele disciplinare ale acesteia. Camelia Bogdan este și ea membră a Asociației Forumul Judecătorilor. În 2022, judecătoaea Zaharia a candidat, fără succes, pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii.
GIP a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu săvârșirea unei abateri disciplinare de către judecătoarea Anamaria Lucia Zaharia.
Marți, 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe în recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură. Camelia Bogdan, prin avocata sa, a solicitat reducerea sancțiunii pe motiv că excluderea din magistratură ar fi o sancțiune prea aspră. Numai că faptele săvârșite de Camelia Bogdan sunt extrem de grave, iar aceasta nu se află la prima abatere, ea beneficiind deja de o reducere a sancțiunii disciplinare după prima decizie a CSM de a o exclude din magistratură.
Astfel, pe 5 iulie 2017, judecătorii supremi au decis anularea unei hotărâri pronunțate de judecătoarea Bogdan pe vremea când aceasta activa la Secția a II-a penală a Curții de Apel București. Hotărârea Cameliei Bogdan fusese atacată chiar de DIICOT, parchetul care dispusese trimiterea în judecată a mai multor persoane și căruia judecătoarea Bogdan îi dăduse câștig de cauză. Cu toate acestea, DIICOT contestase la ICCJ sentința Cameliei Bogdan, motivând ca hotărârea nu este legală și temeinică, atâta timp cât sunt dispuse măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială față de terțe persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Dosarul disciplinar referitor la a doua excludere din magistratură a Cameliei Bogdan s-a bazat, așadar, pe o hotărâre definitivă a Înaltei Curți care a constatat că judecătoarea Bogdan a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie, prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Scopul a fost acela de a dispune, printre altele, confiscarea specială a unor sume de bani ale unui terț, notar public, care nici nu fusese parte în proces. Camelia Bogdan a pus sechestru inclusiv pe conturile biroului notarial și pe cele ale unui judecătoare cu care se afla în conflict, soția notarului.
Practic, completul care judecă contestația Cameliei Bogdan la decizia de excludere din magistratură nu poate constata acum o altă stare de fapt decât cea constatată chiar de Înalta Curte prin Hotărârea din 5 iulie 2017.
În plus, Camelia Bogdan nu se află la prima abatere și a beneficiat deja de o reducere a sancțiunii după prima decizie a CSM de a o exclude din magistratură, cea din februarie 2017. În decembrie 2017, Înalta Curte a înlocuit sancțiunea excluderii din magistratură a Cameliei Bogdan cu cea a mutării disciplinare, pe o perioadă de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș. Printre argumentele Înaltei Curți a fost și acela că judecătoarea Bogdan se afla la prima abatere.
Înalta Curte a anulat deja principala apărare a Cameliei Bogdan în procesul în care judecătoarea contestădecizia CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură.
Camelia Bogdan susține, prin avocații săi, că toate rezoluțiile din perioada 2018-2019 date de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, ar fi lovite de nulitate, așadar și acțiunea disciplinară care a stat la baza deciziei CSM din 2 aprilie 2018 de a o exclude pe Bogdan din magistratură. Motivul susține Camelia Bogdan, ar fi că prelungirea mandatului lui Netejoru ar fi încălcat dreptul UE.
Numai că judecătoarea Bogdan nu e primul magistrat cu probleme care a formulat această apărare, iar Înalta Curte s-a pronunțat deja pe acest subiect.
Prin Decizia nr. 15 din 14 martie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți a anulat apărările judecătorilor și procurorilor care încearcă să scape de dosare disciplinare prin invocarea tezei ca Lucian Netejoru ar fi fost menținut nelegal în funcția de inspector șef interimar al Inspecției Judiciare. Înalta Curte a decis că menținerea în funcție a lui Netejoru „nu este de natură sa dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități”.
Așadar rezoluția Inspecției Judiciare prin care s-a propus CSM-ului sancționarea Cameliei Bogdan e perfect legală.
Reamintim că, în 2 aprilie 2018, Secția de judecători a CSM a constatat că judecătoarea Bogdan a „săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Ca urmare, judecătorii din CSM au decis în unanimitate că „se justifică aplicarea față de pârâta judecător Camelia Bogdan a celei mai grave sancțiuni și anume excluderea din magistratură.”
Pe 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe pe recursul formulat de Camelia Bogdan împotriva deciziei de excludere.
În ianuarie 2016, Camelia Bogdan a creat un complet fantomă prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Ulterior, a pronunțat în acest dosar o sentință ilegală, dispunând măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială împotriva unor persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Pe 5 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis anularea hotărârii pronunțate de judecătoarea Bogdan, constatând că aceasta a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie a dosarelor.
Prin urmare, instanța disciplinară care judecă acum recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude din magistratură este ținută de autoritatea de lucru judecat. Motivele reținute în decizia secției de judecători a CSM au fost deja constatate definitiv printr-o hotărâre a Înaltei Curți.
În plus, Camelia Bogdan nu este la prima abatere.
În 13 decembrie 2017, Înalta Curte a sancționat-o cu mutarea disciplinară pentru o perioadă de 6 luni la Târgu Mureș. Printr-o sentință rămasă definitivă, Înalta Curte a constatat că judecătoarea Bogdan este vinovată de incompatibilitate pentru că a subminat independența justiției subordonându-se, contra unei remunerații, unei firme private, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat.
Înalta Curte a decis azi definitiv că Traian Băsescu a fost turnător al Securității. Au trecut mai bine de 18 ani de când Mugur Ciuvică prezenta într-o conferință de presă primul document referitor la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.
15 februarie 2004
Traian Băsescu a fost turnător la Securitate. Traian Băsescu, liderul unei alianţe numite Dreptate şi Adevăr, a trăit, timp de 14 ani, din decembrie 1989 pînă acum, într-o continuă minciună.
Documentul pe care vi-l prezentăm este intitulat: Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate
Înainte de Revoluţie, în seiful fiecărui prim-secretar PCR din fiecare judeţ, se afla un astfel de registru. Documentul pe care vi-l prezentăm astăzi conţine lista colaboratorilor Securităţii membri de partid din judeţul Constanţa.
Pe această listă, la poziţia 19 de la litera B, îl găsim pe Băsescu Traian, născut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judeţul Constanţa, care lucra ca ofiţer II la întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Celelalte rubrici ale tabelului ne arată în ce calitate era folosit Traian Băsescu de Securitate, cînd a fost racolat şi cine era securistul căruia îi raporta. Actualul lider al PD a fost racolat de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, şi era folosit ca sursă în Portul Constanţa.
Acest document dovedeşte faptul că, în 1978, în plină dictatură, într-o perioadă în care românii erau terorizaţi de Ceauşescu şi de Securitate, Traian Băsescu a ales să devină turnător al Securităţii.
Registrul pe care vi-l prezentăm are o rubrică numită în ce calitate este folosit. Există 3 astfel de calităţi: rezident, adică un colaborator cu mare experienţă, de obicei un fost securist, gazdă, adică persoana care îşi punea casa la dispoziţie pentru ca securistul să se întîlnească cu informatorii şi sursă, adică turnătorul simplu.
Traian Băsescu era folosit de Securitate ca sursă. Aceasta înseamnă că Traian Băsescu era un informator ordinar, unul care îşi turna colegii şi prietenii la Securitate primind pentru aceasta o sumă de bani, dar şi sprijin pentru a fi promovat profesional.
Deşi este un lucru ştiut, ţin să subliniez aici că vina informatorilor Securităţii nu stă numai în simplul fapt că au colaborat cu un sistem represiv. Turnătorul nu dădea informaţii despre vreme sau, în cazul lui Traian Băsescu, despre cîte nave sînt în portul Constanţa. Turnătorul dădea informaţii despre persoane, despre oamenii care făceau sau spuneau lucruri care nu erau pe plac regimului. Informaţiile unor turnători ca Traian Băsescu, ajunse pe mîna Securităţii au distrus vieţi, cariere şi au trimis oameni în puşcăriile comuniste.
Activitatea lui Traian Băsescu în slujba sistemului represiv a fost pe deplin răsplătită. În 1981, la 3 ani după ce a devenit informator, Traian Băsescu ajungea comandant de navă. Serviciile pe care le-a făcut Securităţii l-au recomandat şi ca persoană de încredere pentru funcţia de şef al agenţiei NAVROM din Anvers în 1987, într-o perioadă în care românilor obişnuiţi le era complet interzis Occidentul.
Cum a devenit turnător Traian Băsescu
Procedura racolării turnătorilor era următoarea: Ofiţerul de Securitate îşi anunţa şeful ierarhic că doreşte să racoleze un nou informator. După ce primea aprobarea şefului, securistul, în cazul nostru locotenentul major Avramidis, îl contacta pe viitorul informator, în cazul nostru Traian Băsescu. Dacă persoana contactată era de acord să devină informator, aşa cum a făcut Traian Băsescu, ofiţerul îşi informa şeful. Pentru informatorii care nu erau membri de partid, procedura se încheia aici. Pentru membrii PCR care erau racolaţi de Securitate, exista o ultimă etapă suplimentară, şi anume obligativitatea unei aprobări din partea prim-secretarului judeţului. Pentru a-şi începe, în septembrie 1978, cariera de turnător, Traian Băsescu a obţinut aşadar acordul prim-secretarului de partid din Judeţul Constanţa de la acea dată.
Trebuie subliniat în acest loc faptul că această procedură complicată se datora poziţiei privilegiate pe care membrii de partid o aveau faţă de Securitate. Calitatea de membru de partid îţi dădea posibilitatea de a refuza să devii turnător. Există persoane care au semnat angajamente cu Securitatea după ani de carceră, de tortură şi de şantaj. Nu este cazul lui Traian Băsescu şi al celorlalţi de teapa lui, care, deşi aveau posibilitatea să refuze, au intrat de bună voie în slujba Securităţii.
Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună
Traian Băsescu a afirmat, în repetate rînduri, că nu a fost turnător. În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.
Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”
Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu
Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse. Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.
Dar, după ce toate condiţiile racolării unui membru de partid erau îndeplinite, numele noului informator al Securităţii era trecut în Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. Registrul era păstrat în original de prim-secretarul PCR din judeţul respectiv, şi în fotocopie de şeful Securităţii. Este posibil ca dosarul informatorului Traian Băsescu să fi fost distrus. Iată însă că, după 14 ani trăiţi în minciună, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea este dovedită de acest Registru, în care numele său a fost trecut alături de ceilalţi membri de partid din Constanţa racolaţi de Securitate.
În 10 noiembrie 2021, judecătoarea suspendată Camelia Bogdan a pierdut definitiv la Înalta Curte un proces pe care îl intentase Parchetului General pe motiv că nu fusese numită expert într-un proiect de instruire a procurorilor.
În 2017, la puțin timp după ce fusese sancționată de CSM cu excluderea din magistratură pentru că se aflase în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a solicitat să fie numită expert într-un program de instruire a procurorilor DIICOT organizat de Parchetul General. Cum pentru programul respectiv erau necesari doi experți, iar Camelia Bogdan a fost singura înscrisă, Parchetul a decis anularea procedurii de selecție. Supărată că nu îi mai poate instrui pe procurorii DIICOT, Camelia Bogdan a dat în judecată Parchetul General.
Chemarea în instanță a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Constanța în ianuarie 2019. Camelia Bogdan a făcut recurs la Înalta Curte, dar a pierdut definitiv procesul în 10 noiembrie 2021.
Într-un alt proces al Cameliei Bogdan, de această dată cu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 4 noiembrie 2021 să admită recursul declarat de CSM împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București. Printr-o decizie foarte controversată, care viza constituirea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte, Curtea de Apel București admisese în octombrie 2019 o solicitare a Cameliei Bogdan de anulare a unor acte ale CSM referitoare la compunerea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte. (Scopul Cameliei Bogdan era să conteste legalitatea deciziilor Înaltei Curți prin care a fost sancționată disciplinar).
CSM a făcut recurs împotriva deciziei Curții de Apel București. În 4 noiembrie 2021, Înalta Curte a admis recursul CSM, a casat sentința prin care fusese admisă cererea Cameliei Bogdan și a retrimis cauza spre judecare la Curtea de Apel București.
Băsescu era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Toate documentele Securității contrazic scuza lui Băsescu că informațiile i-au fost „smulse” de ofițerii de Securitate.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Traian Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În Recursul pe care l-a făcut la Înalta Curte, Băsescu susține că și-a turnat colegii la Securitate pentru că era supus unei „veritabile anchete”, informațiile fiindu-i „smulse” de ofițerii de Securitate.
În realitate:
– În documentele fostei Securități aflate în arhiva CNSAS, există numeroase dovezi ale faptului că Băsescu dădea notele nu pentru că ar fi fost anchetat, ci pentru că era instruit de Securitate să-și urmărească colegii. Astfel, într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Potrivit documentelor Securității, Băsescu a dat nota „ca urmare a sarcinii primite de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.” În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C. despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”. (Documentul poate fi citit aici)
– Băsescu a dat informații despre colegii săi nu doar direct ofițerilor de Securitate, ci și prin intermediul unui rezident. Rezidentul era acel colaborator al Securității care menținea legătura dintre un ofițer și informatorii din rețeaua sa. Astfel, o Notă prin care Băsescu își turna colegii că joacă poker, scrisă și a semnată de Băsescu (cu numele Petrov) a fost transmisă de acesta ofițerului de Securitate din rețeaua căruia făcea parte, căpitanul Despinoiu Nicolae, prin intermediul unui rezident al Securității. La rândul său ofițerul de Securitate i-a transmis rezidentului o serie de instrucțiuni pentru colaboratorul Petrov: „A stabili unde joacă aceste elemente poker, în ideea prinderii lor în flagrant, de conducerea Institutului. De asemenea, să stabilească și celelalte elemente care joacă poker. Să stabilească comportarea acestor elemente la orele de curs și în practică.” (Documentul poate fi citit aici)
În plus, legea prevede clar care sunt situațiile în care o persoană poate fi exonerată pentru notele date la Securitate: persoana respectivă să nu fi împlinit 16 ani sau să fi fost supusă unui interogatoriu în cadrul unei anchete sau unui proces motivate politic. Informatorul Petrov nu s-a aflat în niciuna dintre aceste situații.
De altfel, Băsescu nu a prezentat nici cea mai mica dovadă că ar fi fost forțat de Securitate să își toarne colegii.
Inspecția Judiciară cere CSM să constate că „doamna Camelia Bogdan, judecător suspendat, nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător, nemaibucurându-se de o bună reputație”.
Judecătoarea suspendată Camelia Bogdan a atacat permanent autoritatea judecătorească cu scopul de a induce în eroare, de a afecta credibilitatea justiției și de face presiuni indirecte împotriva tuturor celor implicați în desfășurarea procedurilor disciplinare care o vizau.
Camelia Bogdan a fost sancționată de două ori de CSM cu excluderea din magistratură pentru fapte deosebit de grave.
Înalta Curte a stabilit, printr-o sentință definitivă, că judecătoarea Camelia Bogdan a avut un comportament neconform statutului de magistrat și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat.
Camelia Bogdan a făcut afirmații defăimătoare la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a judecătorilor care au dat sentințe care nu i-au convenit, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Serviciului Român de Informații și a Curții Constituționale. A îndemnat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale.
Pe rolul DNA sunt 9 dosare penale înregistrate ca urmare a plângerilor formulate de Camelia Bogdan împotriva autorităților care s-au ocupat de acțiunile disciplinare declanșate împotriva ei.
În perioada 2015-2020, Camelia Bogdan a formulat 41 de cereri de apărare a reputației profesionale și a independenței sistemului judiciar, din care 40 au fost respinse de CSM.
Camelia Bogdan a inițiat 71 de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată. Marea majoritate a acțiunilor declanșate de reclamanta Camelia Bogdan în instanță au fost deja respinse. Verificările efectuate de Inspecția Judiciară „au relevat conduita exagerată și în același timp agresivă a doamnei Camelia Bogdan, judecător suspendat”.
Camelia Bogdan a făcut cereri de a intervenție în procese, cereri respinse de instanțe pe motiv că erau, de fapt, solicitări proprii diferite și contrare față de cele ale părții în favoarea căreia spunea că intervine.
„Camelia Bogdan nu conștientizează gravitatea faptelor pentru care a fost sancționată disciplinar de două ori, comunicând opiniei publice cu o totală lipsă de onestitate și corectitudine că este o «victimă a sistemului» și că este vorba de o «executare»”.
Chiar și în cadrul acestor verificări ale Inspecției Judiciare , Camelia Bogdan a avut o atitudine lipsită de onestitate și de bună credință, transmițând apărări confuze în care „cu greu poate fi urmărit un raționament logic”.
Inspecția Judiciară subliniază că standardele de conduită impuse unui judecător sunt mult mai riguroase decât cele impuse unui cetățean obișnuit.
În concluzie, Inspecția Judiciară a stabilește că: „prin prisma acțiunilor desfășurate din funcția de judecător calificate de instanța disciplinară ca nefiind conforme cu statutul acestei funcții și pentru care a fost sancționată disciplinar de două ori, cât și în raport de manifestările extraprofesionale în care nu se respectă standardele de conduită naționale și internaționale stabilite pentru funcția de judecător, cu consecințe negative asupra credibilității justiției, apreciem că doamna Camelia Bogdan, judecător suspendat, nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător, nemaibucurându-se de o bună reputație”.
Inspecția Judiciară a verificat îndeplinirea condiției de bună reputație de către judecătoarea suspendată Camelia Bogdan în urma unei sesizări depuse de Grupul de Investigații Politice în decembrie 2020.
Creșterea s-a datorat contractelor încheiate de Romstrade cu statul. De altfel, în 2009, când au preluat guvernarea, pedeliștii (actualii colegi de partid ai lui Orban) îi amenințau pe Orban și Iordache cu pușcăria.
La începutul lui 2007, când prietenul său Ludovic Orban a devenit ministru al Transporturilor, Nelu Iordache nu era un mare constructor în România. Firma sa, Romstrade SRL, avusese o cifră de afaceri de 18,5 milioane Euro în 2006. În doar un an, Iordache s-a transformat într-un adevărat rege al astfaltului, afacerile Romstrade apropiindu-se în 2007 de 200 milioane Euro. La sfârșitul lui 2008, când mandatul de ministru al transporturilor al lui Orban s-a încheiat, cifra de afaceri a Romstrade ajunsese la 220 milioane Euro.
Umflarea afacerilor Romstrade a fost rezultatul contractelor cu statul. Cel mai mare dintre acestea a fost cel pentru modernizarea șoselei Transalpina încheiat în septembrie 2008 chiar cu ministerul condus de Orban. Valoarea contractului a fost de 345 milioane Euro fără TVA. Lucrările ar fi trebuit să dureze un an și jumătate, dar nu se încheiaseră nici în 2014, când Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu firma lui Iordache.
În timpul campaniei electorale din 2008, reprezentanții PDL i-au acuzat în repetate rânduri pe Orban și Iordache de ilegalități. În aprilie 2009, Radu Berceanu, care îi luase locul lui Orban ca ministru al Transporturilor, amenința chiar că va trimite la DNA documente incriminatoare în afacerea Transalpina. Ulterior, pedeliștii s-au răzgândit și l-au luat sub aripa lor pe Iordache care a continuat să beneficieze de contracte uriașe cu statul.
Foștii pedeliști sunt acum din nou la guvernare, iar Orban a ajuns șeful lor. Sunt, din nou, vremuri foarte bune pentru Nelu Iordache.
Acum câțiva ani, când prietenii lui erau la putere și procurorii nu-l deranjau cu nimic, Nelu Iordache era unul dintre cei mai bogați români. Firma sa, Romstrade, ajunsese cel mai mare constructor din România. Brusc, la sfârșitul lui 2012, procurorii și-au dat seama că imperiul lui Iordache era clădit pe fraudă și evaziune. De atunci, Nelu Iordache a fost trimis în judecată în 6 dosare de corupție:
– În decembrie 2017, Nelu Iordache a fost condamnat de Tribunalul București la 6 ani și 3 luni de închisoare într-un dosar privind fraude cu fondurile europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad. Prejudiciul stabilit de DNA în acest dosar a fost de 1,2 miliarde lei (circa 260 milioane euro), din care peste 1,1 miliarde lei a fost doar paguba înregistrată de CNADNR. Recursul în acest dosar se judecă la Curtea de Apel București.
– În noiembrie 2018, Nelu Iordache a fost condamnat de Tribunalul Giurgiu la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru dare de mită. Procurorii DIICOT l-au acuzat că a mituit polițiștii care ar fi trebuit să-l păzească în timp ce se afla în arest la domiciliu. Recursul declarat în acest dosar se judecă la Curtea de Apel București.
– În noiembrie 2016, Nelu Iordache a fost trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat că a prejudiciat Poșta Română cu 3.395.286 euro. Dosarul este pe rolul Tribunalului București.
– În iunie 2018, Nelu Iordache a fost trimis în judecată într-un dosar de evaziune fiscală, fiind acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu 23.568.725 lei (circa 5,1 milioane euro). Dosarul este pe rolul Tribunalului București.
– În iulie 2018, Nelu Iordache a fost trimis în judecată într-un alt dosar de evaziune fiscală pentru o pagubă de 8.972.252 lei (echivalentul a 2.1 milioane euro) adusă bugetului de stat. Dosarul este tot pe rolul Tribunalului București.
– În mai 2014, Nelu Iordache a fost trimis în judecată în dosarul Transalpina. Prejudiciul stabilit de DNA în acest dosar este de 22.849.267 lei (4,7 milioane euro). Iordache a fost achitat în primă instanță de Tribunalul București, dar recursul declarat de DNA se judecă la Curtea de Apel.
